AUR ar putea lansa „în curând, o serie de provocări informaționale anti - ucrainene”, a scris sâmbătă, 20 aprilie, siteul Kyiv post. Publicația online citează surse din Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului Apărării de la Kiev.

Sursele citate le-au spus jurnaliștilor ucraineni că scopul acestor potențiale acțiuni ar fi să creeze impresia că drepturile minorității românești din Ucraina ar fi încălcate.

• Te-ar putea interesa și: AUR și-a prezentat candidații pentru europarlamentare, la Chișinău

De asemenea, oficiali ai AUR ar realiza în această perioadă interviuri cu preoți din mai multe regiuni ale Ucrainei, între care Odesa și Cernăuți, unde se află comunități importante de români.

„Această operațiune face parte din peisajul politic intern al României, dar ar putea avea un impact negativ asupra imaginii Ucrainei”, a spus un oficial al serviciilor speciale ucrainene pentru Kyiv Post, sub anonimat.

Totodată, reprezentanții AUR ar discuta cu familiile bărbaţilor care sunt înrolați în prezent în Forţele de Apărare ale Ucrainei, mai scrie Kyiv Post.

AUR dezminte: Kyiv Post nu ne-a întrebat și pe noi

AUR a reacționat într-un comunicat, spunând că „nu întreprinde nicio acțiune pe teritoriul Ucrainei și nici nu are oameni acolo." Formațiunea susține că publicația Kyiv Post nu a cerut AUR niciodată vreun punct de vedere.

Alianța pentru Unirea Românilor susține că reacția serviciilor de informații citate de Kyiv Post ar avea legătură de fapt, cu decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie, de a crea noi structuri clericale în Ucraina.

„Această hotărâre a Sfântului Sinod a stârnit furia naționaliștilor ucraineni, a autorităților de la Kiev și a bisericii ucrainene necanonice, care nu se află în comuniune frățească cu Patriarhia Română. Aceștia ar fi vrut ca parohiile din cele 150 sate românești să treacă la structura necanonică. Presiunile autorităților asupra preoților și credincioșilor români încalcă dreptul la libertate religioasă și dreptul la liberă asociere", susține AUR.

Și Chișinăul este îngrijorat de AUR

În luna februarie, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că președintele partidului AUR, George Simion, face parte „din efortul de destabilizare” a țării. Ca atare, autoritățile de la Chișinău i-au prelungit interdicția de a intra în Republica Moldova.

Dorin Reacean a mai spus că autoritățile de la București au fost informate cu privire la acest detaliu.

Europa Liberă a întrebat la începutul lunii martie, Serviciul Român de Informații, dacă a fost informat de instituții din Republica Moldova cu privire la motivul impunerii interdicției de a intra în țara vecină pentru George Simion, președintele partidului AUR.

Serviciul de informații a răspuns Europei Libere că „activităţile de cooperare ale SRI cu servicii de informații din alte state sunt încadrate în categoria secretelor de stat și pot fi comunicate (doar) beneficiarilor legali”.

Kyiv Post mai scrie că o campanie similară cu a AUR este derulată de reprezentanţii partidului bulgar „Renaşterea” în regiunea Odesa, vizând satele locuite în principal de etnici bulgari.

Sursele de informații citate mai spun că este posibil să fie vorba despre o sincronizare a acestor operaţiuni speciale, iar ele ar sugera o posibilă coordonare de către Kremlin, menită să complice situaţia geopolitică a Ucrainei.

(Știre preluată de la Europa Liberă România).

Șor a fost prezent fizic la manifestarea ținută la un hotel din capitala rusă, anunțând crearea unei formațiuni noi, „Pobeda”, compusă din fruntași ai fostului său Partid Șor scos în afara legii de Curtea Constituțională vara trecută sub acuzația de tentative de destabilizare a Republicii Moldova în interesul Rusiei.

Imagini video difuzate de aliații lui Șor pe rețelele de socializare îl înfățișează pe oligarhul fugar pe scena evenimentului alături de guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul. La eveniment mai participă spicherul Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, deputata Marina Tauber împreună cu alți deputați ai fostului Partid Șor, dar și foști lideri socialiști, ca deputatul Vasile Bolea.

• Ascultați și podcastul Dincolo de Știri despre „ciudatele vizite” ale bașcanei Guțul la Moscova

Șor care se ascunde în străinătate, în Israel și Rusia, pentru a evita sentința de 15 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară din 2014 cunoscută ca „furtul miliardului” a adus mulțumiri Moscovei pentru găzduirea evenimentului. El a spus că obiectivul noii sale inițiative este câștigarea puterii la alegerile prezidențiale de la toamnă, dar nu a anunțat vreun candidat. A mai spus că apropierea de Uniunea Europeană sub actuala putere nu a adus și nici nu va aduce bine oamenilor, pentru că Europa este „condusă astăzi de uzurpatori și neprofesioniști”.

„Alternativa noastră este prietenia, parteneriatul, cooperarea cu Federația Rusă”, a spus Șor, având în spate un ecran mare cu inscripția în rusă „Pobeda”, iar în față - o sală de câteva zeci de oameni care îl aplaudau și fluturau steaguri ale R. Moldova.

Reacții la Chișinău

La Chișinău, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernământ PAS, Adriana Vlas, a spus portalului Newsmaker că este „o rușine” pentru politicieni moldoveni să se afle la Moscova „când lumea întreagă condamnă Kremlinul pentru războiul barbar în Ucraina”.

Într-o primă reacție guvernamentală, ministrul Energiei, Andrei Spînu, a scris pe Facebook că locul reuniunii sugerează clar „pentru cine lucrează și pe cine servesc” participanții.

Majoritatea aliaților lui Ilan Șor, inclusiv guvernatoarea găgăuză Evghenia Guțul, se confruntă cu diferite acuzații penale în R. Moldova legate de presupusa finanțare ilegală a fostului Partid Șor și protestelor antiguvernamentale din 2022-2023 cu bani de la Moscova sau provenind din frauda bancară. Guțul, Tauber și alții resping acuzațiile.

La reuniunea de la Moscova încheiată cu un concert la care a evoluat între alții interpretul Nicolai Bascov, participanții au evitat să vorbească despre agresiunea rusă contra Ucrainei, care a făcut zeci de mii de morți printre civili și militari și milioane de refugiați.

Comratul a prefațat, denunțând reforma justiției și cerând statut special pentru rusă

Autoritățile pro-europene de la Chișinău și aliații lor occidentali spun că, deși nu poate invada militar R. Moldova, Rusia ar folosi metode ale războiului hibrid, inclusiv campanii politice și de dezinformare, pentru a le schimba cu un regim prietenos și a slăbi astfel inclusiv poziția Ucrainei.

Procurorii moldoveni spun că guvernatoarea găgăuză, Evghenia Guțul, ar fi câștigat primăvara trecută alegerile locale din autonomie prin „mituirea alegătorilor”, dar deocamdată nu există decizii de condamnare. Guțul a călătorit de mai multe ori în Rusia în ultimele luni și săptămâni, întâlnindu-se inclusiv cu președintele rus, Vladimir Putin.

Înainte de evenimentul de la Moscova, Adunarea Populară a autonomiei găgăuze a votat pentru a cere un statut special pentru limba rusă în Găgăuzia, dar și pentru a denunța reforma justiției realizată de către guvernul central, care va duce între altele la închiderea curții de apel de la Comrat.

Comentând votul, premierul Dorin Recean a apărat reforma și a spus într-un interviu televizat vineri seara că instanțele reformate vor eradica ceea ce a numit elemente criminale care conduc autonomia.

(Editor - Alexandru Eftode)

Pe site-ul web al registrului Roskomnadzor se precizează că blocarea a avut loc la cererea unei instituții de stat, însă nu este precizat numele acesteia. De cele mai multe ori, astfel de blocări sunt inițiate de Procuratura Generală.

Roskomsvoboda relatează, de asemenea, că au fost blocate site-ul fundației omului de afaceri ucrainean Victor Pinchuk, proiectul OSINT-bees, care se ocupă cu identificarea militarilor ruși, un alt domeniu al proiectului I Want to Live ( care acceptă cereri de la cei care luptă de partea rusă și doresc să se predea) și un link cu un apel către ruși pe site-ul polonez Legion Polski.

• Te-ar putea interesa și: Europa Liberă (RFE/RL), declarată „organizație indezirabilă” de Rusia
  

Blocarea masivă a site-urilor web în Rusia a început după invazia pe scară largă a Ucrainei. Din 24 februarie, Roskomnadzor a cerut ca mass-media să publice date doar „din surse oficiale rusești” despre războiul cu Ucraina, amenințând cu amenzi și blocări.

De asemenea, agenția a cerut ca mass-media să elimine informațiile despre război pe care autoritățile ruse le considerau „false”. Ca urmare, Rusia a blocat sute de mii de site-uri și link-uri, rețelele de socializare Facebook, Instagram și Twitter, precum și site-urile unor instituții media independente, inclusiv ale Europei Libere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

AUR, care și-a înființat un partid și în Republica Moldova, condus de istoricul Boris Volosatîi, actual deputat în parlamentul României, și-a prezentat la Chișinău 11 candidați pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024.

În discursurile lor, candidații au pledat pentru integrarea R. Moldova în UE prin reunirea cu România. „Noi suntem unioniști, pentru că ne dorim această reintegrare a celor două state românești. Nu vom putea fi în UE, dacă nu ne unim cele două state”, a declarat candidata Cristina Dumitrescu.

Președintele AUR în R. Moldova, Boris Volosatîi, în discursul său, s-a arătat iritat că presa de la Chișinău ar spune că AUR este un partid anti-NATO și anti-europeni. „Nu suntem anti-europeni, noi vrem să fim cât mai mulți în Parlamentul european. Candidații AUR sunt oameni care știu ce trebuie să facă în Parlamentul european”, a declarat Volosatîi.

La eveniment nu a fost prezent președintele AUR din România, George Simion, „din cauza stataliștilor”, au declarat gazdele evenimentului. Acesta a primit pentru a doua oară în februarie 2024 interdicția de a intra în Republica Moldova pentru următorii 5 ani. Premierul Dorin Recean a explicat decizia prin faptul că Simion ar contribui la destabilizarea situației din Republica Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cu gândul la „europarlamentare”, politicienii din România iau în vizor electoratul de peste Prut

AUR nu este primul partid român care a ajuns cu campania electorală pentru alegerile europarlamentare și în Republica Moldova. Doi dintre principalii concurenți din România - Partidul Național Liberal și Alianța Dreapta Unită - au organizat anterior la Chișinău evenimente de campanie pentru a-și prezenta platformele, care includ și promisiuni de sprijin pentru Republica Moldova, țară candidată la admiterea în Uniunea Europeană.

Numărul cetățenilor moldoveni care dețin și acte de identitate românești este estimat la câteva sute de mii. Acum cinci ani, pentru europarlamentare, în Moldova au fost deschise 36 de secții de votare. Însă numărul votanților a fost sub așteptări și nu a depășit 38 de mii.

### Vezi și... ###

Podcastul Reporterii | Un meniu nou al alegerilor românești 2024 – patru feluri în trei zile

Legislația care permite armatei americane să trimită urgent în Ucraina echipamente și muniție, precum și să-și completeze stocurile în urma ajutoarelor trimise până acum, a fost adoptată după jumătate de an de dispute între democrați și o parte a republicanilor, în care continuarea sprijinului pentru Ucraina depindea de înțelegeri de politică internă.

La votul de sâmbătă, proiectul de lege privind ajutoarele a fost adoptat cu 311 de voturi la 112. Au votat pentru numai 101 de republicani, iar 112 de republicani dintr-un grup radical apropiat fostului președinte Donald Trump s-au pronunțat împotrivă. Acum, proiectul merge la Senat unde se așteaptă că va fi adoptat fără probleme, pe 23 aprilie, iar apoi urmează a fi promulgată de președintele Joe Biden, care l-a și propus toamna trecută.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat sâmbătă recunoștința pentru votul din Cameră, spunând într-o postare pe X că ajutoarele americane vor „împiedica războiul să se extindă, vor salva mii și mii de vieți și vor ajuta ambele noastre țări să devină mai puternice".

Zelenski a mai spus că este recunoscător ambelor partide și „personal spicherului Mike Johnson” pentru o decizie care „menține istoria pe calea cea bună".

Fiind amenințat cu demiterea de grupul radical al republicanilor, are consideră că prioritară este întărirea securității la granița cu Mexicul, nu ajutarea Ucrainei, spicherul republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, s-a opus multă vreme punerii la vot a ajutoarelor. Acum, ele au fost adoptate ca parte a unui pachet, care mai include ajutoare pentru Taiwan-ul îngrijorat de o agresiune din partea Chinei, și pentru Israelul aflat în război în Fâșia Gaza cu gruparea Hamas, desemnată de Statele Unite drept teroristă.

Ajutoare salutate de aliați și criticate de Kremlin

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a spus că ziua votului din Camera Reprezentanților a fost „o zi proastă pentru [președintele rus Vladimir] Putin”.

Kremlinul a comentat votul, spunând că va duce la pierderea mai multor vieți ucrainene, a sugerat că sprijinul militar american ar avea scopul să „îmbogățească” Statele Unite și să „ruineze și mai mult” Ucraina.

La peste doi ani de război la scară largă, în care a opus rezistență agresiunii din partea Rusiei, Kievul se confruntă în ultimele luni cu presiuni enorme atât pe câmpul de luptă din estul țării din cauza deficitului de muniții, cât și în orașele Ucrainei, unde Rusia și-a întețit atacurile cu rachete și drone, cauzând noi pierderi de vieți omenești și daune uriașe infrastructurii energetice și așa deteriorate.

După votul din Cameră, președintele Biden a declarat că pachetele de ajutor „vor oferi sprijin stringent Israelului și Ucrainei ... și vor consolida securitatea și stabilitatea” în regiunea indo-pacifică.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că votul din Statele Unite „trimite un mesaj clar Kremlinului: cei care cred în libertate și Carta ONU vor continua să sprijine Ucraina și poporul său”.

Un susținător proeminent al ajutorării Ucrainei, premierul polonez Donald Tusk, a spus, comentând votul de la Washington, că este „mai bine târziu decât niciodată”, adăugând: „Sper că nu este prea târziu pentru Ucraina”.

Din ce constau ajutoarele și unde vor merge

Statele Unite sunt de departe principalul donator militar al Ucrainei, iar ajutorul nou de aproape 61 de miliarde de dolari va ridica la 170 de miliarde suma totală pe care Washingtonul a cheltuit-o până acum, de la invazia rusească la scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Pachetul conține Ucraina include 23,2 miliarde de dolari pentru a reînnoi stocurile de arme și echipamente militare ale SUA în urma livrărilor în Ucraina. Alte 11,3 miliarde de dolari sunt destinate operațiunilor militare actuale ale SUA în regiune, inclusiv în țările aliate din apropierea Ucrainei, unde Pentagonul instruiește militari ucraineni și menține o prezență militară sporită.

Pachetul mai include ajutoare economice pentru Ucraina și măsuri care vor permite Washingtonului să confiște activele băncii centrale rusești înghețate pentru a reconstrui Ucraina.

Portalul Politico a relatat înaintea votului din Camera Reprezentanților că Pentagonul pregătea deja un pachet cu cele mai necesare muniții și echipamente pentru Ucraina, inclusiv obuze de artilerie și sisteme de apărare aeriană, pentru a fi livrate dacă și când ajutorul este aprobat.

(Pe baza relatărilor RFE/RL, Reuters și AP, editor - Alexandru Eftode)

### Vezi și... ###

Statele Unite se gândesc la refacerea Ucrainei cu un ochi și spre R. Moldova

Datele au fost prezentate vineri, 19 aprilie, în cadrul unei „mese rotunde” organizate de Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

În cazul celor 88 de școli cu toalete amplasate doar în curți, este vorba despre instituții de învățământ care nu au fost proiectate pentru desfășurarea studiilor și utilizează alt tip de clădiri pentru activitatea didactică. „De cele mai multe ori, nu au spații pentru aceste facilități [n.r. toalete în interior]”, a declarat reprezentanta UNICEF, Corina Andronic.

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

„Unele școli au documentat faptul că este mult prea scump să transporte apa uzată către o stație de epurare. Respectiv, limitează accesul [n.r. la toaletele din interior] sau le permit doar copiilor din clasele primare sau personalului”, a adăugat Corina Andronic.

În septembrie 2023, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că, în anul 2024, vor fi alocați circa 143 de milioane de lei pentru construirea sau reabilitarea blocurilor sanitare din 118 școli.

„Vom realiza activități de stabilizare și menținere a păcii în regiune, de rând cu reprezentați ai peste 20 de națiuni”, a spus în cadrul ceremoniei căpitanul Ion Luchianic, unul din cei trei carabinieri detașați.

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a declarat că pentru R. Moldova misiunea din Kosovo este o oportunitate de a-și consolida poziția în comunitatea internațională.

„Prin intermediul carabinierilor săi, R. Moldova oferă o contribuție în plus la securitatea internațională, cea a Balcanilor, a cărei stabilitate este esențială pentru Uniunea Europeană”, a menționat ambasadorul Italiei în R. Moldova, Lorenzo Tomassoni, prezent la ceremonie.

Diplomatul a adăugat că obiectivul comun este ca această componență să fie urmată de un pluton de carabinieri moldoveni, care va fi detașat alături de colegii lor italieni.

R. Moldova detașează contingente de militari ai Armatei Naționale în misiunea KFOR din Kosovo, în componența Forței Multinaționale de Menținere a Păcii, începând cu anul 2014, în baza unei decizii adoptate de parlamentul moldovean la 1 noiembrie 2013.

În ianuarie 2024, Armata Națională a detașat cel de-al 20-lea contingent în Kosovo, militarii moldoveni fiind dislocați la baza militară Camp Villaggio Italia din localitatea Pech.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgenţă 112, Ana Carpovici, a spus că din șapte apeluri înregistrate, în șase au fost raportate situații de conflict, iar al șaptelea a fost de informare.

Serviciul 112 a anunțat, într-un comunicat de presă, că recenzorii au raportat cazuri în care respondenții au refuzat să participe la recensământ, au demonstrat reacții neadecvate sau au avut un comportament agresiv.

Comunicatoarea Serviciului Național Unic Pentru Apelurile de Urgenţă nu a putut să spună câte dintre aceste cazuri au fost raportate Poliției.

Potrivit sursei citate, într-un alt caz înregistrat la Serviciul 112, unul dintre intervievați a spus că recenzorul nu a vrut să se prezinte.

• Te-ar putea interesa și: „Au fost multe refuzuri și bruscări”. Cum a avut loc recensământul de probă

În procesul de colectare a datelor, recenzorul este obligat să prezinte legitimația și să poarte vestimentație cu logo-ul recensământului 2024, potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică.

Serviciul 112 amintește cetățenilor că, în cazul în care au dubii, pot solicita verificarea identității recenzorului la Linia verde.

Legislația R. Moldova prevede că participarea la recensământ este obligatorie. În conformitate cu Codul Contravențional, cetățenii care refuză să ofere date recenzorilor sau furnizează informații incomplete ori eronate riscă amenzi de până la 2.500 de lei.

În R. Moldova, recensământul populației și locuințelor se desfășoară în perioada 8 aprilie - 7 iulie curent. Este al treilea recensământ organizat după declararea independenței R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Ne pregătim propria noastră legislație, dar avem nevoie și de măsuri din partea Uniunii Europene”, a spus vineri prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, care a vizitat granița ruso-finlandeză alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters.

Orpo a mai cerut Uniunii Europene să ajute economic și financiar regiunile din estul Finlandei, aflate la granița cu Rusia, despre care premierul finlandez spune că „suferă din cauza comportamentului rusesc”, potrivit The Guardian.

• Te-ar putea interesa și: Finlanda acuză Rusia că trimite mii de migranți la frontieră și anunță înăsprirea legislației

La rândul său, Ursula von der Leyen a spus în cadrul unei conferințe de presă, susținută alături de premierul finlandez, că Comisia Europeană lucrează în acest sens, în special cu țările de origine a migranților. Ea a susținut poziția Finlandei privind criza migranților de la frontiera cu Rusia.

„Ceea ce vedem este un stat care instrumentalizează oameni săraci pentru a pune presiune pe un alt stat, ceea ce este în mod clar o problemă de securitate”, a spus ea.

Măsurile ce urmează a fi luate pentru gestionarea acestei situații trebuie să păstreze echilibrul între protejarea securității de la frontieră și obligațiile internaționale, a adăugat von der Leyen.

Urmând exemplul Poloniei și Lituaniei, țări care și-au închis frontiera cu Belarus, guvernul finlandez a anunțat că pregătește modificări la legislație, care ar permite polițiștilor de frontieră să blocheze intrarea în țară a migranților și solicitanților de azil din Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Cele patru grupuri de lucru comune ale Dialogului Strategic vor analiza „progresele” Republicii Moldova, precum și „importanța programelor de sprijin ale SUA în domeniile de securitate și apărare, a statului de drept, buna guvernare, securitatea energetică și economică, dar și contactele la nivel personal între cetățenii țarilor noastre”, a anunțat diplomația moldoveană, după ședința plenară a Dialogului Strategic. Comunicatul MAE, din 18 aprilie, nu face alte precizări asupra programelor de sprijin ale SUA aflate în discuție.

Dialogul Strategic R. Moldova - SUA, lansat în 2014, este o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. După o pauză de câțiva ani, el fost relansat în 2017 și apoi în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Reuniunea precedentă a avut loc în martie 2023, la Chișinău.

Guvernele celor două state, potrivit MAE, cooperează în cadrul a patru grupuri de lucru privind:

• statul de drept și buna guvernare;
• aspectele politice și de securitate;
• aspectele economice și energetice;
• diplomația publică.

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, le-a mulțumit „prietenilor” din SUA pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova pentru atingerea obiectivelor sale de dezvoltare.

„Am vorbit despre provocările cu care R. Moldova s-a confruntat, dar și reformele pe care le-am implementat în ultimii doi ani, după ce situația regională s-a schimbat radical, urmare a agresiunii militare neprovocate a F. Ruse în Ucraina”, a declarat oficialul moldovean, după reuniunea Dialogului Strategic.

Vineri, 19 aprilie, Mihai Popșoi a discutat cu co-președinții grupului de prietenie pentru Moldova din Congresul SUA, Michael Lawler și Deborah K. Ross, despre situația de securitate regională, evoluțiile politice din R. Moldova, provocările asociate agresiunii F. Ruse în Ucraina și reformele pe care le face guvernarea menite să contribuie la deschiderea negocierilor de aderare la UE.

„Am mulțumit congresmenilor pentru ajutorul constant pe care îl oferă, inclusiv prin promovarea rezoluțiilor de sprijin pentru agenda de reforme a țării noastre”, a declarat ministrul de Externe.

La 24 februarie 2023, în Congresul american a fost înaintată o rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău, care remarcă angajamentul R. Moldova de promovare a democrației pe calea integrării europene, în fața invaziei Rusiei împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Mihai Popșoi: R. Moldova este „precaută” cu sancțiunile anti-ruse pentru a evita „reacții negative” ale Moscovei

În cadrul întrevederii cu co-președinții grupului de prietenie pentru Moldova din Congres, Mihai Popșoi a accentuat „importanța continuării asistenței pentru Ucraina” și susținerea acesteia „în promovarea democrației pe întreg continentul european”.

„R. Moldova susține ferm prietenii ucraineni și este gata să se implice în procesul de reconstrucție a Ucrainei în ajutorul oferit pe timp de război în asigurarea tranzitului de cereale și adăpostirea refugiaților.”, a declarat șeful diplomației moldovene.

Tot vineri, Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu secretarul de stat adjunct al SUA pentru management și resurse, Richard Verma.

„L-am primit pe ministrul de Externe al R. Moldova pentru a vorbi despre angajamentul nostru comun față de dezvoltarea economică, a infrastructurii și despre sprijinul neclintit pentru Ucraina”, a scris oficialul american pe rețeaua de socializare X.

Tot la Washington, Mihai Popșoi urmează să participe la Convenția Moldo-Americană, care a ajuns la cea de a 10-a ediție, o platformă ce reunește în fiecare an personalități politice, academice, culturale, oameni de afaceri, studenți sau activiști civici, cu scopul de a întări legăturile dintre cele două state. La ediția din mai 2023, la Chicago, a fost prezentă și președinta Maia Sandu.

• Te-ar putea interesa și: Prima convenție moldo-americană de la Washington

Șeful diplomației moldovene va ține și o lecție publică la Georgetown University, unde va vorbi despre agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău, consecințele regionale ale războiului din Ucraina, precum și despre „progresele” Republicii Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.

Ultima vizită oficială în SUA a unui înalt demnitar din Republica Moldova a fost cea a președintei Maia Sandu, în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, Maia Sandu a spus că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.

În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Anunțul a fost făcut vineri de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, care a precizat că suspecții vor fi transferați din Polonia în țara sa. El a mai spus că aceștia au fost prinși în urma cooperării „excelente” dintre Vilnius și Varșovia, pentru care a mulțumit omologului său polonez, Andrzej Duda.

„Mulțumesc Poloniei pentru munca foarte bună”, a spus Nauseda.

La 12 martie, într-o suburbie a capitalei lituaniene, o persoană necunoscută a spart geamul mașinii lui Volkov și i-a pulverizat gaze lacrimogene în ochi. După aceea, atacatorul l-a lovit pe asociatul lui Navalnîi, de mai multe ori, cu un ciocan, rupându-i o mână. În apropiere, a spus Volkov, s-ar fi aflat un complice.

Serviciile de informații ucrainene au spus la vremea aceea că atacul a fost opera serviciilor speciale rusești, iar Kremlinul nu a comentat.

Vineri, Volkov, care se prezintă pe net ca „șef de personal” al lui Navalnîi, a mulțumit autorităților din Polonia și Lituania. „Este de o importanță enormă să fie dezvăluit întreg lanțul de comandă, de la Putin la omul cu ciocanul, a scris el pe X.

Marea majoritate a colaboratorilor lui Navalnîi au plecat din Rusia, după ce le-au fost intentate dosare penale.

După începutul războiului din Ucraina, Fundația Anticorupție a lui Navalnîi a fost declarată ca fiind extremistă, iar Navalnîi a fost condamnat la 19 ani de detenție sub acuzația de extremism, despre care el a spus că este o încercare de a-l reduce la tăcere.

Pe 16 februarie 2024, Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit în închisoarea din Iamal, de dincolo de Cercul Polar, despre care se spune că are cele mai dure condiții de detenție din Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Rusia a confirmat prăbușirea unui asemenea avion în sudul european al țării, la Stavropol, în timp ce revenea la bază din misiune, dar a spus că motivul pare să fi fost o defecțiune tehnică.

Reuters relatează că după declarația rusă, comandantul forțelor aeriene ale Ucrainei, Mikola Oleșciuk, a spus că Kievul a „distrus” avionul.

„Pentru prima oară, rachetele antiaeriene ale Forțelor Aeriene, în cooperare cu serviciile de informații din Apărare, au distrus un bombardier strategic cu rază lungă de acțiune Tu-22M3, purtător de rachete de croazieră Kh-22 folosite de teroriștii ruși ca să atace orașe ucrainene pașnice”, a spus Oleșciuk.

Declarația a venit la câteva ore după ce Rusia a lovit regiunea Dnipropetrovsk, omorând cel puțin opt oameni, vineri dimineață, și distrugând clădiri inclusiv în centrul regional Dnipro.

Ucrainenii au mai spus că avionul doborât de ei luase parte la un atac în Ucraina.

Imagini neconfirmate de pe rețele, repostate de armata ucraineană cu comentariul „Să aveți un ultim zbor plăcut!”, au arătat avionul cu coada în flăcări, prăbușindu-se în spirală.

Ministerul rus al apărării a spus că avionul nu avea bombe și a căzut într-o zonă nepopulată.

Guvernatorul regiunii Stavropol a spus că echipajul a reușit să se catapulteze, dar ulterior agențiile de presă rusești au informat că al treilea pilot a murit, iar al patrulea a dispărut. Tu-22M3 are echipaje din patru oameni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Presa de stat iraniană a informat că au fost auzite vineri dimineață explozii în apropierea orașului Isfahan, din centrul Iranului.

Videouri publicate de CNN și pe rețele arată câteva explozii mari despre care se scrie că sunt lângă Isfahan.

Agenția de presă de stat iraniană IRNA a relatat că sistemele antiaeriene au intrat în acțiune la o bază militară de la Isfahan care găzduiește flotila învechită iraniană, cu avioane F-14 cumpărate înainte de Revoluția Islamică dâin 1979.

Lângă Isfahan, la Natanz, se află și elemente ale programului nuclear iranian. Teheranul insistă că el este doar civil, dar mulți în Occident spun că Iranul vrea să producă arme atomice.

Agenția ONU pentru energie atomică, IAEA, a spus că nu a constatat daune la vreo instalație nucleară iraniană. De-a lungul anilor, asemenea obiective au fost țintele unor acțiuni de sabotaj pe care Iranul le-a pus mereu pe seama Israelului.

Surse guvernamentale nenumite, citate de presa iraniană, au spus că exploziile s-ar fi datorat unor acțiuni cu drone lansate de indivizi „infiltrați” în Iran.

Știrile iraniene de vineri nu au putut fi confirmate din surse independente.

Niciun oficial de la Teheran nu a confirmat imediat direct că Iranul este atacat, iar Israelul nu a comentat.

Liderii israelieni au sugerat în ultimele zile că vor fi nevoiți să răspundă la atacul iranian din 13 aprilie, primul de felul lui din istorie. Teheranul a spus că orice ripostă israeliană va provoca reacția sa „în câteva secunde”.

Presa internațională opinează că nici Israelul, nici Iranul nu au interesul să declanșeze vreun conflict de amploare. Sub presiunea aliaților din Occident, israelienii au semnalat că va fi o ripostă limitată.

Tot vineri s-a relatat că Israelul a lovit ținte din Siria. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație care monitorizază Siria din exil, de la Londra, a spus că ținta israelienilor a fost o instalație radar din sudul țării.

### Vezi și... ###

Explainer | De ce Iranul atacă Israelul

Potrivit așa-ziselor autorități de la Tiraspol, personalul centralei ar fi îngrijorat de situația tensionată din regiune, iar o eventuală avariere a barajului hidrocentralei ar crește pericolul de inundare a zonelor dens populate, ceea ce ar duce la „dezastre incalculabile pentru locuitorii acestor zone”, scrie presa din regiunea transnistreană.

„Nu există nici o îndoială că amplasarea unui astfel de post al Forțelor Mixte de Menținere a Păcii la intrarea în barajul centralei hidroelectrice de la Dubăsari, pe malul drept al Nistrului, va contribui la liniștea populației care locuiește pe ambele maluri”, se arată în apelul delegației Tiraspolului.

De cealaltă parte, delegația Republicii Moldova în CUC a reiterat poziția că nu este necesară instalarea unor structuri suplimentare pentru a asigura securitatea în zonă.

„Delegația Republicii Moldova și-a reiterat poziția că Forțele Mixte de Menținere a Păcii nu necesită structuri suplimentare pentru asigurarea păcii în Zona de Securitate, a adus argumente potrivit cărora posturile în discuție sunt instalate în mod abuziv și a cerut eliminarea acestora”, se menționează în comunicatul delegației Chișinăului.

Delegații Tiraspolului din Comisie s-au opus luării unei decizii pe acest subiect, precizează sursa.

De la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente, inclusiv căderi de fragmente de rachete și drone, violări ale spațiului aerian de către rachete rusești.

Cel mai recent incident a avut loc la 5 aprilie. Atunci, administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat despre un nou „atac cu drona” în apropiere de Rîbnița, la 6 kilometri de granița cu Ucraina. Mesajul a fost transmis de așa-numitul minister al securității de stat (MGB) din regiunea sprijinită de Moscova.

Kievul a negat de fiecare dată implicarea sa, spunând că ar fi vorba de provocări puse la cale de Rusia. Același lucru l-au susținut și autoritățile moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit unei cereri semnate la 12 aprilie, câțiva deputați, printre care Marina Tauber și Reghina Apostolova, solicită CEC să dispună anularea rezultatelor alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Semnatarii mai solicită și anunțarea unei noi date pentru scrutinul local repetat, care să aibă loc nu mai târziu de luna noiembrie curent.

Într-o postare pe rețelele de socializare, deputata neafiliată, Marina Tauber, aflată pe lista sancțiunilor occidentale, a anunțat că a inițiat „procedurile juridice” în acest sens.

Parlamentara susține că o asemenea decizie este necesară după ce Curtea Constituțională a anulat prevederile Codului electoral care au restricționat dreptul mai multor candidați, afiliați fostului Partid Șor, să candideze în alegeri. Ea susține că modificările operate la Codul Electoral de majoritatea parlamentară PAS au încălcat Constituția, iar „cetățenii au fost privați de dreptul la o alternativă”.

Foștii membri ai Partidului Șor, declarat neconstituțional, au fost lipsiți inițial de dreptul de a candida la alegeri timp de 5 ani, în temeiul unei legi votate de deputații PAS. La 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a anulat prevederile, care erau colective.

A doua zi, deputații au aprobat în două lecturi o măsură similară, dar au micșorat termenul interdicției până la 3 ani și au stabilit mai multe criterii în baza cărora interdicțiile urmau a fi aplicate.

Dar și aceste amendamente au fost anulate de Curtea Constituțională, pe 26 martie. Judecătorii Curții au explicat că legislația a fost modificată în grabă: proiectul de lege a fost înregistrat și aprobat în două lecturi pe 4 octombrie 2023, iar deputații nu au avut suficient timp pentru a formula amendamente.

Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la 2 aprilie pentru Radio Moldova că decizia Curții Constituționale nu schimbă rezultatele alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Mai mult, speakerul a spus că Parlamentul va înregistra o nouă inițiativă legislativă care va interzice membrilor partidelor scoase în afara legii să candideze în alegeri.

• Te-ar putea interesa și: Interdicția de a candida pentru membrii Partidului Șor a fost anulată. Parlamentul ar putea s-o impună iar

„Noi vom reveni, vom citi foarte atent ce a scris Înalta Curte. Vom reveni la acest subiect cu inițiative legislative, vom face cum spune curtea la capitolul procedură pentru a nu permite bandiților și grupărilor criminale organizate. O să prezentăm toate detaliile noastre cum să facă să nu permită bandiților să participe în procesul electoral așa cum am interzis, am intervenit cu acele interdicții”, a declarat Grosu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Astfel, cursanții vor avea ocazia să aibă și manuale fizice, nu doar manuale digitale. Pentru noi, asta a fost o prioritate și ne bucurăm că am reușit să obținem această susținere”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Organizația cehă urmează să suporte și costurile pentru grupele de refugiați ucraineni care își doresc să învețe limba română, a precizat ministrul.

• Te-ar putea interesa și: Interes sporit pentru școlile românești din stânga Nistrului: „O parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu e în Rusia”

Inspectoratul General pentru Migrație a declarat, recent, pentru Europa Liberă că în R. Moldova sunt peste 116.000 de ucraineni, dintre care 45.000 de copii.

În acest an, la programul de studiere a limbii române s-au înscris peste 12.000 de persoane pentru cele 5.000 de locuri planificate. Ministerul Educației a anunțat că toți solicitanții vor fi admiși și a alocat 10 milioane de lei pentru organizarea cursurilor.

Circa 5.000 de persoane au început deja cursurile, ceilalți solicitanți vor începe lecțiile în luna iulie și septembrie 2024.

Lecțiile sunt gratuite și se țin atât cu prezență fizică, cât și online, de două ori pe săptămână. Un curs va dura 120 de ore, față de 60 de ore cât era în 2023. La final, participanții vor obține un certificat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Podnosova, în vârstă de 70 de ani, îl va înlocui pe Veaceslav Lebedev, care a murit la 23 februarie. Lebedev a condus instanța supremă din Rusia, fără întrerupere, din 1989, notează Radio Svoboda.

Judecătoarea a fost recomandată de Colegiul suprem de calificare la 1 aprilie, fiind singurul candidat pentru această funcție.

Podnosova și Putin au fost colegi la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Leningrad, pe care au absolvit-o în 1975. În același an, ea și-a început cariera juridică în calitate de consultant la Departamentul de justiție al consiliului municipal Leningrad.

După cum a scris ziarul Kommersant, Podnosova este considerată o persoană influentă în sistemul judiciar din Rusia „pentru că toată lumea înțelege cine se află în spatele ei”.

• Te-ar putea interesa și: Vladimir Putin revendică o victorie zdrobitoare în alegeri și spune că un nou război mondial este posibil

În 2017, ea a devenit șefa tribunalului din regiunea Leningrad. În 2018, a fost numită președintă a celei de-a doua Curți de Apel de jurisdicție generală, pe un termen de cinci ani, în loc de șase, din cauza limitei de vârstă. Însă numai după doi ani, Podnosova a devenit judecătoare la Curtea Supremă.

Curtea Supremă a Rusiei s-ar putea muta de la Moscova la Sankt Petersburg, în perioada mandatului său. Ideea se discută încă din 2006, iar în 2013 a fost adoptată legea respectivă. De atunci, la Sankt Petersburg se construiește un bloc de clădiri pentru instanță și judecători, pe malul râului Neva, costul proiectului fiind estimat la 3,5 miliarde de ruble (37,4 de milioane de dolari).

• Aflat de 25 de ani la putere în Rusia, președintele Vladimir Putin și-a păstrat în cercul său personal foști colegi de școală și de universitate, sau din KGB și din orașul său natal Sankt Petersburg, unde a lucrat în primăria orașului. Opoziția rusă, dar și diverși cercetători internaționali afirmă că Putin s-a înconjurat de oameni care l-au îmbogățit și s-au îmbogățit, transformând puterea din Rusia într-un sistem cleptocratic, dependent de liderul de la Kremlin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit actului de acuzare, din martie și până în noiembrie 2021, Lefterov și complicii săi au operat și controlat un „botnet” (rețea de dispozitive interconectate - n.r.) care cuprindea mii de calculatoare infectate de pe întreg teritoriul Statelor Unite. În această acțiune, complicii lui Lefterov ar fi inclus și programatori care asigurau mentenanța și actualizarea regulată a acestei rețele.

În cursul acestor operațiuni, Lefterov și complicii săi furau datele de logare ale victimelor din calculatoarele infectate. Ulterior, aceste date erau utilizate pentru a accesa conturile de la diverse instituții financiare și procesatori de plăți, cu scopul de a fura banii deținuți de victime.

Totodată, pentru a monetiza și mai mult această schemă, Lefterov ar fi oferit „botnet-ul” și altor complici, oferindu-le acces la computerele infectate și datele de logare furate de la victime. Mai mult, Lefterov și complicii săi au oferit acces la „botnet” și pentru a distribui programe malware, inclusiv ransomware, pe computerele infectate din cadrul rețelei. În calitate de proprietar și operator al „botnet-ului”, Lefterov ar fi primit o cotă procentuală din profiturile obținute din această schemă.

• Te-ar putea interesa și: Un moldovean a fost condamnat în SUA pentru furt și vânzare de date

„Lefterov și complicii săi și-ar fi folosit abilitățile și capacitățile cibernetice sofisticate pentru a face victime în întreaga țară, fără să țină cont de pagubele financiare pe care le provocau”, a spus procurorul Eric G. Olshan. Ancheta pe acest caz a fost realizată cu sprijinul Secret Service și FBI.

În cazul în care va fi găsit vinovat, Lefterov riscă până la cinci ani de închisoare pentru intenția de a comite fraudă informatică sau electronică și acces neautorizat la computere protejate cu scopul de a obține informații sau beneficii financiare. Totodată, procurorii menționează că distrugerea intenționată a unui computer protejat se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

La 29 decembrie 2021, FBI a anunțat că a emis un mandat de arest pe numele lui Alexandr Lefterov, pentru presupusa sa implicare în infracțiuni informatice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Peste 18 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Spania vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, la ceremonia de semnare a acordului cu omologul său spaniol, Fernando Grande-Marlaska.

Potrivit acordului, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare teoretice sau practice pentru preschimbarea acestor acte în Spania și vor fi transpuse „într-o metodă nebirocratică”, a mai spus Adrian Efros.

Oficialul a reiterat că acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.

Ministrul afacerilor interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că acordul evidențiază angajamentul Spaniei și al Uniunii Europene de sprijinire a R. Moldova să devină țară membră a blocului comunitar.

Acordul va intra în vigoare peste 60 de zile după notificarea reciprocă privind îndeplinirea procedurilor interne de către cele două state.

• Până acum, Republica Moldova a semnat patru tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu statul Israel, Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Jaba Kankava, căpitanul echipei, a postat pe Instagram o fotografie cu doi protestatari sfidând forțele de ordine marți seară, adăugând comentariul: „Fuck Russia”.

Legea numită inițial a „agenților străini” obligă organizațiile finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze ca atare, fiind văzută de opoziție și activiști ca o încercare de a reduce la tăcere adversarii politici ai puterii, contrar angajamentelor față de partenerii externi ale țării candidate la aderare la Uniunea Europeană.

Guardian a relatat că și alți membri ai echipei naționale georgiene de fotbal au postat pe rețele mesaje de sprijin pentru protestatari, în ceea ce pare să fie o mișcare „concertată”.

Printre ei se numără Khvicha Kvaratskhelia, care joacă la Napoli, echipa italiană din Serie A și Giorgi Mamardashvili, portarul echipei spaniole Valencia, din La Liga.

În mesajele lor se poate citi: „Drumul Georgiei este spre Europa. Calea europeană ne unește pe toți!! Pace în Georgia.”

• Te-ar putea interesa și: În Georgia s-ar putea vota „legea agenților străini”, după proteste și bătăi între deputați

David Kezerashvili, care era ministrul georgian al Apărării în momentul invaziei rusești din 2008, a spus: „Decizia fotbaliștilor de a sprijini protestele s-ar putea dovedi o intervenție decisivă, venind la doar câteva săptămâni după ce milioane de oameni au ieșit în stradă ca să sărbătorească calificarea la Euro 2024.”

Importanța politică a succesului sportiv a fost pomenită recent și de președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabishvili. Într-un interviu, ea a acuzat puterea că a „irosit” momentul de unitate națională generat de calificarea la Euro 24, divizând din nou societatea cu proiectul „legii rusești”.

Legea a fost înaintată inițial în noiembrie anul trecut, dar protestele de atunci și criticile Occidentului i-au făcut pe guvernanți să o retragă, reintroducând-o acum cu mici modificări numai „cosmetice”.

Pe fondul protestelor la care participă de trei zile zeci de mii de oameni, parlamentarii puterii de la Tbilisi au votat miercuri legea controversată în primă lectură, din cele trei necesare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Noul serviciu social, numit „Asistență personală” cu specializare înaltă, va reangaja asistenții personali din Chișinău începând cu luna mai. Între timp, ministerul Muncii și Protecției Sociale le-a alocat acestora plăți compensatorii de 5.000 de lei în luna martie și a început să facă plățile pentru luna aprilie, a declarat, în ședința de miercuri a guvernului, ministrul Alexei Buzu.

Potrivit deciziei executivului, noua structură este creată pentru a presta servicii în cazul în care acestea nu pot fi organizate și gestionate de autoritățile administrației publice locale.

„Prestatorul” serviciului va fi Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă (AGSSSI), Agenția Teritorială de Asistență Socială, dar și structurile responsabile de asistență socială și protecție a drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din autonomia găgăuză, precum și asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private.

Gestionarea și prestarea serviciului de către AGSSSI va necesita mijloace financiare suplimentare, estimate la 100.704,86 mii lei, pentru majorarea numărului de angajați ai agenției.

• Te-ar putea interesa și: Cine plătește asistenții personali din Chișinău? „Primăria și guvernul se judecă, dar suferă cei mai necăjiți oameni”

„Intervenția” autorităților centrale a fost motivată prin incapacitatea primăriei Chișinău de a organiza și presta serviciul respectiv. Executivul acuză primăria capitalei de faptul că a concediat „ilegal”, în lunile ianuarie-aprilie, peste 760 de asistenți personali și a redus norma de muncă la alți 475.

• Guvernul PAS și primarul de opoziție, Ion Ceban, se acuză reciproc de faptul că asistenții personali din Chișinău au rămas fără sprijin financiar.
• Disputa, care a ajuns între timp în justiție, a început în luna ianuarie, când guvernul a preluat de la autoritățile locale finanțarea serviciului „Asistență personală”, cu excepția municipiului Chișinău și autonomiei găgăuze, spunând că acestea ar avea suficiente resurse.
• Primăria capitalei afirmă că reforma guvernului este discriminatorie. Invocând austeritatea bugetară, municipalitatea a concediat o parte din asistenți de vârstă pensionară și a redus salariile celorlalți cu 50-70%, iar apoi nu a prelungit contractele de muncă ce au expirat.
• De la începutul anului, zeci de asistenți personali și persoane cu nevoi speciale de care au grijă au protestat, în repetate rânduri, atât în fața guvernului, cât și la Primăria Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Autoritățile din Amsterdam vor permite începând din 2028 acostarea a maximum 1.150 de nave de croazieră fluviale pe an. În 2023 au fost 2.125, cu 500.000 de turiști.

„Croazierele pe râuri contribuie la aglomerație și emiterea de gaze de eșapament în oraș prin intermediul turiștilor, șederilor peste noapte, tranzitului cu autobuze și al distribuției de bunuri”, au spus autoritățile din Amsterdam citate de DPA, explicând că mulți din pasagerii navelor vizate obișnuiesc să doarmă o noapte în oraș, înainte sau după călătorie.

Anul trecut, autoritățile din Amsterdam au decis să interzică navele de croazieră oceanice, de mare capacitate, ordonând mutarea terminalului care le deservește în afara orașului.

Amsterdam este doar unul din orașele europene care iau măsuri împotriva supraturismului. Veneția a anunțat o taxă de 5 dolari pe zi pentru cei care vin în centrul istoric numai pentru câteva ore, limitând și mărimea grupurilor de turiști în 29 de zile din sezonul cel mai aglomerat, iar Atena a limitat la 20.000 de mii pe zi numărul persoanelor care pot vizita Acropola.

• Te-ar putea interesa și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști

Cehia a pregătit o strategie pentru a convinge turiștii să viziteze și alte orașe și regiuni decât capitala supravizitată Praga, iar Barcelona, care a primit în 2022 aproape 10 milioane de turiști, s-a alăturat la 1 aprilie orașelor care măresc „taxa de turism”, cifrată acum la 3.25 euro pe noapte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Peste 13 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Israel vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, prezentând proiectul deciziei în ședința de miercuri a guvernului.

Astfel, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare pentru preschimbarea acestor acte în Israel.

Ministrul a precizat că scopul proiectului este să faciliteze conversiunea permiselor de conducere și să asigure recunoașterea reciprocă a acestora între Republica Moldova și Israel. Totodată, acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.

• Până acum, Republica Moldova a semnat trei tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.
• Acordul cu statul Israel menționează importanța conversiunii și recunoașterii reciproce a permiselor auto pentru ambele părți și urmărește consolidarea relațiilor de prietenie existente, se spune într-o notă informativă la proiectul de decizie a guvernului.
• Semnarea acordului a avut loc pe 20 martie 2024, la Tel-Aviv, de către ambasadorul moldovean, Alexandr Roitman, și ministrul israelian al Transporturilor, Miri Regev.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Federația Rusă poartă de mai bine de doi ani un război de agresiune împotriva Ucrainei, pe care Franța îl condamnă în termenii cei mai puternici”, au spus organizatorii.

„Cu toate acestea, Rusia va fi invitată să fie reprezentată, pentru a onora importanța sacrificiului popoarelor sovietice și contribuția lor la victoria din 1945”, se mai spune într-un comunicat de presă al comisiei de organizare, alcătuită din funcționari de stat.

URSS nu a participat la Debarcarea din Normandia, în care 4.100 de ambarcațiuni cu peste 150.000 de soldați, mai ales americani și britanici, au câștigat un cap de pod în nordul Franței, continuându-și apoi ofensiva spre est până la capitularea Germaniei în mai 1945.

În ultimele zile, presa franceză și cea rusă au publicat informații contradictorii despre nivelul de reprezentare a Moscovei la festivitățile din 6 iunie, la care vor fi prezenți lideri din toată lumea - primele de acest fel care se țin după invazia rusească pe scară largă din Ucraina, din februarie 2022.

• Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris

Vladimir Putin a participat la a 70-a aniversare a evenimentului, la puțin timp după anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, întâlnindu-se în marginea manifestărilor cu președintele SUA, Barack Obama, dar și cu președintele de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko.

AFP notează că era puțin probabil ca Parisul să-l invite de această dată pe liderul rus, care iese rar din țară, inclusiv pentru că este acuzat de crime de război de către Curtea Penală Internațională.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Un comunicat al MAE precizează că Mihai Popșoi va avea întrevederi cu mai mulți oficiali americani, printre care secretarul de stat adjunct al SUA pentru management și resurse, Richard Verma; asistentul special al președintelui Joe Biden, Michael Carpenter; copreședinții grupului de prietenie pentru Moldova din cadrul Congresului SUA, Michael Lawler și Deborah K Ross.

Totodată, ministrul va participa la Convenția Moldo-Americană, care a ajuns la cea de a 10-a ediție, o platformă ce reunește în fiecare an personalități politice, academice, culturale, oameni de afaceri, studenți sau activiști civici, cu scopul de a întări legăturile dintre cele două state. La ediția din mai 2023, la Chicago, a fost prezentă și președinta Maia Sandu.

Mihai Popșoi va participa pentru prima dată în calitate de ministru de Externe la reuniunea Dialogului Strategic Republica Moldova - Statele Unite ale Americii. Dialogul Strategic, lansat în 2014, este o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. După o pauză de câțiva ani, el fost relansat în 2017 și apoi în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Ultima reuniune a acestei platforme a avut loc în martie 2023, la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Mihai Popșoi: R. Moldova este „precaută” cu sancțiunile anti-ruse pentru a evita „reacții negative” ale Moscovei

Șeful diplomației moldovene va ține și o lecție publică la Georgetown University, unde va vorbi despre agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău, consecințele regionale ale războiului din Ucraina, precum și despre „progresele” Republicii Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.

• Ultima vizită oficială în SUA a unui înalt demnitar din Republica Moldova a fost cea a președintei Maia Sandu, în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, Maia Sandu a spus că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.
• În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News