Linkuri accesibilitate

Vizita experților FMI, după amnistia fiscală. Ce explicații a pregătit guvernul Filip?


Înaintea alegerilor parlamentare, Chișinăul nu mai așteaptă noi tranșe de împrumut.

Premierul Pavel Filip a dat asigurări Fondului Monetar Internațional că guvernul continuă să depună eforturi pentru a realiza acordul de colaborare cu FMI și condițiile unui împrumut salvator de aproape 180 de milioane de dolari acordat eșalonat din 2016. La o întrevedere avută joi cu experți ai FMI sosiți la Chișinău într-o vizită de lucru, Filip a evitat însă subiectul spinos al amnistiei fiscale, adoptate la sfârșitul lunii, care a fost criticat deja de Fond și despre care alți donatori occidentali au spus că „legitimează furtul și corupția”.

Premierul Pavel Filip susţine că pentru guvernul său este foarte important acordul cu FMI, cu toate că acest acord a ajuns în pauză tehnică tocmai din cauza guvernării de la Chişinău, care la sfârşitul sesiunii parlamentare de vară a decis, brusc, să promoveze o serie de reforme fiscale, inclusiv controversata amnistie de capitaluri, fără a ţine cont câtuşi de puţin de sfaturile experţilor organizaţiei.

Echipa FMI va trebui să se lămurească, pe teren, cât de grav poate fi impactul...

Prima reacţie a FMI la aceste reforme a fost, în mod previzibil, critică. Fondul a înţeles că Chişinăul refuză să se ţină de promisiunile din acord. Aşa că echipa ce vizitează în aceste zile R. Moldova va trebui să se lămurească, pe teren, cât de grav poate fi impactul, pe de o parte, al „micii reforme fiscale”, reformă ce schimbă, fie şi nesemnificativ, parametrii fiscali conveniţi iniţial cu Fondul, iar pe de alta - al amnistiei fiscale şi liberalizării de capitaluri, aspectul cel mai delicat al reformelor pentru că aceasta poate avea incidenţă şi pe plan internaţional, prin urmare, e cu atât mai mult în zona de interes a FMI.

Ar putea, totuşi, autorităţile să se înţeleagă cu FMI, mai ales în privinţa nevoii amnistiei despre care s-a spus că „legitimează furtul şi corupţia”, dar şi a reducerii cotei de participare la asigurările sociale şi aplicarea cotei unice de impozitare de 12% pentru persoanele fizice, despre care experţii au spus că vor provoca dezechilibre, iar autorităţile, pe de altă parte - că vor mări baza de impozitare şi atractivitatea investiţională a R. Moldova? Fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţa, acum expert Transparency International Moldova, se declară sceptic:

„Va fi un dialog greu. Pentru că toate riscurile de la aplicarea acelui pachet de legislaţie nouă sunt mari - riscurile sunt şi de ordin macroeconomic, şi de ordin fiscal – dar cel mai greu este că se zădărnicesc noile prevederi în materie de integritate, precum şi investigarea şi recuperarea fondurilor fraudate din sistemul bancar. Asta a fost spus de toţi partenerii de dezvoltare – ambasade, reprezentanţele SUA, delegaţia UE de aici, la fel, FMI categoric şi într-o formă clară şi-a expus poziţia alături de cei de la Banca Mondială. Respectiv, chiar dacă este o vizită relativ scurtă, totuşi va fi plină cu discuţii aprinse, sper ca autorităţile să aibă răspunsuri plauzibile, deşi mă îndoiesc de acest fapt.”

Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

Până acum, experţii FMI au notat în evaluările lor bianuale că reformele din acord se realizează, fie şi cu unele întârzieri, în condiţiile în care cele mai multe angajamente ale Chişinăului vizau stabilizarea sectorului bancar.

După adoptarea controversatului pachet fiscal, însă, speakerul moldovean, Andrian Candu, a anunţat că R. Moldova nu mai aşteaptă în acest an vreo tranşă din împrumutul FMI, deşi aceasta era prevăzută iniţial, şi că discuţiile despre o nouă tranşă vor fi reluate abia după alegerile parlamentare din primăvara viitoare.

De ce ar fi avut nevoie autorităţile de această amânare? Ca să evite o evaluare negative a FMI? Din nou, Veaceslav Negruţa:

„În astfel de situaţii cum sunt perioadele preelectorale, autorităţile preferă să aibă libertate în acţiune şi să nu fie supravegheate sau monitorizate în baza programelor semnate chiar de ele. Respectiv, orice misiuni de evaluare, cum ar fi cea de la FMI sau altele, ale partenerilor europeni, autorităţile încearcă să le lase pentru mai târziu, ca nu cumva să le strice rezultatul electoral. Faptul că autorităţile au decis să bage programul în stand by arată disconfortul pe care îl au atunci când anumite reforme sunt indicate ca nerealizate sau ca necesare a fi realizate în termeni foarte restrânşi. Prin urmare, una sunt declaraţiile politice că e nevoie de program, şi cu certitudine R. Moldova are nevoie de program, pe de altă poarte, autorităţile nu prima dată decid să izoleze R Moldova din considerente electorale, pentru a-şi promova proiecte cu caracter populist şi a-şi duce la sfârşit ideile năstruşnice, cum ar fi legalizarea capitalurilor care direct sau indirect au tangenţă cu fraudele ce s-au întâmplat în R. Moldova. Este ultima etapă în care autorităţile încearcă să legalizeze ilegalităţile.”

În perioadele preelectorale, autorităţile preferă să nu fie monitorizate în baza programelor semnate chiar de ele..

Ministerul Finanţelor raporta recent o executare exemplară a bugetului în primele opt luni ale anului curent, anunţând creşteri semnificative de încasări la majoritatea taxelor şi impozitelor. Vor ajuta totuşi aceste cifre guvernul în discuţia cu FMI, l-am întrebat pe un alt expert, Viorel Gârbu de la Institutul Economie de Piaţă:

„Situaţia macroeconomică nu e catastrofală, dar reformele respective urmează să se aplice din octombrie şi vor produce impact determinant în 2019. Deocamdată, situaţia e stabilă, există o cotaţie stabilă a monedei naţionale, la fel a inflaţiei. Aspectul care îngrijorează e totuşi executarea bugetului. Ministerul Finanţelor a venit cu o viziune optimistă, se consideră că la final de an se va reuşi acoperirea cheltuielilor, dar să nu uităm că bugetul a fost aprobat de la bun început cu un deficit considerabil, de 5 miliarde. Dacă adăugăm asistenţa europeană ratată, ar putea fi anumite riscuri.”

XS
SM
MD
LG