Linkuri accesibilitate

Marian Lupu: „Art. 13 din Constituția țării trebuie să rămână neschimbat” (Video)


Marian Lupu

Prima parte a interviului cu liderul fracțiunii PD: despre războiul declaraţiilor pro şi anti-unioniste, inițiativele de modificare a Constituției și despre cum a crescut numărul deputaților PD de la 19 la 42

R. Moldova se află în an electoral, iar pentru mulți observatori una din evoluțiile cele mai demne de urmărit este cum își va asigura continuitatea, ca să nu spunem supraviețuirea parlamentară partidul care domină astăzi viața politică, PD. Valentina Ursu a stat de vorbă cu șeful fracțiunii parlamentare, Marian Lupu.

Interviul integral cu Marian Lupu
please wait

No media source currently available

0:00 0:52:41 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ați început o nouă sesiune cu ședințe în plen ale Parlamentului, s-au încins și spiritele în Legislativ, intenționați să dezbateți o agendă destul de încărcată, inclusiv modificarea Constituției. Pentru asta e nevoie de 67 de voturi. Se pare că ați putea să adunați aceste voturi în eventualitatea modificării legislației, dacă ați ajuns și la 42 de deputați, care fac parte astăzi din fracțiunea PD. Ce discutăm mai întâi – modificarea Constituției sau creșterea numărului de deputați PD?

Marian Lupu: „Dvs. personal ca de obicei sunteți foarte elocventă și cuprinzătoare, fiindcă într-o singură frază eu deja am văzut anunțate cele mai importante subiecte ale discuției și într-adevăr sunt subiecte actuale și importante. Trebuie să vorbim direct și sincer, nu suntem, oficial, în campania electorală, însă toate ședințele plenului Parlamentului, activitatea Parlamentului și a grupurilor parlamentare vor fi marcate de specificul acestui sezon. Sper ca, în pofida caracterului preelectoral al acestui an, totuși, spiritele să fie frânate de responsabilitate, de un nivel de cultură generală și cultură politică de care trebuie să dea dovadă, întâi de toate, parlamentarii.”

Europa Liberă: De ce a trebuit să atrageți alți deputați din alte fracțiuni în PD? Știți că acum e detestat acest gest de către alegători, că acest traseism politic nu ar fi pe placul cetățeanului?

Marian Lupu: „Preţul pe care îl poate plăti R.Moldova pentru întâlnirile Dodon-Putin e unul mare”
please wait

No media source currently available

0:00 1:16:03 0:00

Marian Lupu: „Acest fenomen sau această predispoziție sau atitudine mai negativă este și alimentată, a devenit una din temele permanente pe anumite mijloace mass-media, dar și alți concurenți electorali, concurenți politici.”

Europa Liberă: Iar în Parlament dl Voronin se pare că are o voce strigătoare la cer atunci când trebuie să vă amintească câți deputați ați luat din fracțiunea comunistă.

Marian Lupu: „Colegul meu de Parlament, ex-președintele țării, dl Voronin, n-ar trebui să strige la cer, cât mai degrabă să facă o proprie analiză a deciziilor sale, a strategiei sau pe alocuri, mai bine zis, a lipsei unei strategii, fiindcă este mult mai ușor să acuzi pe alții; este mult mai greu să-ți recunoști propriile greșeli. Or, sunt sigur că la baza acestor mișcări și migrări de parlamentari, dar și în afara Parlamentului, sunt doi factori. Primul factor: deciziile acelor oameni să plece într-o altă direcție și doi la mână sunt greșelile, lipsa de strategie și de tactici care au fost comise de către liderii acelor formațiuni politice de la care lumea pleacă. Eu nu sunt de acord cu definiția „i-am atras, i-am tras, i-am convins”; sunt fenomene politice care se întâmplă și în Republica Moldova, și în foarte multe țări. Nu deprinde aceeași presă sau oponenții politici care ne acuză de aceste migrări să facă referință la sute de cazuri similare, practic, în toate statele UE și nu doar, dar chiar și în asemenea foruri precum ar fi Parlamentul European sau Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Acum, creșterea fracțiunii Partidului Democrat de la 19 până în prezent 42 de persoane. Grosul acestei mișcări sau partea cea mai importantă care a făcut o creștere de aproape două ori a componenței numerice a fracțiunii Partidului Democrat a constituit-o social-democrații, în trecut au fost numiți, sau grupul care a părăsit Partidul Comuniștilor. Au părăsit acest grup pe varii motive – erau și motive comune pentru întreaga echipă, și motive individuale. De exemplu, foarte mulți din actualii membri ai fracțiunii Partidului Democrat, care au părăsit fracțiunea PCRM, îmi povestesc că le era interzis fizic, de exemplu, să meargă în componența delegațiilor parlamentare în misiuni peste hotare. Erau foarte mulți membri ai Parlamentului care efectiv nu puteau să-și exercite funcțiile lor reieșind din comisiile din care făceau parte. Oamenii doresc să se realizeze ca și parlamentari, trebuie să vină cu acțiuni, trebuie să vină cu rezultate, altminteri nu ai ce spune ca și bilanț al activității tale.”

Europa Liberă: Dar în Moldova e valabilă mai degrabă convingerea ideologică sau coruperea politică?

Marian Lupu: „În Republica Moldova sunt valabile criteriile și factorii care sunt în aceeași măsură valabili în toate țările și mișcările lor deseori sunt dictate de motive ideologice, de un disconfort poate personal, de viziuni ale sale vizavi de perspectiva carierei lor politice.”

Europa Liberă: Dar există și oportunism. Din moment ce un partid este la guvernare, sigur că mulți ar vrea să se pună bine pe lângă cei care guvernează.

Marian Lupu: „Revin la cazul Franței și întreb: cei de la Partidul Socialist și cei de la republicani, care au părăsit formațiunile lor, din care au făcut parte ani și decenii, și au mers în direcția partidului președintelui Macron. Care a fost motivul acestor mișcări? Eu sunt absolut sigur că este motivul evocat de Dvs., da, peste tot în politic, nu este o invenție moldovenească, nu este o particularitate a noastră, da, este această mișcare spre polurile de putere, fiindcă această mișcare oferă posibilitatea grupurilor de politicieni deputați să dispună de capacități și posibilități mai importante de a se realiza și a-și realiza agenda lor politică.”

Europa Liberă: 42 de deputați aveți în fracțiunea Partidului Democrat.

Marian Lupu: „Exact.”

Europa Liberă: Pentru a modifica Constituția e nevoie de 67, mai aveți nevoie de 25 de voturi. De la cine le găsiți, pe care voturi mizați?

Marian Lupu: „Este o matematică…”

Europa Liberă: Și ne referim aici la modificarea Constituției privind amendamentele de orientare pro-europeană a Republicii Moldova.

Marian Lupu: „Da, exact, vorbind de acest proiect constituțional, simpla matematică ne demonstrează că într-adevăr există acest potențial. Mergem cu o numărătoare inversă – 101 deputați în Parlamentul țării, minus 24 de socialiști, care în ruptul capului n-o să susțină și minus 6 comuniști, care la fel nu vor susține această inițiativă. Per total, 101 minus 30, iată că avem 71, cu rezerva de 4 voturi. Este o realitate solidă și una foarte și foarte probabilă, fiindcă cu toate mișcările și restructurările în cadrul Parlamentului, mă refer la nivel de grupuri politice și fracțiuni, nu s-a schimbat esența votului din 2014. În 2014, marea majoritate a deputaților aleși reprezentau formațiuni politice pro-europene; această realitate a rămas și în continuare și atunci nu neapărat să vorbim de partidele pro-europene la guvernare, mă refer la PDM și la PP Moldova, mai avem și Partidul Liberal Democrat, care nu și-au schimbat viziunile și prioritățile și Partidul Liberal, care mereu s-au anunțat pro-europene.”

Europa Liberă: Dar aceste două formațiuni condiționează. De exemplu, o formațiune zice că ar fi bine să modificați și art. 13 din Constituție, care prevede statutul limbii de stat, iar liberalii zic că ar trebuii să renunțați la statutul Moldovei de a fi membră în cadrul CSI.

Marian Lupu: „Este un subiect atât de important pentru Republica Moldova, mă refer la perspectiva europeană și consfințirea acestei direcții strategice în Constituția țării, atât de importantă ziceam, încât loc pentru șantaj și condiționalități nu este. Asta este viziunea mea și a fracțiunii Partidului Democrat. Nu poți să te joci cu condițiile atunci când este vorba de o decizie crucială pentru prezentul și viitorul țării noastre. Doi la mână: va fi un exercițiu de mare responsabilitate pentru toate partidele pro-europene. Deci, decizia rămâne la latitudinea PL și a PLDM. Și atunci, în momentul votului, va deveni foarte și foarte clar ce este cel mai important pentru fiecare partid pro-european și în ce măsură fiecare din noi, care ne numim partide pro-europene, suntem cu adevărat pro-europene.”

Europa Liberă: Dar colegii Dvs. democrați au păreri diferite referitor la modificarea art. 13, care prevede denumirea limbii de stat?

Marian Lupu: „A, stop. Deci, noi am trecut la alt subiect?”

Europa Liberă: Da.

Marian Lupu: „Cunoașteți foarte bine, poziția Partidului Democrat a fost anunțată oficial, poziția anunțată de Partidul Democrat este una europeană, singura abordare europeană, plecând de la faptul că sloganul Uniunii Europene este „Unitate prin diversitate”, respectul și libertatea fiecărui cetățean la autoidentificare etnică, culturală și, implicit, lingvistică. Este la fel un test, o foaie de turnesol. Nu poți să fii european la nivel de declarații și să negi vehement niște principii fundamentale, care stau la baza construcției care se numește Uniunea Europeană. Deci, condiții nu acceptăm, fiindcă eu aș fi dorit să le dau un asemenea scenariu colegilor care se mai gândesc la tot felul de condiționalități și șantaje. Haideți să ne imaginăm că, din cauza acestei îndărătniciri a lor, n-o să fie votat și nu acumulăm numărul necesar de voturi și în Constituția Republicii Moldova nu se va regăsi acest punct strategic pentru viitorul țării noastre. Din acest motiv, într-o anumită perspectivă, ca și un exercițiu teoretic, haideți să admitem că vin la putere forțe antieuropene cu o anumită majoritate suficientă.”

Europa Liberă: Socialiștii, ei sunt…

Marian Lupu: „De exemplu, și nu doar, cu acoliții lor. Și iată că în teorie pentru un asemenea scenariu, neavând în Constituție poziția care vizează foarte concret orientarea Republicii Moldova spre integrarea europeană, aceste formațiuni politice iau și denunță Acordul de Asociere, fără a avea niciun impediment la nivel de Constituție, și adoptă o altă decizie ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Euroasiatică. Păi, iată întrebarea mea este pentru colegii noștri care încearcă să se joace de-a condițiile: Ei simt această responsabilitate a lor în prezent pentru viitorul țării, fiindcă politica este foarte schimbătoare? Includerea acestui punct în Constituție vine ca o schimbare fundamentală care determină în cea mai mare măsură viitorul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Referitor la limba de stat, Dvs. rămâneți la care idee?

Marian Lupu: „Art. 13 din Constituția țării trebuie să rămână neschimbat pe motivul că, după decizia Curții Constituționale, în pachetul constituțional deja se regăsește definiția de limbă română pentru asigurarea abordării europene „Unitate prin diversitate”, pentru asigurarea respectului față de oricare cetățean din țara noastră și dreptul lui la autoidentificare etnică, culturală și lingvistică, asta înseamnă că art. 13 trebuie să rămână neschimbat. Dincolo de faptul că este o abordare strict europeană, mai este încă o condiție foarte importantă pentru păstrarea identității statale a Republicii Moldova. Cei care promovează cu vehemență eliminarea din art. 13 a definiției de „limbă moldovenească”, nu se opresc doar la limbă, haideți să privim în jur care este realitatea, doar nu se promovează conceptul: o limbă, două națiuni, două țări, se promovează alt concept: o limbă, o națiune, o țară. Eu am fost mereu pentru statalitatea și suveranitatea Republicii Moldova, ca și majoritatea covârșitoare a colegilor din Partidul Democrat și asta este poziția oficială a partidului. Respectiv, având această idee, noi vom apăra și vom promova în continuare valorile de suveranitate și independență a statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și apropo despre aceste declarații războinice sau războiul declarațiilor pro-Unire și anti-Unire pe care le-au semnat mai mulți consilieri din primăriile mai multor localități, Dvs. ce credeți?

Marian Lupu: „Este o luptă inventată. Ea nu reprezintă agenda reală pentru cetățenii țării noastre și nu este altceva decât o pornire a campaniei electorale.”

Europa Liberă: Semnatarii spun că are mai mult valoare simbolică, dl Dodon, aici în studioul Europei Libere de la Chișinău, a spus că ar trebui să se preocupe instituțiile statului de cei care și-au pus semnătura pe aceste declarații.

Marian Lupu: „Și unii și alții, și cei care vin cu promovarea acestei idei de unionism, cât și socialiștii, de altă parte, au un mare interes – să facă ca lumea în Republica Moldova să creadă că, uite, asta este adevărata problemă și asta determină agenda reală a țării noastre. Nu este adevărat, categoric, nu. Însă o asemenea tactică este foarte importantă atât pentru socialiști, cât și pentru unioniști. Mi-a plăcut foarte mult, pe un portal de știri am citit o analiză politică care, cu lux de amănunte și detalii spune cum unioniștii i-au ajutat pe socialiști să pornească campania electorală, fără costuri, fără investiții, fără nimic, deci…”

Europa Liberă: Da, pe NewsMaker a fost o analiză.

Marian Lupu: „Este într-adevăr purul adevăr. De ce nu este o agendă reală? Este oare unionismul un adevărat pericol sau problemă pentru Moldova? Nu.”

Europa Liberă: Exact. Și trebuie să fie inclusă pe agenda ședinței Consiliului Suprem de Securitate această problemă?

Marian Lupu: „Ajung și aici. Răspunsul meu este – nu. Într-adevăr pentru o parte din cetățenii noștri reprezintă poate o anumită nostalgie, ceva de o importanță simbolică și nu mai mult, fiindcă unionismul nu este un pericol real pentru statul Republica Moldova pe trei motive. Primul motiv: chiar și cei mai aprigi unioniști recunosc că în Republica Moldova s-a format o conștiință național-statală, asta este viziunea majorității covârșitoare a cetățenilor noștri – stat suveran, perspectivă europeană; doi: haideți să vedem care este poziția României odată ce unioniștii de la noi vorbesc despre Unirea cu România. Eu vreau să readuc aminte despre declarațiile făcute nu o dată, de la cel mai înalt nivel, președintele Klaus Iohannis, care s-a pronunțat și a zis că este efemer, este o iluzie, este imposibil, nu se face, ajungând până la declarația de ultimă oră făcută de ministrul de Externe al României, care a repetat aceeași teză și este al treilea motiv: suveranitatea Republicii Moldova este sprijinită și va fi în continuare sprijinită de către partenerii strategici din străinătate: Uniunea Europeană, Statele Unite și v-o spun cu bună cunoaștere de cauză. Să mai atragem atenția că și reprezentanții conducerii unor partide pro-europene extraparlamentare au declarat aceleași lucruri. La întrebarea, de ce? Vă dau și răspunsul: La Bruxelles, la Parlamentul European, Comisie, Consiliu, ei se întâlnesc și vorbesc cu aceiași oameni cu care mă întâlnesc și vorbesc eu, ei aud și văd exact ceea ce aud și văd eu: Europa nu o să admită niciodată schimbări de granițe. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Ucraina, cu Crimeea. De ce oare a devenit o asemenea problemă? Deoarece s-a încălcat un principiu fundamental pentru ordinea mondială, s-au violat granițele stabilite și consfințite după al Doilea Război Mondial. Acum, haideți să vedem altă întrebare. Este oare în pericol suveranitatea și statalitatea Republicii Moldova? Categoric, nu, pe aceleași motive – dorința și poziția marii majorități a populației de la noi și sprijinul în acest sens din exterior. Ca și concluzie: cui servește această luptă? Doar extremelor – cea de dreapta și cea de stânga –, care încearcă, repet încă o dată, pe loc gol, într-o luptă virtuală, fără impact practic, să-și câștige capital politic și capital electoral. Partidul Democrat nu se va angaja în această luptă fără temei, fără sens și fără de rezultat. Noi vedem pilonii suveranității Republicii Moldova în alte lucruri: economie, investiții, locuri de muncă, educație, sănătate, infrastructură, susținerea familiilor și multe alte chestii. Iată de ce n-o să facem jocul nici extremei de stânga, nici extremei de dreapta; o să ne concentrăm și mai departe pe prioritățile reale de care au nevoie oamenii și pe care, de fapt, se bazează dezvoltarea și modernizarea statului. Acest subiect este un subiect virtual și atunci, dacă un Consiliu Suprem de Securitate se consideră a fi o platformă serioasă care discută probleme reale, dar nu probleme inventate, nu probleme de interes corporativ-politic înainte de alegeri, sfatul meu pentru șeful statului ar fi să se folosească de Consiliul Suprem de Securitate pentru a fi discutate lucruri reale de pe agenda prioritară pentru țară.”

Europa Liberă: El vrea să modifice componența acestui Consiliu Suprem de Securitate. Ce părere aveți? A spus că în a doua jumătate a lunii februarie va fi convocată ședința, iar până atunci, el o să modifice componența.

Marian Lupu: „Constituția foarte strict delimitează care sunt competențele Parlamentului, Guvernului, Președinției. Din momentul în care exercițiul de schimbare a componenței nominale a Consiliului Suprem de Securitate intră parțial în competența președintelui, cu excepția celor care, potrivit legii, din oficiu fac parte din această componență, păi, să o facă, fiindcă exact așa cum președintele nu poate să facă imixiuni în activitatea Parlamentului și în competențele exclusive ale Parlamentului, este același principiu care trebuie să fie aplicat și viceversa.”

Europa Liberă: Admiteți că va mai putea fi suspendat din funcție dl Dodon, pentru că el a spus sus și tare că n-o să promulge amendamentele cu privire la orientarea pro-europeană a Republicii Moldova, dacă se votează în Parlament?

Marian Lupu: „Admit, și nu o dată, că se vor întâmpla.”

Europa Liberă: De mai multe ori?

Marian Lupu: „Păi, știți de ce vă spun că admit și admit că asemenea situații ca urmare a soluției care a fost propusă de Curtea Constituțională se va repeta de mai multe ori pe parcursul anului? Din simplul motiv, că eu nu văd schimbări în comportamentul președintelui Dodon. Odată ce Constituția scrie: „dacă a doua oară vine din Parlament un document sau o decizie adoptată, președintele trebuie să o facă. Păi, un comportament care denotă lipsă totală de maturitate și responsabilitate în fața societății. Și atunci, da, există șanse foarte mari că va continua cu un asemenea comportament și odată ce vor interveni asemenea situații, din nou vom fi obligați să activăm decizia Curții Constituționale.”

Europa Liberă: El a zis că și această declarație de condamnare a atacurilor ruse la adresa securității informaționale a Republicii Moldova nu o vede cu ochi buni.

Marian Lupu: „Bine, în acest caz Președinția nu are absolut nimic ca și formalități, iar acest document adoptat de Parlament nu va trece prin Președinție…”

Europa Liberă: Nu va trece, dar oricum el condamnă orice gest pe care îl adoptați dvs., cei care sunteți la guvernare, și nu e pe placul Rusiei.

Marian Lupu: „Păi, constatăm, a câta oară, aceleași elemente de comportament, aceeași ideologie. Noi înțelegem foarte bine că atât președintele, cât și partidul pe care îl reprezintă și de care este atașat nu doar ideologic, dar și formal în mare parte, promovează aceleași idei, retorica anti-europeană și susținerea acelor parteneri care îi finanțează și pentru care lucrează.”

Europa Liberă: Ați regretat vreodată din momentul ce v-ați retras din cursa prezidențială că, totuși, i-ați oferit șansa dlui Dodon să ajungă el în fruntea Republicii Moldova?

Marian Lupu: „Eu m-am retras din cursă pentru a-i oferi șansa celuilalt candidat pro-european să câștige. Acum îmi pare rău. Nu vreau să repet, fiindcă o să fie a zecea sau a cincisprezecea oară, îmi pare rău doar de un singur lucru – că acel candidat n-a avut abilitatea, n-a avut cunoștințele și experiența necesară pentru a se folosi de acea resursă umană, resursă politică și electorală care i-a fost oferită.”

Europa Liberă: Nu ați regretat că v-ați retras?

Marian Lupu: „I-am oferit această șansă și nu regret. Regret că nu s-a folosit de această șansă.”

Europa Liberă: Dl Dodon vrea și el să modifice Constituția. Au adunat socialiștii un milion de semnături în favoarea extinderii împuternicirilor șefului statului. Ar putea să aibă sorți de izbândă această inițiativă?

Marian Lupu: „Nu. Nu, pe motivul că și în actualul Parlament și eu exprim deplina convingere că și în Parlamentul viitor ei nu vor dispune de numărul necesar de voturi, 67 cel puțin, pentru a face o asemenea schimbare de Constituție, unu la mână. Doi: nu este o idee inspirată, este una foarte și foarte proastă și Comisia de la Veneția, Consiliul Europei au venit cu viziunea și cu verdictul și nu este o viziune în favoarea unor asemenea modificări. Dl Dodon repetă greșeala făcută de ex-președintele în anii ’90 Petru Lucinschi. De altfel, ideea cu care vine nu este una nouă, este un plagiat; este, de fapt, o repetare a unei istorii cu un final trist pentru protagoniștii acestor idei. Dar, dacă este să vorbim la conținut și foarte serios, ca și idee, eu, personal, și cei de la Partidul Democrat suntem împotriva modificării sistemului politic, fiindcă Republica Moldova ca și multe alte țări din regiune, fie din Vest, fie din Est, este o democrație în stabilire, în dezvoltare și într-o asemenea situație când noi constatăm un nivel insuficient de cultură politică atât în sânul clasei politice, cât și în sânul societății, un sistem prezidențial ar presupune oficial să oferi posibilitatea de concentrare a deplinei puteri de stat în mâinile unui singur om, foarte periculos. Într-o democrație în dezvoltare precum suntem noi, noi trebuie să avem un sistem politic parlamentar bazat pe balanțe și contra-echilibre, trebuie să fie o distribuire de forță între cele trei instituții: Parlament, Guvern, Președinție, pentru a se menține echilibrul. Da, este mai greu de lucrat în asemenea condiții, dar alternativă pentru un viitor democratic și european al țării noastre nu există.”

Europa Liberă: Dar dl Dodon vă reproșează și zice că puterea oricum acum e în mâna unui singur om în Republica Moldova, care este Vladimir Plahotniuc.

Marian Lupu: „Dl Dodon își face jocul său, spune ceea ce i-ar fi convenabil Domniei sale, indiferent de realități și de adevăr, în genere, politicul nostru este plin de fake-uri și este plin de invenții care derivă din interesele corporativ-politice; ceea ce avem noi astăzi stabilit în acest sistem politic din anul 2001 până în prezent este că avem Guvernul cu competențele sale, este că avem Parlamentul cu competențele sale și dl președinte cu competențele sale. Cel puțin în privința competențelor dlui Dodon, asemenea declarații mi-ar părea foarte stranii, fiindcă indirect ar fi spus că Partidul Democrat conduce și Președinția.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG