Partidul Democrat de guvernământ și-a criticat astăzi rivalii spunând că ar încălca legea. Despre Partidul Socialiștilor apropiat președintelui Igor Dodon a spus că ar fi început prematur campania electorală, despre partidele opoziției pro-europene - că nu și-ar fi oficializat cum se cuvine alianța, iar despre organizații ale societății civile – că s-ar amesteca în politică, având bani din străinătate. Corespondenta Europei Libere s-a interesat dacă, după aceste acuzații ale partidului de guvernământ, se poate trece și la fapte.
Poate că nu chiar toţi, dar unii din cei care şi-au atras astăzi acuzaţii de comitere de ilegalităţi în ajun de campanie din partea democraţilor iau lucrurile destul de în serios. „PDM încearcă să pregătească din timp scenariul de nevalidare a alegerilor din 24 februarie”, a comentat demersul principalului partid de la guvernare Vlad Batrîncea, un fruntaş socialist.
Potrivit socialistului, în caz că formaţiunea pe care o reprezintă va învinge în competiţie, ceea ce ar fi aproape sigur pentru Batrâncea, sau dacă democraţii nu vor reuşi să se înţeleagă asupra creării unei coaliţii cu nicio formaţiune ce va accede în parlament, aceştia ar putea încerca să invalideze scrutinul. Anticipatele, însă, ar trebui să se desfăşoare imediat în primăvară, pentru că dacă vor fi lăsate pentru mai târziu, democraţilor s-ar putea să nu le ajungă resurse, mai crede Batrîncea, şi tocmai de asta ei şi-ar pregăti de pe acum muniţia.
În numele ACUM – blocul deocamdată neformalizat al celor două partide de opoziţie, PAS şi PPDA – acuzat de democraţi de câteva ilegalităţi deodată, a ripostat Maia Sandu. Ea spune că democraţii, de fapt, dau indicaţii instituţiilor statului ca să înceapă să hărţuiască opoziţia, când tocmai ei ar fi cei care ar trebui să răspundă în faţa acestor instituţii, în particular pentru „sacii de cartofi” şi alte „pomene” electorale” cu care ar „mitui” alegătorii.
În timp ce socialiştii spun că ceea ce democraţii numesc „începerea înainte de termen a desemnării candidaţilor” nu e altceva decât un proces de primaries, adică de alegere a candidaţilor pe interiorul partidului, Maia Sandu neagă toate acuzaţiile cu argumentul că toate acţiunile trecute de democraţi în dreptul acuzaţiei de desfăşurare nepermisă a „agitaţiei electorală” fac parte din proceduri de promovare de imagine şi comunicare cu cetăţenii, iar pretenţiei că ar continua să meargă în vizite peste hotare plătite din bani proveniţi din străinătate, Maia Sandu le-a răspuns democraţilor că chiar săptămâna viitoare va merge din nou într-o astfel de vizită, la Strasbourg, unde va participa la ultima şedinţa a Parlamentului European.
Este puţin probabil că Comisia Electorală Centrală va interveni în vreun fel în această dispută între principalii competitori din viitoarele alegeri...
Este puţin probabil că Comisia Electorală Centrală va interveni în vreun fel în această dispută între principalii competitori din viitoarele alegeri, până la examinarea în fond a pretenţiilor PD, multe din care ţin de chestiuni ce nu sunt prea bine reglementate, prin urmare lasă loc de interpretări.
Lollita Čigāne, expertă letonă invitată zilele acestea la Chişinău să consulte în cadrul unui proiect european CEC şi actorii politici moldoveni cum să îmbunătăţească regulile de finanţare a campaniei electorale, atrăgea atenţia într-un interviu pe care ni l-a oferit că problema cea mare a momentului pare a fi „cumpărarea indirectă de voturi”, camuflată sub „caritatea” fundaţiilor patronate de politicieni.
„Fundaţiile de caritate sunt o mare problemă, pentru că dacă o organizaţie, sau o fundaţie, ca în situaţia din R. Moldova, legată de numele unui politician sau candidat în alegeri, împarte nişte beneficii pentru alegători, aceasta poate fi considerată „cumpărare a alegătorului”. E limpede că nu vorbim despre o cumpărare directă, dar, oricum, aceasta reprezintă o cumpărare de voturi.”
Fundaţiile vizate de experta letonă, dar şi în numeroase rapoarte Promo-LEX, sunt cea a liderului democrat Vlad Plahotniuc, cea a primei doamne, Galina Dodon, şi cea a primarului de Orhei Ilan Şor.
Formulându-şi astăzi demersul faţă de instituţiile de control, democraţii au pretins că „derapajele” pe care le-au enumerat ar fi de natură să influenţeze negativ viitoarea campanie electorală.
