Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Ce opțiuni alternative de asigurare cu energie electrică are Republica Moldova? Militarii ucraineni au emis noi avertismente în legătură cu eventualele pericole militare care pot veni din regiunea transnistreană. Tiraspolul dă asigurări că va rămâne pașnic. Administrația de la Tiraspol estimează o scădere a comerțului cu o treime și o cădere economică de 20 la sută în acest an, din cauza războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina. Iar expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk recomandă Tiraspolului „să învețe Constituția și Codul penal al Republicii Moldova”. O discuție despre realitățile din Ucraina și viitorul regiunii noastre.
Aceste și alte subiecte le vom discuta în următoarea jumătate de oră.
Pentru început, însă, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, joi, ca platforma de tranzacționare a gazelor naturale operată de Bursa Română de Mărfuri să înceapă să opereze în Republica Moldova pe piaţa gazelor naturale pentru o perioadă de trei ani, transmite G4Media.
Analiștii economici de la Chișinău sunt de părere că această mișcare este una benefică pentru Republica Moldova care își va fortifica securitatea energetică, în condițiile în care, în prezent, dependența de importurile de gaze din Rusia este de 100 la sută. „Această decizie extrem de importantă vine la pachet cu suportul oferit de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova în achiziţionarea şi stocarea de gaze naturale, este de părere analistul economic, Veaceslav Ioniţă. Stocarea va putea fi realizată în România, care acum tot cu suportul UE îşi majorează cu 33%, sau cu un miliard de metri cubi, capacităţile sale de stocare. Aici amintim şi de noua lege, care obligă operatorii din Moldova să aibă stocuri de gaze naturale”.
Consecințele războiului declanșat de Rusia în Ucraina sunt dramatice pentru regiunea transnistreană – Tiraspolul anticipează o scădere economică de 20 la sută în acest an.
În aceste condiții, executivul transnistrean elaborează un program anticriză, care prevede amânarea plății impozitelor pentru exportatori, iar ca să poată plăti salarii agenții economici se vor putea împrumuta în condiții preferențiale. Portalul Zona de Securitate scrie că regimul de la Tiraspol a închis toate casele de schimb valutar și acum doar băncile locale mai vând valută. Explicația ar fi deficitul de valută din stânga Nistrului.
Administratoarea USAID, Samantha Power, a revenit la Chişinău după doar patru luni de la prima sa vizită în Republica Moldova, anunțând noul ajutor american de 50 milioane de dolari, menit „să consolideze democrația și să reducă dependența de piețele din Rusia”. „Acest sprijin este pentru a ajuta țara dumneavoastră să facă față provocărilor. Vom continua să sprijinim Moldova în combaterea corupției. Vom ajuta să vă extindeți energia regenerabilă”, a declarat administratoarea USAID, citată de presa de la Chișinău.
Cu o zi mai devreme, marți, la Berlin, a avut loc o conferință internațională a donatorilor pentru Republica Moldova, la care s-a promis Chișinăului ajutoare suplimentare în valoarea de aproape 700 de milioane de euro, în jur de 100 de milioane de euro sume nerambursabile şi circa 530 de milioane de euro linii de credit.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
57 de oameni au fost uciși și peste 100 au fost răniți în gara din Kramatorsk, din estul Ucrainei, care a fost ținta unui atac rusesc cu rachete Iskander.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că a fost un atac deliberat împotriva populației civile. La momentul atacului, în gară erau în jur de 4.000 de oameni care așteptau să se evacueze. Ministerul rus al Apărării a respins orice amestec în atacul de la Kramatorsk, la fel cum respinsese orice responsabilitate și pentru crimele comise împotriva civililor din orașul Bucea, din apropiere de Kiev. Încă joi, autoritățile ucrainene avertizaseră din nou locuitorii din estul țării că armata rusă pregătește o ofensivă majoră acolo, motiv pentru care ar trebui să plece cât mai repede din regiune.
Vineri, la Kiev au fost președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful diplomației europene, Josep Borrell, și premierul slovac, Eduard Heger, pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski. Iar sâmbătă în capitala ucraineană a venit și premierul britanic Boris Johnson.
Este prima vizită a unor lideri occidentali la Kiev de la descoperirea atrocităților rusești de la Bucea, despre care s-a aflat la începutul săptămânii trecute. Ursula Von der Leyen, care a vizitat Bucea, a scris pe Twitter: „La Bucea, principiile noastre umanitare au fost distruse. Mesajul meu pentru ucraineni este: cei responsabili vor fi judecați”.
Rusia a revocat înregistrarea a 15 organizații străine, printre care Amnesty International și Human Rights Watch (HRW). Anunțul a fost făcut sâmbătă, în cea de-a 44-a zi de la invazia Rusiei în Ucraina, care a ucis mii de oameni și a dezrădăcinat peste 11 milioane de persoane din casele lor, provocând cea mai gravă criză a refugiaților din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
***
În contextul situației excepționale, autoritățile moldovene au organizat un concurs public pentru procurarea curentului electric de alternativă în cazul în care Centrala de la Cuciurgan din regiunea transnistreană sistează livrările pe malul drept. Acest concurs a eșuat, un singur operator a depus dosarul, dar nici acela nu a îndeplinit cerințele caietului de sarcini, scrie portalul Mold-street.com. Licitația se referă la luna aprilie și s-a vrut o repetiție la ce ar urma să se întâmple în luna mai, când expiră contractul de livrare a electricității și ar putea apărea probleme cu furnizarea de gaz din Rusia, ori tocmai din acest gaz se produce electricitate la Cuciurgan. Valentina Basiul are detalii:
Diversificarea surselor de energie a fost una temele puse în discuție la Berlin, la reuniunea donatorilor pentru Republica Moldova. Iar primul-ministru Natalia Gavrilița a repetat cu acest prilej că țara sa poate procura curent mai cu seamă de la operatori din Ucraina și de la centrala Cuciurgan de peste Nistru (controlată de un concern rus) prin intermediul căreia numeroși experți au spus s-ar finanța, indirect, separatismul regiunii transnistrene. Asta pentru că electricitatea este produsă din gazele livrate acestei părți a Republicii Moldova de către Gazprom, dar care nu sunt plătite, iar datoriile ce depășesc deja 7 miliarde de dolari. În schimb, profitul obținut este virat regimului de la Tiraspol pentru cheltuieli sociale.
Cum Ucraina este în război, iar situația de pe teren se poate schimba de la o zi la alta, guvernarea de la Chișinău a încercat să prevină un scenariu pesimist, potrivit căruia separatiștii transnistreni ar opri parțial sau total livrările către malul drept al Nistrului.
În acest fel se explică dispoziția numărul 2, din 25 februarie, a Comisiei pentru Situații Excepționale, care cere activarea de contracte cu furnizori alternativi de energie electrică, dacă livrările de la Cuciurgan încetează. Aceste contracte ar fi urmat să fie semnate până la 31 martie. Doar că interesul pentru ele a fost aproape zero, iar fostul directorul general al Agenției pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, are o posibilă explicație pentru eșecul licitației: cei din sector ar fi fost conștienți că scenariile avansate sunt ipotetice, și din cauza asta aceea nu au dorit să se complice cu setul de acte necesar unui concurs public.
Parlicov este optimist în ce privește securitatea energetică. R. Moldova nu va rămâne fără curent electric, doar că alternativele din Occident ar putea fi cel puțin de două ori mai scumpe decât ce oferă centrala de peste Nistru. „Rețelele deja permit, procedurile de achiziții deja permit. Putem primi oferte competitive de la mai mulți furnizori, din România, din Ucraina – prețurile vor fi semnificativ mai mari”, spune el.
Dacă Centrala Termoelectrică Moldovenească nu funcționează, asta înseamnă pur și simplu devastarea regiunii transnistrene
Cuciurganul ar putea face o ofertă de preț Chișinăului dacă ar fi sigur că va avea gaze după 1 mai, presupune Victor Parlicov. Oficialităile de la Chișinău și reprezentanții Gazprom conveniseră în toamnă să decidă până la 1 mai soarta unor datorii istorice pe care le are malul drept la gaze, de aici și incertitudinea perspectivelor energetice, continuă Victor Parlicov.
„Problema acum va veni din partea transnistreană. Ei sunt cei care trebuie să aibă acea înțelegere cu Gazprom cum rușii asigură că le livrează gaze, în ce regim doresc – gratuit sau la preț redus – ca ei să poată lucra. Dacă Centrala Termoelectrică Moldovenească nu funcționează, asta înseamnă pur și simplu devastarea regiunii transnistrene din punct de vedere energetic, economic, din punctul de vedere al bugetului lor. Cum la ei se termină formula cu gazul care e livrat gratuit în regiunea transnistreană, cum dispare brusc iluzia independenței”, explică Victor Parlicov.
Directorul general al Agenției Proprietăți Publice, Eugeniu Cozonac, afirmă că se poartă negocieri cu diverși operatori, inclusiv din Ucraina, chiar dacă în țara vecină există multiple riscuri de alimentare legate de operațiunile militare.
„Energocom are mai mulți ani de relații de colaborare du furnizorii de energie electrică din Ucraina. Știm care este situația, sunt și anumite riscuri, dar este experiența de lucru cu ei și dacă furnizorii de energie electrică din Ucraina vor participa, avem această experiență. Există și potențialul tehnic de procurare din România, dar acolo e nevoie de anumite ajustări legislative pentru a face acest schimb comercial”.
Unii experți în energetică au admis că cei de la Cuciurgan ar dori să obțină o ajustare de preț, întrucât resursele energetice s-au scumpit peste tot în Europa. E politica practicată de ei de mai mult de un deceniu, când au micșorat sau mărit tarifele, dar sub ofertele companiilor ucrainene, reușind să câștige mai mereu concursurile în R. Moldova, unde iese învingător de obicei cel care oferă cel mai bun preț.
***
Administrația de la Tiraspol este foarte îngrijorată în legătură cu efectele economice ale războiului. După ce segmentul transnistrean al frontierei a fost închis de Ucraina încă de pe 28 februarie, singura cale de acces pentru importurile și exporturile transnistrene acum este teritoriul Republicii Moldova.
Săptămâna trecută Tiraspolul a pornit o campanie amplă în presa locală, prin care acuză Chişinăul de o nouă blocadă economică, dar și de una umanitară. Administrația transnistreană spune că autoritățile de la Chişinău blochează transporturile către regiune – de medicamente, echipamente, îngrășăminte și materie primă și spun că acest lucru poate duce la complicarea situației umanitare.
Tiraspolul spune că ar exista și o blocadă bancară. Chişinăul a declarat de mai multe ori că agenții economici transnistreni pot deschide conturi în băncile din Republica Moldova în aceleași condiții în care o fac și antreprenorii de pe malul drept. Tiraspolul vrea însă să poate face tranzacții în valută și să poată deschide conturi corespondente pentru așa-numitele bănci din regiunea transnistreană, cereri pe care anterior Chişinăul le-a respins categoric.
Vadim Krasnoselski chiar s-a plâns vineri pe aceste presiuni șefului delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, cu care s-a întâlnit la Tiraspol.
Chişinăul la rândul său spune că procesează transporturile transnistrene în regim prioritar, dar că există niște proceduri legale, inclusiv la importul medicamentelor, care nu pot fi sărite.
Consecințele războiului declanșat de Rusia în Ucraina sunt dramatice pentru regiunea transnistreană – Tiraspolul anticipează o scădere economică de 20 la sută în acest an. În aceste condiții, executivul transnistrean elaborează un program anticriză, care prevede amânarea plății impozitelor pentru exportatori, iar ca să poată plăti salarii agenții economici se vor putea împrumuta în condiții preferențiale. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, a declarat, citat de presa din stânga Nistrului, că există două direcții de scădere a economiei – reducerea capacităților de producție a întreprinderilor transnistrene, din cauza pierderii fondurilor de rulare și a riscurilor care au apărut pe piețele de export, ceea ce va afecta direct angajații și salariile acestora. Iar pe de altă parte, scăderea economică va duce la reducerea încasărilor la buget.
În această situație, Tiraspolul este foarte dependent de veniturile pe care le va încasa de la vânzarea curentului electric de la centrala de la Cuciurgan către malul drept al Republicii Moldova, dar și de felul în care va funcționa uzina metalurgică de la Râbnița – aceste două întreprinderi sunt printre cei mai mari contributori la bugetul transnistrean.
În luna martie, prima lună de la declanșarea războiului, exporturile transnistrene au scăzut cu 20 la sută. „Faptul că anumite întreprinderi sunt orientate către piața occidentală a permis să amortizăm într-o anumită măsură lovitura dată comerțului, dar impactul oricum va fi mare”, a declarat șeful departamentului economic de la Tiraspol, Serghei Obolonik.
În ceea ce privește importurile, volumul acestora a scăzut cu o treime – au fost aduse în regiune mai puține mărfuri, iar prețul acestora a fost mai mare.
„În aceste condiții, scăderea comerțului ar putea depăși 33 la sută în acest an”, spune Serghei Obolonik. Acesta estimează și o creștere importantă a prețurilor în perioada următoare, având în vedere că noile partide de produse aduse în regiune sunt mai scumpe decât cele de dinainte de război.
***
Săptămâna trecută militarii ucraineni au emis două noi avertismente în legătură cu eventualele pericole militare care pot veni din regiunea transnistreană. Chişinăul spune că nu are informații privind careva mișcări semnificative în stânga Nistrului, deși recunoaște că situația poate degenera foarte rapid. Iar Tiraspolul repetă că nu prezintă pericol și că de pe teritoriul său nu va veni niciun atac militar.
Ucraina a avertizat că dacă Rusia va încerca să trimită avioane în Transnistria, apărarea antiaeriană ucraineană le va considera ținte legitime. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Forțelor armate ale Ucrainei, Bogdan Senik. „Forțele de apărare aeriană ucrainene vor doborî avioane militare și de transport din Federația Rusă deasupra teritoriului Ucrainei în cazul în care acestea vor încerca să ajungă la Tiraspol”, a spus colonelul Bogdan Senik.
Statul major al armatei ucrainene a declarat miercuri că aeroportul de la Tiraspol este pregătit pentru primirea de avioane, iar Rusia ar putea să folosească regiunea transnistreană pentru a ataca Ucraina din sud-vest.
Iar Serghei Bratciuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale Odesa, spune, într-un interviu pentru postul de televiziune Ukraina24, că autoritățile ucrainene sunt atente la ce se întâmplă în regiunea transnistreană din prima zi a războiului declanșat de Rusia.
„Evident că din prima zi, din 24 februarie, dat și până atunci, am monitorizat așa-numita direcție transnistreană. Acum câteva zile au observat o activizare a trupelor rusești de ocupație de acolo. Știm că un așa-numit contingent de pacificare se află pe teritoriul temporar ocupat al Moldovei independente. La fel, au încercat să se activizeze așa-numiții militari ai armatei transnistrene. Dar din informațiile pe care le avem, starea moral-psihologică a acestor așa-numiți luptători este atât de scăzută încât ei pur și simplu au fost trimiși acasă, pentru că se tem să intre în luptă cu forțele militare ale Ucrainei, și chiar să treacă frontiera”, a spus Serghei Bratciuk, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale Odesa.
Chişinăul spune că nici instituțiile moldovene, nici partenerii externi care asistă Republica Moldova în monitorizarea situației de securitate în regiune, nu au informații care să confirme că se pregătește folosirea aeroportului de la Tiraspol în mod ilegal de către avioanele ruse. „S-au observat acum anumite lucrări, este greu să spunem dacă aceste lucrări făcute în această primăvară sunt diferite de cele care s-au făcut în anii precedenți. Bineînțeles că asta nu înseamnă că nu există riscuri în general”, a declarat miercuri președinta Maia Sandu, care a spus că autoritățile vor continua să monitorizeze situația și vor informa cetățenii „despre orice schimbări pe care le vor considera semnificative”.
De la începutul războiului, oficiali ucraineni au declarat de mai multe ori că din regiunea transnistreană ar putea veni amenințări militare. Ucraina a închis frontiera cu regiunea separatistă, pe 28 februarie, iar ulterior a aruncat în aer și podul de la Cuciurgan, pentru a se asigura că trupele și munițiile rusești din regiunea transnistreană nu vor putea ajunge în regiunea Odesa pe calea ferată.
Tiraspolul însă continuă să dea asigurări că nu prezintă vreun pericol pentru Ucraina, folosind drept argument inclusiv faptul că a ajutat refugiații ucraineni, și spune că astfel de anunțuri, făcute periodic de Ucraina, „creează tensiuni nemotivate”.
Tiraspolul spune că nu face niciun fel de pregătiri și nu are intenții cu caracter militar care să vizeze regiunile învecinate ale Ucrainei. „Este poziția principială a Transnistriei și aceasta nu se va schimba”, se spune într-o declarație a departamentului de externe de la Tiraspol. „Cei peste 80 de mii de ucraineni care locuiesc în Transnistria și 27 de mii de refugiați sunt în siguranță”, se spune în comunicatul care îndeamnă autoritățile ucrainene să aibă o atitudine „mai umană față de starea psihologică a propriilor cetățeni care locuiesc în regiunile învecinate cu Transnistria” și să nu mai facă astfel de anunțuri.
***
Am stat de vorbă cu expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele Consiliului pentru politică externă de la Kiev și analist la Ukrainian Prism, despre felul în care este văzută regiunea transnistreană de Ucraina. Dar am început discuția prin a-l întreba pe Serghei Gherasimciuk cum a fost să trăiești în Ucraina în aceste 45 de zile de când a început războiul?
Serghei Gherasimciuk: „Este într-adevăr o întrebare foarte complicată. De fapt s-a schimbat totul. Lumea a devenit total diferită. A fost și o reevaluare a valorilor, și o reevaluare a propriilor concepții. Am scris mult înainte de acest război despre faptul că societatea ucraineană este traumatizată. Dar abia acum am conștientizat plenar pe cât de profundă este această traumă și în ce măsură acest lucru se reflectă în percepția noastră asupra lumii.
A fost și un test foarte dur de rezistență la stres pentru instituțiile ucrainene și acestea au făcut față, ceea ce, sincer să fiu, a fost chiar neașteptat. Impresia generală era că puteam cât-decât miza pe puterea de la Kiev, pe organele puterii centrale. Dar felul în care s-au manifestat reprezentanții puterii locale, cei din primării, șefii consiliilor locale a fost ceva absolut ieșit din comun și total neașteptat. Noi nu atrăgeam foarte multă atenție proceselor care aveau loc în teritoriu, iar acum am văzut că oamenii au fost extrem de dedicați misiunii lor într-o situație de stres extrem și s-au manifestat destul de bine.
A fost și o reevaluare fundamentală a noțiunii de „valori materiale” și o creștere a înțelegerii valorii pe care o are capitalul social. Dacă până la război capitalul social era adesea pur și simplu o construcție lingvistică, acum acest capital social s-a manifestat din plin. Pentru că nici pe departe nu-ți rezolvă banii sau relațiile toate problemele atunci când fugi din oraș, sau rămâi sub ocupație. De fapt, singurul lucru care contează într-o astfel de situație este implicarea oamenilor. Iar ajutorul reciproc, susținerea reciprocă s-a manifestat la cel mai înalt nivel. Oameni care nu se cunoșteau între ei erau gata să se ajute și acest lucru a fost foarte impresionant. Toate aceste lucruri au generat emoții foarte, foarte puternice.
A fost și o reevaluare a fricii. Ceea ce părea înfricoșător înainte acum nu mai pare, ba din contra. Începi să înțelegi că adevărata frică este atunci când cad rachetele, atunci când un desant al inamicului ajunge în apropiere…
A fost și o reevaluare a durerii. A durerii emoționale. Dacă înainte puteai avea dureri de inimă pentru că cineva te vorbește de rău, pentru că te-ai certat cu cineva sau ai fost jignit, acum lucrurile sunt diferite. Acum înțelegi că durere este atunci când au murit cei apropiați, atunci când vezi cadavre pe străzi. Este o cu totul altă durere, care înainte aveai impresia că este posibilă doar în expresie artistică în filmele istorice și nu aveai cum să o percepi ca parte a propriei tale vieți. Cam așa.”
Europa Liberă: Unde a greșit Rusia în calculele sale? Prognozele, chiar și cele occidentale, spuneau că Ucraina va rezista doar câteva zile. Iar Rusia era sigură că va fi întâmpinată cu flori.
Serghei Gherasimciuk: „Cred că în Rusia șchiopăta puternic evaluarea evenimentelor din Ucraina încă de după anul 2014. În mare, planurile lor se bazau pe scenariul Crimeea, mai ales în cazul orașelor din estul Ucrainei, precum Mariupol sau Harkov. Probabil, ei se așteptau ca, la fel ca în Crimeea în 2014, vor intra așa-numiții „omuleți verzi”, după care Ucraina va fi slăbită și se va vedea nevoită să capituleze.
A fost de asemenea foarte supraevaluată posibilitatea de a stabili un guvern-marionetă în Ucraina. Pe de o parte, la Moscova a fost subapreciată popularitatea lui Zelenski. Este adevărat că aceasta era în scădere, însă era absurd să se creadă că Ianukovici ar putea lua locul lui Zelenski, pentru că Ianukovici este mai degrabă un factor care i-a iritat pe toți în Ucraina. Însăși idea că ar putea reveni Ianukovici dădea mai multă forță de luptă cu ocupanții ruși care încercau să aducă un astfel de personaj.
Un alt calcul greșit, legat tot de anul 2014, a fost reacția statelor Uniunii Europene și a NATO. Da, noi, în Ucraina spunem mereu că UE și NATO puteau face mai multe. Dar eu cred că Moscova miza pe faptul că UE și NATO vor face mult mai puține. Moscova miza pe faptul că acolo se va vorbi despre „o îngrijorare foarte profundă”, dar că mai departe de această formulă nu se va merge.
Aici a avut un rol foarte mare empatia și poziția țărilor UE din Europa Centrală și de Est. UE a reacționat mult mai consolidat și mai puternic decât se aștepta Kremlinul. UE a înțeles probabil că o reacție slabă în acest moment poate genera procese de dezintegrare în interiorul UE. Adică Bruxellesul și Berlinul înțeleg că dacă UE nu va acorda sprijin atunci când acest lucru este cerut de Varșovia, Praga și București, riscă să piardă statutul de lider în Europa Centrală și de Est.”
Europa Liberă: În plus, ceea ce s-a întâmplat în Bucea, Irpin și în alte localități a bulversat opinia publică într-o măsură fără precedent după cel de al Doilea Război Mondial.
Serghei Gherasimciuk: „Da, încă una din erorile de calcul ale mașinăriei militare ruse este că războiul, în condițiile existenței rețelelor de socializare, se producea practic în regim emisie directă, live. Mass media și rețelele de socializare au jucat un rol imens.
Evident că nu putem vorbi despre istorie la condițional, dar presupun că dacă despre atrocitățile fasciștilor din timpul celui de al Doilea Război Mondial s-ar fi știut la fel ca acum, în regim live, probabil că războiul nu ar fi durat atât de mult, iar societatea ar fi fost mult mai pregătită să se opună fasciștilor.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă în regiunea Odesa? În Republica Moldova și România am urmărit cu multă atenție mișcările de acolo, pentru că este foarte aproape de regiunea transnistreană. Și toată lumea spune că invadarea Odesei ar fi însemnat și capturarea Transnistriei. Ce scenarii vedeți pentru viitor – rămân riscuri pentru Odesa, Transnistria? Și unde s-ar opri trupele ruse?
Serghei Gherasimciuk: „Și pentru mine este o întrebare dificilă. În prognozele mele de până la 24 februarie nu mi-am putut imagina nici atacul asupra nordului Ucrainei, nici mișcarea trupelor ruse către Kiev, nici preluarea centralei atomice de la Cernobîl. Așa că acum sunt încă și mai prudent.
Da, există anumite semnale din partea Moscovei, care, având în vedere înfrângerile pe care le-a suferit, ar încerca să prezinte lucrurile în așa fel încât să reiasă că acest război a avut drept scop apărarea Donețkului și Luhanskului. Acum, pare că trupele ruse se concentrează în vest și că vor încerca să ocupe tot teritoriul administrativ al acestor regiuni.
Și nu excludem că dacă acest obiectiv va fi realizat, Rusia va continua să insiste să ocupe și regiunea Herson, pentru că este interesată să controleze alimentarea cu apă a Crimeii și să taie accesul Ucrainei la mare. Acest lucru va însemna și pierderea porturilor, ceea ce va avea un impact puternic asupra economiei Ucrainei. În acest scenariu, Rusia evident că va fi interesată de Odesa.
În acest moment postul Odesa nu mai poate funcționa la capacitate deplină și suntem recunoscători României pentru că ne ajută cu logistica prin portul Constanța.
Așa că Rusia rămâne interesată, cred eu, în reanimarea proiectului Novorosia, care cuprindea teritorii pornind de la regiunile estice ale Ucrainei până în Transnistria. Din nou, vrem să credem că, la fel ca în 2014, planurile rușilor vor eșua și ei nu vor reuși să meargă atât de departe pe cât ar vrea mințile bolnave ale elitelor de la Kremlin.”
Europa Liberă: Militarii ucraineni au avut câteva avertismente în ultima perioadă legate de faptul că din Transnistria pot veni amenințări la adresa Ucrainei. Militarii ucraineni au vorbit despre aeroportul din Tiraspol, dar și despre redislocări de trupe în regiune. Cât de serios este tratată această amenințare?
Serghei Gherasimciuk: „Evident că nu am sursele pe care le au serviciile de inteligență. Dar din datele la care am acces se poate vedea că acel contingent de trupe ruse nu este chiar atât de numeros. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că din 2014 au loc exerciții militare comune a celor din Grupul Operativ de Trupe Ruse și a așa-numitei armate transnistrene. Adică legătura dintre aceste structuri este destul de strânsă.
În plus, atunci când se spune că în regiune ar fi un contingent de 1500-1700 de militari, nu se ține cont că mai există și așa-numita armată transnistreană, miliția, KGB-ul transnistrean, adică se poate aduna un număr impunător de oameni. Altceva este cât de motivați sunt acești oameni pentru a participa la un conflict.
Adică nu este foarte clar dacă cinovnicii transnistreni, atunci când au cerut alipirea la Rusia, înțelegeau că acest lucru va presupune și participarea la acțiunile militare pe care le desfășoară Rusia și că acest lucru va influența situația economică, socială în interiorul acestei formațiuni teritoriale. Pentru că este evident că în Ucraina nimeni nu va tolera un eventual atac. Și eventuale avantaje ale Transnistriei în raport cu Rusia vor fi imediat anihilate de reacția Ucrainei și a comunității internaționale în general.
Aș vrea să fiu optimist și să sper că Rusia nu va folosi contingentul transnistrean. Dar în același timp, potențial acolo există – dacă nu pentru acțiuni militare directe, atunci pentru provocări și pentru activitatea unor grupuri de diversioniști.
Dacă vorbim despre direcțiile în care ar putea merge aceste provocări și diversiuni – eu cred că ar fi și Ucraina, și Republica Moldova. Pentru că trebuie să ținem cont de faptul că 9 mai este o dată sacră nu doar pentru Kremlin, dar și pentru mulți în regiunea transnistreană, și chiar și în Republica Moldova. Iată de ce ajunul acestei date ar putea, la fel, aduce provocări, mai ales pe fundalul recentelor decizii cu privire la interzicerea panglicii Sfântului Gheorghe și a semnelor agresiunii militare ruse în Ucraina. Eu cred că Chişinăul trebuie să fie pregătit de provocări. Și sper că autoritățile moldovene sunt conștiente de acest lucru - și am în vedere atât linia administrativă cu Transnistria, cât și Chişinăul.”
Europa Liberă: Cunoașteți destul de bine situația în jurul negocierilor în formatul 5+2. Negocierile se poartă deja de 30 de ani și acum suntem în situația când doi dintre mediatori sunt în război, unul fiind agresor și altul – cel atacat. La Chişinău deja au existat declarații care puneau la îndoială viitorul acestui format. Credeți că acest format încă mai este viu, mai poate face ceva?
Serghei Gherasimciuk: „Rusia are în acest format statutul de mediator și de garant. Cum credeți, este Rusia au adevărat un mediator și garant? Chiar dacă facem abstracție de ceea ce se întâmplă acum în Ucraina.”
Europa Liberă: Experții de la Chişinău de 30 de ani vorbesc despre aceste lucruri, dar fără succes.
Despre ce fel de garanții și mediere putem vorbi dacă Rusia a recunoscut că a fost parte în acel conflict?
Serghei Gherasimciuk: „Ideea este că escaladarea și războiul din Ucraina au scos la iveală ceea ce încercam să nu vedem în tot acest timp – că de fapt, din 1992, Acordul de încetare a focului a fost semnat de Rusia. Despre ce fel de garanții și mediere putem vorbi dacă Rusia a recunoscut că a fost parte în acel conflict? A fost atunci un șantaj deschis, în situația în care Republica Moldova și întreg spațiul post-sovietic se afla la periferia intereselor Europei și SUA și regiunea era văzută din prisma intereselor Moscovei. Și astfel s-a ajuns la acest anacronism, când Rusia a obținut statutul de garant și mediator pe care nu-l merita.
Mai mult decât atât, Rusia încalcă sistematic Acordul din 1992. Acordul prevedea că diviziunile militare care păzesc depozitul de muniții de la Cobasna vor fi neutre, însă în toți acești ani aceste trupe fac exerciții militare împreună cu una din părțile în conflict. Aici numai despre neutralitate nu poate fi vorba. Putem spune că neutralitatea trupelor ruse din regiunea transnistreană este un simulacru comparabil cu neutralitatea Republicii Moldova. Un stat nu poate fi neutru, având pe teritoriul său trupe ale altui stat. Și mai este un aspect – să fim sinceri, ar putea oare Republica Moldova să împiedice invadarea teritoriului său de către trupele ruse din regiunea transnistreană? Iar dacă nu poate, mai rămâne ea o țară neutră?”
Europa Liberă: Cum se poate descurca Transnistria în această situație care, de la Tiraspol, nu pare deloc roz. Odată cu închiderea frontierei cu Ucraina au fost blocate nu doar importurile și exporturile, ci și contrabanda, pe de altă parte la Chişinău nu mai sunt socialiștii lui Igor Dodon, care erau mai simpatici pentru administrația transnistreană. Ce poate face Tiraspolul mai departe?
Serghei Gherasimciuk: „Eu pot doar repeta tezele conaționalului Dvs., ale dlui Nantoi: transnistrenii trebuie să învețe Constituția Republicii Moldova și Codul penal. Dacă până acum nu au ținut cont de ele, acum cred că a venit momentul să studieze aceste documente, pentru că eu totuși sper că reglementarea conflictului transnistrean deja nu se va mai face după planul dlui Kozak.”
Europa Liberă: Expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele Consiliului pentru politică externă de la Kiev și analist la Ukrainian Prism.
Aici e Radio Europa Liberă
