La Düsseldorf, capitala landului federal Renania de Nord Vestfalia, au fost comemorate marţi victimele atentatului xenofob care a avut loc în urmă cu 25 de ani în orăşelul Solingen. Primul ministru al landului, Armin Laschet a spus că atentatul a fost una din cele mai „groaznice evenimente” din istoria renană. Avîndu-se în vedere că şi în prezent există în societatea acţiuni impregnate de ură, violenţă şi xenofobie, primul ministru a subliniat că toate concluziile trase în urma atentatului sînt încă actuale.
Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, prezent şi el la Düsseldorf, a spus că vremea care a trecut de atunci s-a dovedit a fi un medicament care a dus la cicatrizarea rănilor. Durerea provocată familiei Genç însă nu a dispărut. Demnitarul turc a mai spus că întreaga societate ar trebui să se opună xenofobiei. În acest context, el a subliniat că şi politicienii şi mass-media poartă o răspundere majoră şi ar trebui să se distanţeze într-un mod credibil de mesajele care incită la izolarea socială a unor oameni.
Cancelara Angela Merkel a calificat atacul violent de la Solingen drept o ruşine pentru Germania. Şi ea a reliefat faptul că tragedia de la Solingen nu constituie o acţiune singulară. Statului îi revine o responsabilitate specială, a mai declarat Merkel, el trebuie să contribuie la elucidarea unor crime şi să împiedece repetarea lor.
La începutul anilor 1990 au avut loc mai multe atentate xenofobe, declanşate în urma sosirii în Germania a unor persoane din fostele ţări comuniste, de exemplu la Hoyerswerda (septembrie 1991), Mölln (22 noiembrie 1993) şi Rostock (unde, pe data de 22 august 1992, a avut loc un adevărat pogrom contra unor vietnamezi şi romi din România). Între anii 1999 şi 2011, gruparea extremistă de dreapta care-şi spunea Subterana Naţional-Socialistă (NSU) a pus la cale mai multe atentate rasist-xenofobe (ucigînd, între 2000 şi 2006, opt turci, un grec şi o poliţistă).
În acest lanţ de atentate declanşat la începutul anilor 1990 se înscrie şi cel de la Solingen, din 29 mai 1993. Patru extremişti de dreapta au incendiat atunci casa familiei Genç, locuită de etnici turci. În urma incendiului au murit cinci persoane, între care patru fete, în vîrstă de 18, 12, 9 şi 4 ani.
Primarul de atunci din Solingen a respins imediat după atentat speculaţiile c-ar fi vorba despre o acţiune pusă la cale de extremişti de dreapta. El a calificat atunci oraşul drept o localitate liberală şi deschisă. S-a dovedit ulterior că cei patru tineri făptaşi (între 16 şi 23 de ani) erau din Solingen şi că au activat într-o organizaţie de tip neonazist. Făptaşii rasişti au fost condamnaţi, în 1995, pentru crimă în cazul asasinării a cinci persoane şi tentativă de asasinat în cazul altor 14 persoane. Au primit condamnări la închisoare între 10 şi 15 ani. Între timp şi-au ispăşit pedepsele şi au fost eliberaţi din detenţie.
