Linkuri accesibilitate

In principiu, Uniunea Europeana nu intervine în felul in care sunt calculate pensiile plătite de stat, si nici cele ale funcționarilor publici in general, toate acestea ținând de ceea ce se numește in jargon european “subsidiaritate”, altfel zis dreptul fiecărui stat de a-si rezerva anumite sectoare ale legislației fara ca aceasta sa trebuiasca sa fie armonizata la nivel national. UE poate interveni numai acolo unde constată anumite discriminari, ceea ce a facut recent in Grecia. Acum doi ani, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a avertizat Grecia ca practica o forma de discriminare permitand femeilor care lucreaza in armată sa iasa mai devreme la pensie decat barbatii.

In multe tari occidentale – intr-o majoritate, de fapt – există, pe lângă pensiile plătite de stat profesorilor, doctorilor și tuturor categoriilor profesionale, și unii funcționari publici care sunt privilegiați in materie de pensii si beneficii ulterioare. In Franța, de pilda, unde in urma reformei legii pensiilor e nevoie de 40 de ani de cotizații la fondurile sociale pentru a avea dreptul la o pensie completa, un militar poate ieși la pensie după numai 15 ani de serviciu.

Sigur, pensia unui subofițer care se retrage, în Franța, după numai 15 ani de activitate este foarte mica pentru occident, plasandu-se sub bara de 1000 de euro pe luna, însă „pensionarul” militar francez poate cumula asta cu o activitate suplimentara. El se poate angaja cu contract oriunde dorește, după ieșirea la pensie, cumulandu-si astfel veniturile. Situația este însă valabila numai in cazul subofițerilor. Gradele superioare trebuie sa cotizeze 25 de ani pentru a ieși la pensie si, dat fiind ca pensia unui colonel francez poate ajunge la 3000 de euro, ofițerii nu au voie sa cumuleze asta cu o noua slujba.

În majoritatea tarilor occidentale, chiar si sotia unui militar are, la randul ei, dreptul la o pensie, sub anumite conditii. In unele tari, cei doi trebuie sa fi fost căsătoriți cel putin 10 ani pentru ca sotia sa poata primi o pensie. Mai mult, în caz de divort dupa iesirea la pensie, tribunalul ii poate acorda sotiei despărțite o parte din pensia militarului. In general, desi calculul poate varia de la un stat la altul, sotia primeste jumatate din pensia calculata pentru numarul de luni in care cei doi au fost casatoriti.

Pensiile plătite de stat sunt asadar o prerogativă națională, care ramane in afara legislației europene.

***

În Republica Moldova, reforma sistemului de pensii intrată în vigoare de la începutul anului continua să stârnească critici din partea mai multor categorii sociale. Unul dintre cei mai vocali oponenţi ai acestei reforme este şeful statului. Igor Dodon anunţa recent că va propune Parlamentului iniţiative legislative care să prevadă, între altele, anularea majorării vârstei de pensionare, indexarea de două ori pe an a pensiilor și majorarea acestora până la nivelul minim de existență. Demersul președintelui a fost calificat imediat de mai mulţi experţi ca fiind unul populist, mai cu seamă pentru că şeful statului nu are competențe în domeniul social.

Chiar dacă critică majorarea vârstei de pensionare, experta Viorica Antonov de la Institutul „Viitorul” spune că orice pas înapoi ar readuce riscul ruinării sistemului de pensii, risc pe care îl invoca guvernul atunci când a iniţiat reforma.

Viorica Antonov
Viorica Antonov

„Probabil este foarte clar pentru mai multă lume că acest coş în care se adună toate contribuțiile este practic pe jumătate gol şi într-un moment oarecare poate fi chiar gol. Să nu uităm un lucru foarte important că din acest coş se achită pensii nu doar pentru vechime în muncă, dar şi pentru gradul de invaliditate şi alte pensii, şi venituri pentru populaţia din grupurile vulnerabile. Este o problemă destul de mare mă refer la sustenabilitatea acestui coş unic din care se achită.”

Asigurarea unui sistem public de pensii echitabil şi sustenabil a fost unul din obiectivele pe care şi le-a propus Guvernul. S-a promis şi o majorare de circa 45 la sută după aplicarea începând din aprilie noii formule de calculare a pensiilor. Rezultatele se lasă încă aşteptate, spune experta Viorica Antonov:

Pe termen lung, reformele încă nu au fost implementate şi asta este cel mai periculos moment...

„Sistemul de pensii chiar cu această reformă încă nu a dovedit un grad de sustenabilitate. Este o încercare de a-i crea condiţii de sustenabilitate prin această reformă. Presupun că adevăratele rezultate le vom vedea poate după un an de la reformă când vom vedea care este situaţia celor primii care au fost pensionaţi după noua formulă şi dacă sunt mulţumiţi. Aici la fel este o problemă pentru că nu sunt nici pentru asta fonduri suficiente. Este un motiv pentru care a fost separată pe grupuri creșterea pensiei după noua formulă. Presupun că reforma din 2017 ne va da un grad de sustenabilitate pe foarte scurt timp. Pe termen lung, reformele încă nu au fost implementate şi asta este cel mai periculos moment.”

Una din soluţii ar fi, potrivit expertei, creşterea numărului contribuabililor la fondul de pensii, inclusiv prin descurajarea salariilor în plic.

Nu e limpede deocamdată dacă au fost înlăturate inechitățile între diverse categorii de pensionari, mai spune Viorica Antonov. Urmare a indexării din aprilie s-a văzut că pensiile judecătorilor, procurorilor sau ale deputaţilor s-au majorat mult mai consistent decât cele ale majorității vârstnicilor.

O asociație a investitorilor străini în Republica Moldova a prezentat recent autorităților mai multe propuneri pentru îmbunătățirea așa zisului climat investițional. Una dintre ele viza stimularea apariţiei fondurilor private de pensii. În Republica Moldova se discută de mai mulţi ani despre pensiile facultative. În 1999 a fost aprobată şi o lege în acest sens, doar că fondurile private aşa şi nu au mai apărut. Crearea lor este problematică, spun specialiştii în domeniu, într-o ţară în care sistemul financiar bancar este vulnerabil, iar încrederea cetăţenilor în el este foarte mică.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG