Linkuri accesibilitate

Social-democraţii germani nu se mai opun categoric participării la guvernare.

Preşedinta grupului parlamentar social-democrat, Andrea Nahles, a confirmat ştirea că miercuri va avea loc o primă întîlnire cu şefa Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Angela Merkel, cu liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) – bavareze - Horst Seehofer, cu preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat Volker Kauder şi cu şeful deputaţilor creştin-sociali, Alexander Dobrindt. Din partea social-democraţilor vor fi prezenţi liderul Martin Schulz şi şefa grupului parlamentar, Andrea Nahles.


Într-un interviu difuzat de postul naţional de radio (DLF), Nahles a precizat că social-democraţii vor insista asupra impunerii unor revendicări social-politice ale partidului pe care-l reprezintă. Ea a mai declarat că ar fi prematur să se tragă, de pe acum, concluzia că în urma întîlnirii programate vor începe imediat negocieri preliminare în vederea formării unei viitoare coaliţii de guvernare. În esenţă, Nahles a reprodus cu alte cuvinte ceea ce a spus şi Martin Schulz la congresul partidului care l-a reales în funcţia de şef. (81,9 la sută dintre cei 600 de delegaţi au votat pentru Schulz).

Dacă după alegerile generale din septembrie, Schulz a exclus categoric o participare la guvernare şi o reeditare a unei mari coaliţii, acum şi-a schimbat părerea. Asta după ce la congres s-a dezbătut chestiunea participării la guvernare, tolerării unui guvern minoritar condus de Merkel sau asumarea exclusivă a rolului unui partid de opoziţie. Una din propoziţiile cheie din cuvîntarea lui Schulz a fost:

„Noi nu trebuie să guvernăm cu orice preţ. Dar noi nu trebuie nici să ne dorim, cu orice preţ, să nu guvernăm.”

Organizaţia tineretului social-democrat s-a opus participării la guvernare. Nu şi-a putut impune punctul de vedere, congresul fiind de acord cu începerea discuţiilor cu creştin-democraţii, fără a se îndepărta de liniile directoare politice, stabilite şi votate de majoritatea delegaţilor.

Conducerea social-democrată se va reuni pe data de 15 decembrie şi va stabili dacă negocierile, propriu zise, vor putea să înceapă în ianuarie.

Acordul conservator-social-democrat privind reeditarea unei mari coaliţii urmează însă să fie aprobat în prealabil de toţi cei 440.000 de membri ai Partidului Social-Democrat. În funcţie de votul bazei social-democrate se va semna sau nu se va semna un eventual acord de guvernare.

Martin Schulz şi alţi vorbitori au expus la congresul partidului un amplu catalog programatic de care se va ţine cont în cazul încheierii unui acord de guvernare.

Este vorba, în primul rînd, de introducerea aşa numitei asigurări civice (Bürgerversicherung), adică desfiinţarea asigurării de sănătate privată şi trecerea la un model de asigurare unic şi echitabil pentru toţi cetăţenii germani.

- Social-democraţii susţin apoi obligativitatea respectării acordurilor tarifare şi lărgirea drepturilor celor angajaţi;

- salarii egale pentru femeile şi bărbaţii care prestează aceeaşi muncă;

- o pensie de solidaritate pentru oamenii în vîrstă ameninţaţi de sărăcie;

- investiţii substanţiale în sistemul de învăţămînt şi desfiinţarea taxelor pentru îngrijirea copiilor în creşe;

- modernizarea legislaţiei privind migraţia.

- Social-democraţii resping, de asemenea, stabilirea unor cote anuale privind numărul de refugiaţi care sosesc în Germania.

- Pe de altă parte, partidul pledează pentru consolidarea aparatului de poliţie şi o prevenire efectivă a combaterii criminalităţii.

Schulz a schiţat şi viziunea sa despre viitorul Uniunii Europene. În cuvîntarea sa programatică de la congres, el s-a referit la ideea creării Statelor Unite ale Europei, lansată de partidul său deja în anul 1925.

Apropiindu-se de ideile europene lansate de preşedintele francez Macron, în septembrie, Schulz s-a pronunţat pentru înfiinţarea unui minister european al finanţelor, armonizarea fiscalităţii şi un acord constiţional european. „Dacă nu vom reuşi să consolidăm Europa în mod concret şi practic”, a spus Schulz, „atunci vor ieşi învingătoare acele forţe” (care au cîştigat teren la alegerile din Ungaria, Polonia, Danemarca, Olanda, Finlanda, Austria, Franţa şi „la noi în Germania”).

La sfîrşitul săptămînii trecute s-a anunţat că preşedintele francez va fi distins cu ordinul Carol cel Mare (Karlspreis). Ordinul se acordă unor personalităţi pentru angajamentul lor pro-european. În decizia comitetului care l-a desemnat pe Macron se spune că actualul preşedinte al Franţei s-a distins prin lupta sa contra tuturor formelor de naţionalism şi izolaţionism în vederea depăşirii crizei europene.

Între laureaţii premiului, care se va decerna lui Macron anul viitor la Aachen, se află Timothy Garton Ash, Papa Francisc şi fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG