Linkuri accesibilitate

Poate activa Consiliul Suprem de Securitate în condiţii de boicot?


Preşedintele Igor Dodon la o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, 4 septembrie 2017

Premierul, speakerul şi ministrul apărării au lipsit de la şedinţă, invocând motive obiective.

Preşedintele Igor Dodon a convocat astăzi Consiliul Suprem de Securitate pe care în ajun l-a extins incluzând-o, bunăoară, în el pe guvernatoarea de la Comrat, Irina Vlah, ca să aibă cvorum şi fără venirea premierului sau speakerului. Coordonatorul coaliţiei guvernamentale, Vladimir Plahotniuc, îi reproşase cu o zi mai devreme preşedintelui nu doar că a inclus pe agenda chestiuni ce nu ar fi de competenţa Consiliului, dar şi că l-a convocat într-o zi în care mulţi nu ar putea fi prezenţi, fiind în deplasări. Premierul, speakerul şi ministrul apărării au lipsit. Atunci care este relevanţa unei astfel de şedinţe? Şi ce scop a urmărit Igor Dodon?

În direct de la Chișinău în actualitatea zilei cu Liliana Barbărooșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:57 0:00
Link direct



Igor Dodon a tot fost lipsit de puterile unui preşedinte din momentul instalării sale în funcţie de o majoritate guvernamentală cu care afişează ostilităţi pe o serie lungă de subiecte, iar acum obiectivul lui a fost să demonstreze că nu se împacă cu pierderea unui instrument atât de important cum e Consiliul Suprem de Securitate. Intuia noul boicot, dar a vrut să arate că se poate şi aşa. De asta a cooptat noi membri în Consiliu şi l-a convocat, în ciuda lipsei liderilor guvernării şi a celor mai mulţi dintre membrii guvernului sau parlamentului, a căror prezenţă în condiţii normale ar fi absolut necesară.

De această părere este Igor Volniţchi, editor şi analist politic, care mai crede că nu ar fi de neglijat şi un alt scop urmărit de preşedinte – să-i convingă de contrariul pe cei ce-l cred a fi în relaţii de subordonare cu Vlad Plahotniuc:

„A fost un test, cum poate acest Consiliu activa în condiţiile în care e boicotat de guvernare”.

Ce decizii s-au luat totuşi astăzi în cadrul reuniunii?

În chestiunea Kroll 2, raportul asupra fraudei bancare al unei companii americane ce tocmai ar fi ajuns, aşa cum s-a anunţat, în variantă integrală în posesia Băncii Naţionale – să fie supus unor discuţii publice largi. Lucru greu de închipuit în condiţiile clauzelor de confidenţialitate la care a subscris comanditarul, adică BNM. Preşedintele, care e şi preşedinte al Consiliului de Securitate, nu a anunţat decizii importante nici în alte două chestiuni – cea legată de strategia de apărare şi cea vizând reglementarea transnistreană. Se pare că în primul rând a contat pentru el să-şi poată reitera indignarea faţă de declaraţiile de unire semnate de câteva zeci de localităţi pentru celebrarea centenarului unirii:

„Consiliul Suprem de Securitate condamnă acţiunile întreprinse de primari de chemare la lichidarea statalităţii R. Moldova”, a anunţat pe un ton grav preşedintele. Înverşunarea cu care Igor Dodon şi Partidul Socialiştilor tratează subiectul este văzut ca una „exagerată” de majoritatea analiştilor, fiindcă vorba e despre nişte declaraţii simbolice, fără vreo implicaţie juridică.

Igor Volniţchi
Igor Volniţchi

Analistul Igor Volniţchi are, însă, o explicaţie extrem de simplă a acestei înverşunări:

„Această nouă polarizare, în statalişti şi unionişti, îl avantajează pe Igor Dodon mai mult ca cea pe principiul de pro-ruşi şi pro-europeni. Pentru că, conform sondajelor, societatea e cam jumătate la jumătate când vorbim de pro-ruşi şi pro-europeni, dar dacă vorbim de statalişti şi unionişti, stataliştii au o pondere mult peste 50 la sută. PSRM şi Igor Dodon au identificat un bazin electoral mult mai vast decât cel pe care l-au avut şi încearcă să scoată maxim de dividende politice.”

Prin urmare, părerea analistului e că preşedintele Dodon şi Partidul Socialiştilor vor avea grijă să menţină subiectul pe agenda pe tot parcursul anului electoral.

Discursul de astăzi al preşedintelui ce a urmat şedinţei Consiliului de Securitate pare să confirme acest gen de previziuni. Igor Dodon a spus că va cere Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Consiliului Europei să-şi definească atitudinea faţă de acest subiect. La fel, a vorbit despre „ample acţiuni de destabilizare” pe care le-ar pune la cale părtaşii ideii unioniste, acţiuni de altfel ce nu par deocamdată să fie anticipate de niciun fel de semnale decât cele venite dinspre preşedinţie.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG