Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Uniunea Creştin-Socială (bavareză – CSU), Partidul Liberal (FDP) şi Partidul Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) şi-au propus să încheie pînă vineri negocierile preliminare. După aceea ar urma să înceapă negocierile propriu zise cu reprezentanţii celor 4, de fapt 3, partide (dacă ţinem cont de faptul că CDU şi CSU constituie o unitate parlamentară) care ar urma să intre în viitorul cabinet, condus de Angela Merkel.
Deocamdată, însă, viitorii parteneri ai alianţei multicolore, nu se pot înţelege asupra mai mai multor teme care urmează să fie consemnate în acordul de coaliţie.
Chiar dacă în cursul nopţii delegaţiile s-au înţeles asupra politicii în domeniul agriculturii, subiectele cele mai spinoase – migraţia şi protecţia mediului – au rămas deschise.
Problema migraţiei
Mai toate partidele au căzut de acord că în viitor Germania va avea nevoie de o lege a migraţiei. Propunerea bavarezilor de a se stabili un plafon („Obergrenze”) de 200.000 de refugiaţi care vor primi dreptul de a veni anual în Germania a fost respinsă de Uniunea Creştin-Democrată. Într-un document comun cele două formaţiuni au ajuns la o formulă de comprimis care nu exclude ca numărul refugiaţilor să fie mai mare:
„Încercăm ca numărul total al celor pe care-i primim din motive umanitare (...) să nu depăşeasca 200.000”, se afirmă într-un document al celor două formaţiuni.
Săptămîna trecută, mai multe organizaţii umanitare (Amnesty International, Pro Asyl, Serviciul iezuit de ajutor al refugiaţilor) au dat publicităţii un apel în care cer viitorilor aliaţi să nu renunţe la dreptul de solicitare individuală de azil politic în Germania şi în Europa. Oameni care „fug din cauza războiului, terorii şi prigoanei”, se spune în apelul publicat, „au nevoie de apărare”.
Controverse există şi în ceea ce priveşte dreptul la reunificarea familiilor de refugiaţi. Ecologiştii pledează pentru acordarea dreptului de reunificare în cazul unor persoane care au obţinut azil, celelalte partide se opun.
Problema mediului
Cealaltă mare temă controversată este cea legată folosirea energiei şi de protecţia mediului. În esenţă, nu s-a găsit un consens în ceea ce priveşte reducerea volumulului de emisii de CO2. Creştin-democraţii şi liberalii propun o reducere de 66 milioane tone anual, iar ecolgiştii de 90 de milioane.
Suspendate au rămas şi negocierile privind transporturile. Liderul ecologist Anton Hofreiter a dezminţit relatările care au circulat în ultimile zile potrivit cărora viitorii aliaţi ar fi căzut de acord asupra problemei reducerii numărului de maşini care folosesc motorina. Declaraţiile lui Hofreiter au fost confirmate şi de creştin-socialul bavarez, Alexander Dobrindt, care a calificat relatările privind un consens drept false.
În cursul serii de miercuri delegaţii urmau să abordeze celelalte subiecte rămase deschise: finanţele, bugetul şi fiscalitatea.
Liberalii, care au încercat să impună o reducere a impozitelor (cifrată, potrivit programului lor electoral, la 30-40 de miliarde de euro), au declarat că sînt gata să renunţe la această revendicare. Pe de altă parte însă, viitorii aliaţi nu se pot înţelege asupra desfiinţării aşa numitei taxe de solidaritate, introdusă după unificare.
Taxa de solidaritate este destinată reconstrucţiei landurilor răsăritene.
Între timp, electoratul devine tot mai sceptic în ceea ce priveşte o viitoare coaliţie de tip „Jamaica” – precum a fost botezată de către jurnaliştii germani formula multicoloră a cabinetului care urmează să fie instalat la sfîrşitul anului în curs.
Într-un sondaj dat publicităţii joia trecută, se poate observa că numai 45 la sută dintre germani mai cred că o coaliţie de tip „Jamaica” este bună.
Un eşec al negocierilor ar duce automat la organizarea de alegeri anticipate. Referindu-se la această posibilitate, liderul social-democrat, Martin Schulz, a declarat că partidul său este pregătit pentru un asemenea pas, dar deocamdată speră că negociatorii vor găsi o linie de compromis care va facilita formarea unui guvern.
