Linkuri accesibilitate

Experţii Băncii Mondiale despre iniţiativele guvernului în an electoral


întreprindere de confecţii la Ustia, Dubăsari
întreprindere de confecţii la Ustia, Dubăsari

Marcel Chistruga constată că autoritățile au depus eforturi pentru a reduce riscurile pentru economia moldoveană, însă nu au făcut toate temele pentru acasă.

Experții Băncii Mondiale anticipează o creștere economică de 3,8 la sută până la sfârșitul acestui an. Potrivit lor, sporul economic va fi determinat, la fel ca în ultimii doi ani, de consumul privat, pe fundalul creșterilor remiterilor din afară și a majorărilor de salarii. Experții au menționat însă nevoia unor reforme profunde, care să stimuleze interesul investitorilor și să creeze noi locuri de muncă, altfel există riscul ca previziunile economice să fie revizuite în scădere.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:52 0:00
Link direct

După frauda bancară potențialul economiei moldovene s-a redus și continuă să descrească, tendință ce ar putea fi inversată doar prin investiții și reforme reale, constată economistul Băncii Mondiale Marcel Chistruga. În ultimii doi ani a crescut substanțial volumul exporturilor, dar în același timp și cel al importurilor, prin urmare contribuția comerțului exterior la creșterea economică este aproape nulă, notează economistul. El a mai menționat nevoia continuării reformelor în sectorul financiar-bancar, pentru că deocamdată se atestă o lipsă de transparență în ceea ce-i privește pe acționari și beneficiarii efectivi.

Marcel Chistruga constată că autoritățile au depus eforturi pentru a reduce riscurile pentru economia moldoveană, însă nu au făcut toate temele pentru acasă:

Marcel Chistruga
Marcel Chistruga

„Ritmurile sunt din ce în ce mai mici, dar economia Republicii Moldova în principiu are nevoie de ritmuri de creștere mai mari pentru a avea o anumită convergență cu țările Uniunii Europene. În acest sens menționăm iarăși reforma justiției, menționăm îmbunătățirea mediului de afaceri. Și, un risc aparte pe care l-am văzut în ultimul timp, creșterea foarte rapidă a sectorului de creditare non-bancar, care este mai puțin monitorizat. Aici trebuie probabil să fim prudenți, să vedem cum evoluează și în ce direcție.”

Referindu-se la anul 2018 din perspectivă electorală, expertul a menționat că transferurile publice sporite pentru sectorul rutier vor sprijini creșterea economică, însă pe termen scurt. El spune că alegerile parlamentare din toamna acestui an ar putea influența din mai multe considerente prognozele economice:

„Alegerile fac ca politicienii să adopte decizii de cheltuieli care nu sunt sustenabile pe termen mediu, în special vorbesc de unele cheltuieli curente, asta ar putea înrăutăți disciplina fiscală pe care am atestat-o până acum...

„Alegerile fac ca politicienii să adopte decizii de cheltuieli care nu sunt sustenabile pe termen mediu, în special vorbesc de unele cheltuieli curente, asta ar putea înrăutăți disciplina fiscală pe care am atestat-o până acum. La fel, ca și în majoritatea țărilor, există riscul ca alegerile să înrăutățească percepțiile investitorilor asupra economiei, dar și a donatorilor.”

Marcel Chistruga notează că măsurile urgente de redresare economică sunt necesare pentru a opri și declinul demografic cu care se confruntă Republica Moldova. Actualmente, spune el, este nevoie nu doar de crearea locurilor de muncă, dar și de investiții în pregătirea unor buni specialiști.

Datele cu care operează Banca Mondială arată că jumătate din angajatori nu găsesc personal calificat pentru a suplini locurile vacante. Pe de altă parte, 43 la sută din angajați spun că aptitudinile pe care și le-au format în timpul studiilor nu corespund cerințelor. Lucia Casap, expertă în domeniul educației în cadrul Băncii Mondiale, crede că managerii universitari ar trebuie să coopereze cu antreprenorii, altfel discrepanța dintre competențe și necesitățile pieței muncii vor perpetua:

„Cele mai relevante parteneriate la momentul actual sunt cele de oferire a stagiilor de practică, dar pentru îmbunătățirea situației ar mai fi de lucrat la capitolul activități de cercetare și inovare în comun, descrierea acelor competențe în comun cu sectorul privat și, respectiv, elaborarea acestor competențe în instituțiile de învățământ superior. Nu în ultimul rând, universitățile trebuie să aibă un sistem de finanțare bazat pe rezultate și să fie stimulate să fie receptive la schimbările de pe piața cererii de competențe.”

Lucia Casap constată că mecanismul de finanțare al universităților nu încurajează aceste instituții să ofere absolvenților competențe care i-ar ajuta să-și găsească cu ușurință un loc de muncă. Ea atrage atenția că alocările bugetare se bazează de cele mai multe ori pe date istorice, fără a se ține cont de performanța instituțiilor și cererea de pe piața forței de muncă.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG