Ştiri
În 88 de școli din R. Moldova, elevii au acces doar la toaletele din curte
Din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.
Datele au fost prezentate vineri, 19 aprilie, în cadrul unei „mese rotunde” organizate de Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
În cazul celor 88 de școli cu toalete amplasate doar în curți, este vorba despre instituții de învățământ care nu au fost proiectate pentru desfășurarea studiilor și utilizează alt tip de clădiri pentru activitatea didactică. „De cele mai multe ori, nu au spații pentru aceste facilități [n.r. toalete în interior]”, a declarat reprezentanta UNICEF, Corina Andronic.
În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.
În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.
„Unele școli au documentat faptul că este mult prea scump să transporte apa uzată către o stație de epurare. Respectiv, limitează accesul [n.r. la toaletele din interior] sau le permit doar copiilor din clasele primare sau personalului”, a adăugat Corina Andronic.
În septembrie 2023, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că, în anul 2024, vor fi alocați circa 143 de milioane de lei pentru construirea sau reabilitarea blocurilor sanitare din 118 școli.
În premieră, R. Moldova a detașat carabinieri în misiunea de menținere a păcii din Kosovo
În premieră, Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova a detașat trei carabinieri pentru participarea la operațiunea internațională de menținere a păcii din Kosovo. Ceremonia a avut loc vineri, 19 aprilie.
„Vom realiza activități de stabilizare și menținere a păcii în regiune, de rând cu reprezentați ai peste 20 de națiuni”, a spus în cadrul ceremoniei căpitanul Ion Luchianic, unul din cei trei carabinieri detașați.
Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, a declarat că pentru R. Moldova misiunea din Kosovo este o oportunitate de a-și consolida poziția în comunitatea internațională.
„Prin intermediul carabinierilor săi, R. Moldova oferă o contribuție în plus la securitatea internațională, cea a Balcanilor, a cărei stabilitate este esențială pentru Uniunea Europeană”, a menționat ambasadorul Italiei în R. Moldova, Lorenzo Tomassoni, prezent la ceremonie.
Diplomatul a adăugat că obiectivul comun este ca această componență să fie urmată de un pluton de carabinieri moldoveni, care va fi detașat alături de colegii lor italieni.
R. Moldova detașează contingente de militari ai Armatei Naționale în misiunea KFOR din Kosovo, în componența Forței Multinaționale de Menținere a Păcii, începând cu anul 2014, în baza unei decizii adoptate de parlamentul moldovean la 1 noiembrie 2013.
În ianuarie 2024, Armata Națională a detașat cel de-al 20-lea contingent în Kosovo, militarii moldoveni fiind dislocați la baza militară Camp Villaggio Italia din localitatea Pech.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Serviciul 112 semnalează câteva incidente produse în cadrul recensământului
În primele zece zile de recensământ, la Serviciul 112 au parvenit mai multe apeluri, atât din partea recenzorilor, cât și a intervievaților, în care au fost raportate fie situații de conflict, fie au fost solicitate informații cu privire la colectorii datelor statistice.
Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgenţă 112, Ana Carpovici, a spus că din șapte apeluri înregistrate, în șase au fost raportate situații de conflict, iar al șaptelea a fost de informare.
Serviciul 112 a anunțat, într-un comunicat de presă, că recenzorii au raportat cazuri în care respondenții au refuzat să participe la recensământ, au demonstrat reacții neadecvate sau au avut un comportament agresiv.
Comunicatoarea Serviciului Național Unic Pentru Apelurile de Urgenţă nu a putut să spună câte dintre aceste cazuri au fost raportate Poliției.
Potrivit sursei citate, într-un alt caz înregistrat la Serviciul 112, unul dintre intervievați a spus că recenzorul nu a vrut să se prezinte.
- Te-ar putea interesa și: „Au fost multe refuzuri și bruscări”. Cum a avut loc recensământul de probă
În procesul de colectare a datelor, recenzorul este obligat să prezinte legitimația și să poarte vestimentație cu logo-ul recensământului 2024, potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică.
Serviciul 112 amintește cetățenilor că, în cazul în care au dubii, pot solicita verificarea identității recenzorului la Linia verde.
Legislația R. Moldova prevede că participarea la recensământ este obligatorie. În conformitate cu Codul Contravențional, cetățenii care refuză să ofere date recenzorilor sau furnizează informații incomplete ori eronate riscă amenzi de până la 2.500 de lei.
În R. Moldova, recensământul populației și locuințelor se desfășoară în perioada 8 aprilie - 7 iulie curent. Este al treilea recensământ organizat după declararea independenței R. Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri fluxul de migranți ilegali „împinși” de Rusia
Anul trecut, Finlanda a închis complet granița cu Rusia, pe fondul înmulțirii traversărilor ilegale de migranți din Siria sau Somalia. Guvernul a acuzat Moscova că folosește migranții pe post de armă împotriva Finlandei și Uniunii Europene, afirmație negată de Kremlin.
„Ne pregătim propria noastră legislație, dar avem nevoie și de măsuri din partea Uniunii Europene”, a spus vineri prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, care a vizitat granița ruso-finlandeză alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters.
Orpo a mai cerut Uniunii Europene să ajute economic și financiar regiunile din estul Finlandei, aflate la granița cu Rusia, despre care premierul finlandez spune că „suferă din cauza comportamentului rusesc”, potrivit The Guardian.
- Te-ar putea interesa și: Finlanda acuză Rusia că trimite mii de migranți la frontieră și anunță înăsprirea legislației
La rândul său, Ursula von der Leyen a spus în cadrul unei conferințe de presă, susținută alături de premierul finlandez, că Comisia Europeană lucrează în acest sens, în special cu țările de origine a migranților. Ea a susținut poziția Finlandei privind criza migranților de la frontiera cu Rusia.
„Ceea ce vedem este un stat care instrumentalizează oameni săraci pentru a pune presiune pe un alt stat, ceea ce este în mod clar o problemă de securitate”, a spus ea.
Măsurile ce urmează a fi luate pentru gestionarea acestei situații trebuie să păstreze echilibrul între protejarea securității de la frontieră și obligațiile internaționale, a adăugat von der Leyen.
Urmând exemplul Poloniei și Lituaniei, țări care și-au închis frontiera cu Belarus, guvernul finlandez a anunțat că pregătește modificări la legislație, care ar permite polițiștilor de frontieră să blocheze intrarea în țară a migranților și solicitanților de azil din Rusia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Ministrul de Externe moldovean la Washington: R. Moldova este gata să se implice în reconstrucția Ucrainei
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, își continuă vizita la Washington, unde a purtat discuții în Congres și a prezidat o nouă reuniune a Dialogului Strategic R. Moldova - Statele Unite ale Americii.
Cele patru grupuri de lucru comune ale Dialogului Strategic vor analiza „progresele” Republicii Moldova, precum și „importanța programelor de sprijin ale SUA în domeniile de securitate și apărare, a statului de drept, buna guvernare, securitatea energetică și economică, dar și contactele la nivel personal între cetățenii țarilor noastre”, a anunțat diplomația moldoveană, după ședința plenară a Dialogului Strategic. Comunicatul MAE, din 18 aprilie, nu face alte precizări asupra programelor de sprijin ale SUA aflate în discuție.
Dialogul Strategic R. Moldova - SUA, lansat în 2014, este o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. După o pauză de câțiva ani, el fost relansat în 2017 și apoi în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Reuniunea precedentă a avut loc în martie 2023, la Chișinău.
Guvernele celor două state, potrivit MAE, cooperează în cadrul a patru grupuri de lucru privind:
- statul de drept și buna guvernare;
- aspectele politice și de securitate;
- aspectele economice și energetice;
- diplomația publică.
Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, le-a mulțumit „prietenilor” din SUA pentru sprijinul constant oferit Republicii Moldova pentru atingerea obiectivelor sale de dezvoltare.
„Am vorbit despre provocările cu care R. Moldova s-a confruntat, dar și reformele pe care le-am implementat în ultimii doi ani, după ce situația regională s-a schimbat radical, urmare a agresiunii militare neprovocate a F. Ruse în Ucraina”, a declarat oficialul moldovean, după reuniunea Dialogului Strategic.
Vineri, 19 aprilie, Mihai Popșoi a discutat cu co-președinții grupului de prietenie pentru Moldova din Congresul SUA, Michael Lawler și Deborah K. Ross, despre situația de securitate regională, evoluțiile politice din R. Moldova, provocările asociate agresiunii F. Ruse în Ucraina și reformele pe care le face guvernarea menite să contribuie la deschiderea negocierilor de aderare la UE.
„Am mulțumit congresmenilor pentru ajutorul constant pe care îl oferă, inclusiv prin promovarea rezoluțiilor de sprijin pentru agenda de reforme a țării noastre”, a declarat ministrul de Externe.
La 24 februarie 2023, în Congresul american a fost înaintată o rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău, care remarcă angajamentul R. Moldova de promovare a democrației pe calea integrării europene, în fața invaziei Rusiei împotriva Ucrainei.
- Te-ar putea interesa și: Mihai Popșoi: R. Moldova este „precaută” cu sancțiunile anti-ruse pentru a evita „reacții negative” ale Moscovei
În cadrul întrevederii cu co-președinții grupului de prietenie pentru Moldova din Congres, Mihai Popșoi a accentuat „importanța continuării asistenței pentru Ucraina” și susținerea acesteia „în promovarea democrației pe întreg continentul european”.
„R. Moldova susține ferm prietenii ucraineni și este gata să se implice în procesul de reconstrucție a Ucrainei în ajutorul oferit pe timp de război în asigurarea tranzitului de cereale și adăpostirea refugiaților.”, a declarat șeful diplomației moldovene.
Tot vineri, Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu secretarul de stat adjunct al SUA pentru management și resurse, Richard Verma.
„L-am primit pe ministrul de Externe al R. Moldova pentru a vorbi despre angajamentul nostru comun față de dezvoltarea economică, a infrastructurii și despre sprijinul neclintit pentru Ucraina”, a scris oficialul american pe rețeaua de socializare X.
Tot la Washington, Mihai Popșoi urmează să participe la Convenția Moldo-Americană, care a ajuns la cea de a 10-a ediție, o platformă ce reunește în fiecare an personalități politice, academice, culturale, oameni de afaceri, studenți sau activiști civici, cu scopul de a întări legăturile dintre cele două state. La ediția din mai 2023, la Chicago, a fost prezentă și președinta Maia Sandu.
- Te-ar putea interesa și: Prima convenție moldo-americană de la Washington
Șeful diplomației moldovene va ține și o lecție publică la Georgetown University, unde va vorbi despre agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău, consecințele regionale ale războiului din Ucraina, precum și despre „progresele” Republicii Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.
Ultima vizită oficială în SUA a unui înalt demnitar din Republica Moldova a fost cea a președintei Maia Sandu, în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, Maia Sandu a spus că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.
În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Polonezii au arestat doi oameni care l-ar fi atacat cu ciocanul pe consilierul lui Navalnîi
Doi oameni au fost reținuți în Polonia sub bănuiala că l-au atacat la Vilnius pe Leonid Volkov, un consilier exilat al liderului decedat în februarie al opoziției ruse, Aleksei Navalnîi.
Anunțul a fost făcut vineri de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, care a precizat că suspecții vor fi transferați din Polonia în țara sa. El a mai spus că aceștia au fost prinși în urma cooperării „excelente” dintre Vilnius și Varșovia, pentru care a mulțumit omologului său polonez, Andrzej Duda.
„Mulțumesc Poloniei pentru munca foarte bună”, a spus Nauseda.
La 12 martie, într-o suburbie a capitalei lituaniene, o persoană necunoscută a spart geamul mașinii lui Volkov și i-a pulverizat gaze lacrimogene în ochi. După aceea, atacatorul l-a lovit pe asociatul lui Navalnîi, de mai multe ori, cu un ciocan, rupându-i o mână. În apropiere, a spus Volkov, s-ar fi aflat un complice.
Serviciile de informații ucrainene au spus la vremea aceea că atacul a fost opera serviciilor speciale rusești, iar Kremlinul nu a comentat.
Vineri, Volkov, care se prezintă pe net ca „șef de personal” al lui Navalnîi, a mulțumit autorităților din Polonia și Lituania. „Este de o importanță enormă să fie dezvăluit întreg lanțul de comandă, de la Putin la omul cu ciocanul, a scris el pe X.
Marea majoritate a colaboratorilor lui Navalnîi au plecat din Rusia, după ce le-au fost intentate dosare penale.
După începutul războiului din Ucraina, Fundația Anticorupție a lui Navalnîi a fost declarată ca fiind extremistă, iar Navalnîi a fost condamnat la 19 ani de detenție sub acuzația de extremism, despre care el a spus că este o încercare de a-l reduce la tăcere.
Pe 16 februarie 2024, Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit în închisoarea din Iamal, de dincolo de Cercul Polar, despre care se spune că are cele mai dure condiții de detenție din Rusia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Ucraina spune că a doborât pentru prima dată un bombardier rusesc. Rușii spun că a fost accident
Autoritățile Ucrainei au spus vineri că armata a doborât în premieră de la începerea războiului în 2022 un bombardier strategic rusesc de tip Tu-22M3.
Rusia a confirmat prăbușirea unui asemenea avion în sudul european al țării, la Stavropol, în timp ce revenea la bază din misiune, dar a spus că motivul pare să fi fost o defecțiune tehnică.
Reuters relatează că după declarația rusă, comandantul forțelor aeriene ale Ucrainei, Mikola Oleșciuk, a spus că Kievul a „distrus” avionul.
„Pentru prima oară, rachetele antiaeriene ale Forțelor Aeriene, în cooperare cu serviciile de informații din Apărare, au distrus un bombardier strategic cu rază lungă de acțiune Tu-22M3, purtător de rachete de croazieră Kh-22 folosite de teroriștii ruși ca să atace orașe ucrainene pașnice”, a spus Oleșciuk.
Declarația a venit la câteva ore după ce Rusia a lovit regiunea Dnipropetrovsk, omorând cel puțin opt oameni, vineri dimineață, și distrugând clădiri inclusiv în centrul regional Dnipro.
Ucrainenii au mai spus că avionul doborât de ei luase parte la un atac în Ucraina.
Imagini neconfirmate de pe rețele, repostate de armata ucraineană cu comentariul „Să aveți un ultim zbor plăcut!”, au arătat avionul cu coada în flăcări, prăbușindu-se în spirală.
Ministerul rus al apărării a spus că avionul nu avea bombe și a căzut într-o zonă nepopulată.
Guvernatorul regiunii Stavropol a spus că echipajul a reușit să se catapulteze, dar ulterior agențiile de presă rusești au informat că al treilea pilot a murit, iar al patrulea a dispărut. Tu-22M3 are echipaje din patru oameni.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Israelul ar fi lansat un atac în Iran: presa
Israelul a lansat un atac în interiorul Iranului, după ce Teheranul l-a atacat la 13 aprilie cu sute de rachete și drone. Știrea a fost lansată de presa americană, care a citat surse guvernamentale de la Washington.
Presa de stat iraniană a informat că au fost auzite vineri dimineață explozii în apropierea orașului Isfahan, din centrul Iranului.
Videouri publicate de CNN și pe rețele arată câteva explozii mari despre care se scrie că sunt lângă Isfahan.
Agenția de presă de stat iraniană IRNA a relatat că sistemele antiaeriene au intrat în acțiune la o bază militară de la Isfahan care găzduiește flotila învechită iraniană, cu avioane F-14 cumpărate înainte de Revoluția Islamică dâin 1979.
Lângă Isfahan, la Natanz, se află și elemente ale programului nuclear iranian. Teheranul insistă că el este doar civil, dar mulți în Occident spun că Iranul vrea să producă arme atomice.
Agenția ONU pentru energie atomică, IAEA, a spus că nu a constatat daune la vreo instalație nucleară iraniană. De-a lungul anilor, asemenea obiective au fost țintele unor acțiuni de sabotaj pe care Iranul le-a pus mereu pe seama Israelului.
Surse guvernamentale nenumite, citate de presa iraniană, au spus că exploziile s-ar fi datorat unor acțiuni cu drone lansate de indivizi „infiltrați” în Iran.
Știrile iraniene de vineri nu au putut fi confirmate din surse independente.
Niciun oficial de la Teheran nu a confirmat imediat direct că Iranul este atacat, iar Israelul nu a comentat.
Liderii israelieni au sugerat în ultimele zile că vor fi nevoiți să răspundă la atacul iranian din 13 aprilie, primul de felul lui din istorie. Teheranul a spus că orice ripostă israeliană va provoca reacția sa „în câteva secunde”.
Presa internațională opinează că nici Israelul, nici Iranul nu au interesul să declanșeze vreun conflict de amploare. Sub presiunea aliaților din Occident, israelienii au semnalat că va fi o ripostă limitată.
Tot vineri s-a relatat că Israelul a lovit ținte din Siria. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație care monitorizază Siria din exil, de la Londra, a spus că ținta israelienilor a fost o instalație radar din sudul țării.
Tiraspolul cere un nou post de pacificatori la Dubăsari. Chișinăul insistă că nu e nevoie
Delegația Tiraspolului din Comisia Unificată de Control (CUC) a propus instalarea unui nou post de pacificatori pe malul drept al Nistrului, la centrala hidroelectrică de la Dubăsari. De cealaltă parte, Chișinăul insistă că nu sunt necesare structuri suplimentare.
Potrivit așa-ziselor autorități de la Tiraspol, personalul centralei ar fi îngrijorat de situația tensionată din regiune, iar o eventuală avariere a barajului hidrocentralei ar crește pericolul de inundare a zonelor dens populate, ceea ce ar duce la „dezastre incalculabile pentru locuitorii acestor zone”, scrie presa din regiunea transnistreană.
„Nu există nici o îndoială că amplasarea unui astfel de post al Forțelor Mixte de Menținere a Păcii la intrarea în barajul centralei hidroelectrice de la Dubăsari, pe malul drept al Nistrului, va contribui la liniștea populației care locuiește pe ambele maluri”, se arată în apelul delegației Tiraspolului.
De cealaltă parte, delegația Republicii Moldova în CUC a reiterat poziția că nu este necesară instalarea unor structuri suplimentare pentru a asigura securitatea în zonă.
„Delegația Republicii Moldova și-a reiterat poziția că Forțele Mixte de Menținere a Păcii nu necesită structuri suplimentare pentru asigurarea păcii în Zona de Securitate, a adus argumente potrivit cărora posturile în discuție sunt instalate în mod abuziv și a cerut eliminarea acestora”, se menționează în comunicatul delegației Chișinăului.
Delegații Tiraspolului din Comisie s-au opus luării unei decizii pe acest subiect, precizează sursa.
De la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente, inclusiv căderi de fragmente de rachete și drone, violări ale spațiului aerian de către rachete rusești.
Cel mai recent incident a avut loc la 5 aprilie. Atunci, administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat despre un nou „atac cu drona” în apropiere de Rîbnița, la 6 kilometri de granița cu Ucraina. Mesajul a fost transmis de așa-numitul minister al securității de stat (MGB) din regiunea sprijinită de Moscova.
Kievul a negat de fiecare dată implicarea sa, spunând că ar fi vorba de provocări puse la cale de Rusia. Același lucru l-au susținut și autoritățile moldovene.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Membri ai fostului Partid Șor solicită CEC anularea alegerilor locale din 2023
Mai mulți deputați neafiliați, foști membri ai Partidului Șor, scos în afara legii, au cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) anularea rezultatelor alegerilor locale din noiembrie. Ei invocă hotărârea Curții Constituționale care le-a anulat interdicțiile de a candida.
Potrivit unei cereri semnate la 12 aprilie, câțiva deputați, printre care Marina Tauber și Reghina Apostolova, solicită CEC să dispună anularea rezultatelor alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Semnatarii mai solicită și anunțarea unei noi date pentru scrutinul local repetat, care să aibă loc nu mai târziu de luna noiembrie curent.
Într-o postare pe rețelele de socializare, deputata neafiliată, Marina Tauber, aflată pe lista sancțiunilor occidentale, a anunțat că a inițiat „procedurile juridice” în acest sens.
Parlamentara susține că o asemenea decizie este necesară după ce Curtea Constituțională a anulat prevederile Codului electoral care au restricționat dreptul mai multor candidați, afiliați fostului Partid Șor, să candideze în alegeri. Ea susține că modificările operate la Codul Electoral de majoritatea parlamentară PAS au încălcat Constituția, iar „cetățenii au fost privați de dreptul la o alternativă”.
Foștii membri ai Partidului Șor, declarat neconstituțional, au fost lipsiți inițial de dreptul de a candida la alegeri timp de 5 ani, în temeiul unei legi votate de deputații PAS. La 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a anulat prevederile, care erau colective.
A doua zi, deputații au aprobat în două lecturi o măsură similară, dar au micșorat termenul interdicției până la 3 ani și au stabilit mai multe criterii în baza cărora interdicțiile urmau a fi aplicate.
Dar și aceste amendamente au fost anulate de Curtea Constituțională, pe 26 martie. Judecătorii Curții au explicat că legislația a fost modificată în grabă: proiectul de lege a fost înregistrat și aprobat în două lecturi pe 4 octombrie 2023, iar deputații nu au avut suficient timp pentru a formula amendamente.
Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la 2 aprilie pentru Radio Moldova că decizia Curții Constituționale nu schimbă rezultatele alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Mai mult, speakerul a spus că Parlamentul va înregistra o nouă inițiativă legislativă care va interzice membrilor partidelor scoase în afara legii să candideze în alegeri.
- Te-ar putea interesa și: Interdicția de a candida pentru membrii Partidului Șor a fost anulată. Parlamentul ar putea s-o impună iar
„Noi vom reveni, vom citi foarte atent ce a scris Înalta Curte. Vom reveni la acest subiect cu inițiative legislative, vom face cum spune curtea la capitolul procedură pentru a nu permite bandiților și grupărilor criminale organizate. O să prezentăm toate detaliile noastre cum să facă să nu permită bandiților să participe în procesul electoral așa cum am interzis, am intervenit cu acele interdicții”, a declarat Grosu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zece mii de manuale pentru alolingvii care învață limba română
Circa 10 mii de manuale pentru alolingvii care învață limba română vor fi editate de Ministerul Educației, în parteneriat cu Organizația neguvernamentală „People in Need”. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, manuale vor fi pentru nivelele A1 și A2.
„Astfel, cursanții vor avea ocazia să aibă și manuale fizice, nu doar manuale digitale. Pentru noi, asta a fost o prioritate și ne bucurăm că am reușit să obținem această susținere”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Organizația cehă urmează să suporte și costurile pentru grupele de refugiați ucraineni care își doresc să învețe limba română, a precizat ministrul.
- Te-ar putea interesa și: Interes sporit pentru școlile românești din stânga Nistrului: „O parte din oameni au înțeles că viitorul lor nu e în Rusia”
Inspectoratul General pentru Migrație a declarat, recent, pentru Europa Liberă că în R. Moldova sunt peste 116.000 de ucraineni, dintre care 45.000 de copii.
În acest an, la programul de studiere a limbii române s-au înscris peste 12.000 de persoane pentru cele 5.000 de locuri planificate. Ministerul Educației a anunțat că toți solicitanții vor fi admiși și a alocat 10 milioane de lei pentru organizarea cursurilor.
Circa 5.000 de persoane au început deja cursurile, ceilalți solicitanți vor începe lecțiile în luna iulie și septembrie 2024.
Lecțiile sunt gratuite și se țin atât cu prezență fizică, cât și online, de două ori pe săptămână. Un curs va dura 120 de ore, față de 60 de ore cât era în 2023. La final, participanții vor obține un certificat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Fostă colegă a lui Putin, numită președintă a Curții Supreme a Rusiei
La Moscova, Consiliul Federației (camera superioară a Parlamentului) a aprobat numirea Irinei Podnosova, o fostă colegă de facultate a liderului rus, Vladimir Putin, în funcția de președinte al Curții Supreme. Înainte de aceasta, ea a fost vicepreședinte al Curții.
Podnosova, în vârstă de 70 de ani, îl va înlocui pe Veaceslav Lebedev, care a murit la 23 februarie. Lebedev a condus instanța supremă din Rusia, fără întrerupere, din 1989, notează Radio Svoboda.
Judecătoarea a fost recomandată de Colegiul suprem de calificare la 1 aprilie, fiind singurul candidat pentru această funcție.
Podnosova și Putin au fost colegi la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Leningrad, pe care au absolvit-o în 1975. În același an, ea și-a început cariera juridică în calitate de consultant la Departamentul de justiție al consiliului municipal Leningrad.
După cum a scris ziarul Kommersant, Podnosova este considerată o persoană influentă în sistemul judiciar din Rusia „pentru că toată lumea înțelege cine se află în spatele ei”.
- Te-ar putea interesa și: Vladimir Putin revendică o victorie zdrobitoare în alegeri și spune că un nou război mondial este posibil
În 2017, ea a devenit șefa tribunalului din regiunea Leningrad. În 2018, a fost numită președintă a celei de-a doua Curți de Apel de jurisdicție generală, pe un termen de cinci ani, în loc de șase, din cauza limitei de vârstă. Însă numai după doi ani, Podnosova a devenit judecătoare la Curtea Supremă.
Curtea Supremă a Rusiei s-ar putea muta de la Moscova la Sankt Petersburg, în perioada mandatului său. Ideea se discută încă din 2006, iar în 2013 a fost adoptată legea respectivă. De atunci, la Sankt Petersburg se construiește un bloc de clădiri pentru instanță și judecători, pe malul râului Neva, costul proiectului fiind estimat la 3,5 miliarde de ruble (37,4 de milioane de dolari).
- Aflat de 25 de ani la putere în Rusia, președintele Vladimir Putin și-a păstrat în cercul său personal foști colegi de școală și de universitate, sau din KGB și din orașul său natal Sankt Petersburg, unde a lucrat în primăria orașului. Opoziția rusă, dar și diverși cercetători internaționali afirmă că Putin s-a înconjurat de oameni care l-au îmbogățit și s-au îmbogățit, transformând puterea din Rusia într-un sistem cleptocratic, dependent de liderul de la Kremlin.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
SUA: Un moldovean, pus sub acuzare pentru infracțiuni de fraudă informatică
Un mare juriu federal din Pittsburgh (statul Pennsylvania), SUA, l-a pus sub acuzare în decembrie 2021 pe moldoveanul Alexandr Lefterov. Potrivit procurorilor, care au obținut desigilarea actului de punere sub acuzare la 16 aprilie, el e acuzat de fraudă informatică și furt de identitate.
Potrivit actului de acuzare, din martie și până în noiembrie 2021, Lefterov și complicii săi au operat și controlat un „botnet” (rețea de dispozitive interconectate - n.r.) care cuprindea mii de calculatoare infectate de pe întreg teritoriul Statelor Unite. În această acțiune, complicii lui Lefterov ar fi inclus și programatori care asigurau mentenanța și actualizarea regulată a acestei rețele.
În cursul acestor operațiuni, Lefterov și complicii săi furau datele de logare ale victimelor din calculatoarele infectate. Ulterior, aceste date erau utilizate pentru a accesa conturile de la diverse instituții financiare și procesatori de plăți, cu scopul de a fura banii deținuți de victime.
Totodată, pentru a monetiza și mai mult această schemă, Lefterov ar fi oferit „botnet-ul” și altor complici, oferindu-le acces la computerele infectate și datele de logare furate de la victime. Mai mult, Lefterov și complicii săi au oferit acces la „botnet” și pentru a distribui programe malware, inclusiv ransomware, pe computerele infectate din cadrul rețelei. În calitate de proprietar și operator al „botnet-ului”, Lefterov ar fi primit o cotă procentuală din profiturile obținute din această schemă.
- Te-ar putea interesa și: Un moldovean a fost condamnat în SUA pentru furt și vânzare de date
„Lefterov și complicii săi și-ar fi folosit abilitățile și capacitățile cibernetice sofisticate pentru a face victime în întreaga țară, fără să țină cont de pagubele financiare pe care le provocau”, a spus procurorul Eric G. Olshan. Ancheta pe acest caz a fost realizată cu sprijinul Secret Service și FBI.
În cazul în care va fi găsit vinovat, Lefterov riscă până la cinci ani de închisoare pentru intenția de a comite fraudă informatică sau electronică și acces neautorizat la computere protejate cu scopul de a obține informații sau beneficii financiare. Totodată, procurorii menționează că distrugerea intenționată a unui computer protejat se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.
La 29 decembrie 2021, FBI a anunțat că a emis un mandat de arest pe numele lui Alexandr Lefterov, pentru presupusa sa implicare în infracțiuni informatice.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Moldovenii stabiliți în Spania își vor putea converti permisele de conducere auto
Un acord ce reglementează recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto între Republica Moldova și Spania a fost semnat joi, 18 aprilie, la Chișinău, de miniștrii de interne din cele două țări.
Peste 18 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Spania vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, la ceremonia de semnare a acordului cu omologul său spaniol, Fernando Grande-Marlaska.
Potrivit acordului, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare teoretice sau practice pentru preschimbarea acestor acte în Spania și vor fi transpuse „într-o metodă nebirocratică”, a mai spus Adrian Efros.
Oficialul a reiterat că acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.
Ministrul afacerilor interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că acordul evidențiază angajamentul Spaniei și al Uniunii Europene de sprijinire a R. Moldova să devină țară membră a blocului comunitar.
Acordul va intra în vigoare peste 60 de zile după notificarea reciprocă privind îndeplinirea procedurilor interne de către cele două state.
- Până acum, Republica Moldova a semnat patru tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu statul Israel, Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Împotriva „legii rusești” protestează în Georgia și fotbaliștii din echipa națională
Membri ai echipei naționale de fotbal a Georgiei, care a stârnit un val de mândrie națională calificându-se la Euro 24 din Germania, s-au alăturat protestelor masive împotriva unei legi după model rusesc promovată de partidul de guvernământ Visul Georgian.
Jaba Kankava, căpitanul echipei, a postat pe Instagram o fotografie cu doi protestatari sfidând forțele de ordine marți seară, adăugând comentariul: „Fuck Russia”.
Legea numită inițial a „agenților străini” obligă organizațiile finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze ca atare, fiind văzută de opoziție și activiști ca o încercare de a reduce la tăcere adversarii politici ai puterii, contrar angajamentelor față de partenerii externi ale țării candidate la aderare la Uniunea Europeană.
Guardian a relatat că și alți membri ai echipei naționale georgiene de fotbal au postat pe rețele mesaje de sprijin pentru protestatari, în ceea ce pare să fie o mișcare „concertată”.
Printre ei se numără Khvicha Kvaratskhelia, care joacă la Napoli, echipa italiană din Serie A și Giorgi Mamardashvili, portarul echipei spaniole Valencia, din La Liga.
În mesajele lor se poate citi: „Drumul Georgiei este spre Europa. Calea europeană ne unește pe toți!! Pace în Georgia.”
- Te-ar putea interesa și: În Georgia s-ar putea vota „legea agenților străini”, după proteste și bătăi între deputați
David Kezerashvili, care era ministrul georgian al Apărării în momentul invaziei rusești din 2008, a spus: „Decizia fotbaliștilor de a sprijini protestele s-ar putea dovedi o intervenție decisivă, venind la doar câteva săptămâni după ce milioane de oameni au ieșit în stradă ca să sărbătorească calificarea la Euro 2024.”
Importanța politică a succesului sportiv a fost pomenită recent și de președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabishvili. Într-un interviu, ea a acuzat puterea că a „irosit” momentul de unitate națională generat de calificarea la Euro 24, divizând din nou societatea cu proiectul „legii rusești”.
Legea a fost înaintată inițial în noiembrie anul trecut, dar protestele de atunci și criticile Occidentului i-au făcut pe guvernanți să o retragă, reintroducând-o acum cu mici modificări numai „cosmetice”.
Pe fondul protestelor la care participă de trei zile zeci de mii de oameni, parlamentarii puterii de la Tbilisi au votat miercuri legea controversată în primă lectură, din cele trei necesare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Guvernul a decis crearea unui serviciu social alternativ în municipiul Chișinău
Cabinetul de miniștri a aprobat crearea unui serviciu alternativ de asistență personală în municipiul Chișinău, care va putea să reangajeze asistenții persoanelor cu dizabilități severe, demiși de primăria capitalei de la începutul anului.
Noul serviciu social, numit „Asistență personală” cu specializare înaltă, va reangaja asistenții personali din Chișinău începând cu luna mai. Între timp, ministerul Muncii și Protecției Sociale le-a alocat acestora plăți compensatorii de 5.000 de lei în luna martie și a început să facă plățile pentru luna aprilie, a declarat, în ședința de miercuri a guvernului, ministrul Alexei Buzu.
Potrivit deciziei executivului, noua structură este creată pentru a presta servicii în cazul în care acestea nu pot fi organizate și gestionate de autoritățile administrației publice locale.
„Prestatorul” serviciului va fi Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă (AGSSSI), Agenția Teritorială de Asistență Socială, dar și structurile responsabile de asistență socială și protecție a drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din autonomia găgăuză, precum și asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private.
Gestionarea și prestarea serviciului de către AGSSSI va necesita mijloace financiare suplimentare, estimate la 100.704,86 mii lei, pentru majorarea numărului de angajați ai agenției.
- Te-ar putea interesa și: Cine plătește asistenții personali din Chișinău? „Primăria și guvernul se judecă, dar suferă cei mai necăjiți oameni”
„Intervenția” autorităților centrale a fost motivată prin incapacitatea primăriei Chișinău de a organiza și presta serviciul respectiv. Executivul acuză primăria capitalei de faptul că a concediat „ilegal”, în lunile ianuarie-aprilie, peste 760 de asistenți personali și a redus norma de muncă la alți 475.
- Guvernul PAS și primarul de opoziție, Ion Ceban, se acuză reciproc de faptul că asistenții personali din Chișinău au rămas fără sprijin financiar.
- Disputa, care a ajuns între timp în justiție, a început în luna ianuarie, când guvernul a preluat de la autoritățile locale finanțarea serviciului „Asistență personală”, cu excepția municipiului Chișinău și autonomiei găgăuze, spunând că acestea ar avea suficiente resurse.
- Primăria capitalei afirmă că reforma guvernului este discriminatorie. Invocând austeritatea bugetară, municipalitatea a concediat o parte din asistenți de vârstă pensionară și a redus salariile celorlalți cu 50-70%, iar apoi nu a prelungit contractele de muncă ce au expirat.
- De la începutul anului, zeci de asistenți personali și persoane cu nevoi speciale de care au grijă au protestat, în repetate rânduri, atât în fața guvernului, cât și la Primăria Chișinău.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Amsterdam s-a pornit să reducă numărul turiștilor. Începe cu navele
Metropola olandeză Amsterdam, unul din orașele cele mai căutate de turiști, a anunțat măsuri în urma cărora speră să reducă cu un sfert de milion pe an numărul musafirilor, într-un efort de a combate „supraturismul”.
Autoritățile din Amsterdam vor permite începând din 2028 acostarea a maximum 1.150 de nave de croazieră fluviale pe an. În 2023 au fost 2.125, cu 500.000 de turiști.
„Croazierele pe râuri contribuie la aglomerație și emiterea de gaze de eșapament în oraș prin intermediul turiștilor, șederilor peste noapte, tranzitului cu autobuze și al distribuției de bunuri”, au spus autoritățile din Amsterdam citate de DPA, explicând că mulți din pasagerii navelor vizate obișnuiesc să doarmă o noapte în oraș, înainte sau după călătorie.
Anul trecut, autoritățile din Amsterdam au decis să interzică navele de croazieră oceanice, de mare capacitate, ordonând mutarea terminalului care le deservește în afara orașului.
Amsterdam este doar unul din orașele europene care iau măsuri împotriva supraturismului. Veneția a anunțat o taxă de 5 dolari pe zi pentru cei care vin în centrul istoric numai pentru câteva ore, limitând și mărimea grupurilor de turiști în 29 de zile din sezonul cel mai aglomerat, iar Atena a limitat la 20.000 de mii pe zi numărul persoanelor care pot vizita Acropola.
- Te-ar putea interesa și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști
Cehia a pregătit o strategie pentru a convinge turiștii să viziteze și alte orașe și regiuni decât capitala supravizitată Praga, iar Barcelona, care a primit în 2022 aproape 10 milioane de turiști, s-a alăturat la 1 aprilie orașelor care măresc „taxa de turism”, cifrată acum la 3.25 euro pe noapte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Moldova și Israelul își recunosc reciproc permisele de conducere auto
Guvernul moldovean a aprobat acordul cu statul Israel ce reglementează procedurile de conversiune și recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere auto.
Peste 13 mii de cetățeni moldoveni care se află, în prezent, în Israel vor putea beneficia de procedura simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, prezentând proiectul deciziei în ședința de miercuri a guvernului.
Astfel, deținătorii de permise auto moldovenești nu vor trebui să susțină examene suplimentare pentru preschimbarea acestor acte în Israel.
Ministrul a precizat că scopul proiectului este să faciliteze conversiunea permiselor de conducere și să asigure recunoașterea reciprocă a acestora între Republica Moldova și Israel. Totodată, acordul se înscrie în politicile guvernului de sprijinire a cetățenilor moldoveni din diaspora.
- Până acum, Republica Moldova a semnat trei tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu Turcia, Lituania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.
- Acordul cu statul Israel menționează importanța conversiunii și recunoașterii reciproce a permiselor auto pentru ambele părți și urmărește consolidarea relațiilor de prietenie existente, se spune într-o notă informativă la proiectul de decizie a guvernului.
- Semnarea acordului a avut loc pe 20 martie 2024, la Tel-Aviv, de către ambasadorul moldovean, Alexandr Roitman, și ministrul israelian al Transporturilor, Miri Regev.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Francezii nu-l vor invita pe Putin la aniversarea Debarcării din Normandia
Președintele rus, Vladimir Putin, nu va fi invitat la ceremonia împlinirii a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia, din al Doilea Război Mondial, dar Rusia va avea un reprezentant, au spus organizatorii comemorării.
„Federația Rusă poartă de mai bine de doi ani un război de agresiune împotriva Ucrainei, pe care Franța îl condamnă în termenii cei mai puternici”, au spus organizatorii.
„Cu toate acestea, Rusia va fi invitată să fie reprezentată, pentru a onora importanța sacrificiului popoarelor sovietice și contribuția lor la victoria din 1945”, se mai spune într-un comunicat de presă al comisiei de organizare, alcătuită din funcționari de stat.
URSS nu a participat la Debarcarea din Normandia, în care 4.100 de ambarcațiuni cu peste 150.000 de soldați, mai ales americani și britanici, au câștigat un cap de pod în nordul Franței, continuându-și apoi ofensiva spre est până la capitularea Germaniei în mai 1945.
În ultimele zile, presa franceză și cea rusă au publicat informații contradictorii despre nivelul de reprezentare a Moscovei la festivitățile din 6 iunie, la care vor fi prezenți lideri din toată lumea - primele de acest fel care se țin după invazia rusească pe scară largă din Ucraina, din februarie 2022.
- Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris
Vladimir Putin a participat la a 70-a aniversare a evenimentului, la puțin timp după anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, întâlnindu-se în marginea manifestărilor cu președintele SUA, Barack Obama, dar și cu președintele de atunci al Ucrainei, Petro Poroșenko.
AFP notează că era puțin probabil ca Parisul să-l invite de această dată pe liderul rus, care iese rar din țară, inclusiv pentru că este acuzat de crime de război de către Curtea Penală Internațională.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, va face o vizită oficială la Washington
Șeful diplomației moldovene, vicepremierul Mihai Popșoi, va face o vizită oficială la Washington, pentru a participa la o nouă reuniune a Dialogului Strategic Republica Moldova - Statele Unite ale Americii.
Un comunicat al MAE precizează că Mihai Popșoi va avea întrevederi cu mai mulți oficiali americani, printre care secretarul de stat adjunct al SUA pentru management și resurse, Richard Verma; asistentul special al președintelui Joe Biden, Michael Carpenter; copreședinții grupului de prietenie pentru Moldova din cadrul Congresului SUA, Michael Lawler și Deborah K Ross.
Totodată, ministrul va participa la Convenția Moldo-Americană, care a ajuns la cea de a 10-a ediție, o platformă ce reunește în fiecare an personalități politice, academice, culturale, oameni de afaceri, studenți sau activiști civici, cu scopul de a întări legăturile dintre cele două state. La ediția din mai 2023, la Chicago, a fost prezentă și președinta Maia Sandu.
Mihai Popșoi va participa pentru prima dată în calitate de ministru de Externe la reuniunea Dialogului Strategic Republica Moldova - Statele Unite ale Americii. Dialogul Strategic, lansat în 2014, este o platformă de cooperare aprofundată între cele două țări. După o pauză de câțiva ani, el fost relansat în 2017 și apoi în 2022, după invazia rusă în Ucraina. Ultima reuniune a acestei platforme a avut loc în martie 2023, la Chișinău.
- Te-ar putea interesa și: Mihai Popșoi: R. Moldova este „precaută” cu sancțiunile anti-ruse pentru a evita „reacții negative” ale Moscovei
Șeful diplomației moldovene va ține și o lecție publică la Georgetown University, unde va vorbi despre agenda de reforme a Guvernului de la Chișinău, consecințele regionale ale războiului din Ucraina, precum și despre „progresele” Republicii Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană.
- Ultima vizită oficială în SUA a unui înalt demnitar din Republica Moldova a fost cea a președintei Maia Sandu, în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, Maia Sandu a spus că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.
- În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit, la Varșovia, cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Moldovean arestat în Rusia în legătură cu atentatul împotriva unui fost ofițer de securitate ucrainean
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a spus că a reținut un cetățean moldo-rus care ar fi adus în țară substanțe explozive folosite într-un atentat împotriva lui Vasili Prozorov, fost ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Prozorov, auto-exilat de mai mulți ani în Rusia, cetățean rus, a fost rănit ușor în explozia unei bombe controlate prin radio plasată sub mașina lui la 12 aprilie, la Moscova. Bomba a explodat când a pornit motorul.
Potrivit Interfax, FSB spune că moldoveanul cu cetățenie dublă, născut în anul 1994, care nu este numit, ar fi adus în Rusia substanțele folosite în atentat, camuflate ca „produse pentru manichiură și coafură”, trecându-le prin mai multe țări din Europa Centrală și de Est.
FSB susține că ordinul uciderii lui Prozorov, în vârstă de 48 de ani, a fost dat de Vasili Maliuk, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU).
Agenția rusă de stat TASS susține că moldoveanul reținut ar fi mărturisit că a adus încărcătura explozivă, predând-o celui suspectat de a fi autorul atacului, un rus a cărui arestare a fost anunțată marți.
Ca și moldoveanul, rusul și-ar fi mărturisit vina, susține FSB.
Prozorov a ajuns în atenția opiniei publice în 2019, când a spus la o conferință de presă la Moscova că ar fi spionat pentru Rusia în interiorul Serviciului de Securitate al Ucrainei după înlăturarea de la putere a președintelui pro-rus Viktor Ianokovici, în 2014.
La câteva ore după atentatul de la 12 aprilie, după ce a fost tratat la spital. Prozorov a publicat pe rețele un video în care spune că este sănătos și acuză de „terorism” regimul de la Kiev.
„Sunt viu și voi continua să dau în vileag crimele autorităților ucrainene”, a spus Prozorov.
Autoritățile ucrainene spun că el a fost demis din SSU pentru incompetență în 2018. Presa ucraineană a relatat că Prozorov s-ar fi „mândrit” cu participarea la doborârea avionului de pasageri malaezian deasupra Donbasului în 2014.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Guvernul aprobă împrumutul pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava
Guvernul de la Chișinău a făcut încă un pas spre interconectarea rețelelor electrice din Republica Moldova și România, aprobând în ședința de miercuri un împrumut de la BERD, în valoare de 30,8 de milioane de euro, pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava.
Suma reprezintă o cofinanțare de 40% a proiectului, din valoarea totală a acestuia de 77 de milioane de euro. Alte 40% urmează să fie finanțate prin Banca Europeană de Investiții, iar restul de 20% (15,4 milioane de euro) – de Uniunea Europeană, a precizat, în cadrul ședinței, directorul întreprinderii „Moldelectrica”, Constantin Borosan.
Acordul de împrumut cu BERD, ce urmează să fie ratificat de Parlament, prevede cofinanțarea construcției unei linii electrice aeriene cu tensiunea de 400 kV, care va interconecta orașele Bălți și Suceava. Din aceeași tranșă va fi extinsă stația electrică de la Bălți, cu o capacitate de 400 kV, și vor fi efectuate lucrări de reabilitare a rețelelor de transport a energiei electrice din Republica Moldova.
Autoritățile moldovene consideră că proiectul este „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce a fost amânată din nou construcția liniei care va aduce curent din România?
Premierul Dorin Recean a declarat, în timpul ședinței, că interconexiunile energetice cu România i-ar permite Republicii Moldova să treacă, gradual, de la componenta de securitate la cea economică în domeniul energetic. „Acest proiect va crea și premisele necesare ca Republica Moldova să devină chiar exportator de energie electrică regenerabilă”, a declarat șeful guvernului de la Chișinău.
Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026.
- Acordul cu BERD a fost semnat pe 13 martie 2024. Directoarea BERD în R. Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, declara, cu acea ocazie, că această interconexiune între Republica Moldova și România „va fortifica securitatea energetică pe ambele maluri” ale Prutului.
- O altă linie electrică aeriană de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană), urmează să fie construită până în 2025. Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.
- Președinta Maia Sandu declara, în luna martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova. Ea a spus că „se lucrează” și la alte linii de interconectare cu România și Ucraina - pe direcțiile Strășeni-Gutinaș și Vulcănești-Arciz (din regiunea Odesa).
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Încă un protest la Tbilisi, din cauza legii „agenților străini”
Lideri ai societății civile și opoziției politice au convocat un nou protest de stradă miercuri la Tbilisi, cerând puterii să nu aprobe în parlament o lege criticată ca fiind de inspirație rusească și contrară parcursului european.
Legea numită inițial „a agenților străini”, promovată de partidul de guvernământ Visul Georgian, obligă organizațiile cu finanțare externă care au activități „politice” să se înregistreze ca atare la autorități.
În Rusia, o lege similară este folosită de Kremlin ca să reducă la tăcere disidenții și presa incomodă.
Luni, legea georgiană a fost aprobată de o comisie din Parlament. Marți a început dezbaterea în plen, iar miercuri, în timp ce începea al treilea protest de stradă, a venit știrea votării legii în prima lectură din trei necesare.
Luni și marți mari mulțimi s-au adunat la Parlament să protesteze împotriva „legii rusești”, având loc arestări și ciocniri cu forțele de ordine.
Promotorii legii spun că ea nu este inspirată de legislația rusă, ci de cea din țări democratice ca SUA sau Australia, și are ca scop numai să asigure transparența vieții publice.
Criticii, inclusiv președinta pro-europeană Salome Zurabișvili, spun că legea, criticată și de Bruxelles, contravine aspirațiilor țării de aderare la UE.
„Visul Georgian este Visul Rusiei”, a spus recent președinta, aflată în conflict deschis cu executivul.
Miercuri, în dispută s-a amestecat și Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că legea georgiană este folosită pentru a „alimenta sentimente antirusești” în țara din regiunea Caucazului de Sud.
- Te-ar putea interesa și: Georgia, criticată de NATO și UE pentru reintroducerea în Parlament a legii „agenților străini”
Peskov a insistat, ca și guvernul de la Tbilisi, că legea georgiană a fost inspirată de modelul american, nu rusesc și a insinuat că protestele de stradă ar fi rezultatul unor „impulsuri din afară”.
Statele Unite au aprobat în 1938, în ajunul celui de-al doilea război mondial, o lege a „agenților străini” aflată încă în vigoare. Ea este criticată uneori de țări străine aflate în relații reci cu SUA, dar nu s-au constatat cazuri când ar fi fost folosită să îngrădească serios drepturi civile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Cele două mitropolii ortodoxe din R. Moldova îndeamnă enoriașii să participe activ la recensământ
Capii celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova și-au îndemnat enoriașii, în apeluri lansate separat, pe 16 aprilie, să participe activ la Recensământul populației și locuințelor 2024, prezentând însă perspective diferite asupra importanței acestui eveniment.
Mitropolitul Moldovei Vladimir, care conduce biserica subordonată Patriarhiei Ruse, a spus că recensământul reprezintă „un proces vital” pentru „planificarea și dezvoltarea societății” și i-a îndemnat pe preoți și credincioși să sprijine recenzorii în misiunea lor de a colecta date precise.
„Recensământul reprezintă o oportunitate unică de a contribui la modelarea viitorului nostru colectiv. Este un act de responsabilitate civică și morală”, se spune în mesajul ÎPS Vladimir, publicat pe site-ul Mitropoliei Moldovei.
Prelații Mitropoliei Moldovei au sprijinit și în trecut, se pare, eforturile autorităților de a organiza recensăminte în Republica Moldova și au făcut adesea referiri la datele din 2014, potrivit cărora 96,8% din cetățenii țării s-au identificat ca fiind creștin ortodocși.
- Te-ar putea interesa și: „Unde erați la miezul nopții?” | Cum au fost formulate întrebările pentru recensământ și de ce sunt importante
Într-un rar mesaj către enoriașii Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Petru a spus că recensământul este un prilej oportun pentru a „mărturisi cine suntem, de unde venim și în ce credem”.
Mitropolitul Basarabiei i-a îndemnat pe credincioși să se implice „cu fervoare și responsabilitate” în procesul recensământului și să își declare „apartenența etnică prin naționalitatea românească, limba română și credința ortodoxă”.
„Naționalitatea românească este un temei de unitate și solidaritate pentru întreaga noastră comunitate, indiferent de granițe și de contexte istorice”, a spus ÎPS Petru. Despre limba română, mitropolitul a zis că este „comoara cea mai de preț a identității noastre culturale și lingvistice”. Iar credința ortodoxă a descris-o ca fiind „piatra de temelie a identității noastre spirituale și religioase”.
- Recensământul populației și locuințelor a început pe 8 aprilie și se va încheia pe 7 iulie. Este al treilea recensământ organizat după declararea independenței Republicii Moldova.
- La o săptămână de la începutul colectării datelor, directorul Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, a declarat, la o conferință de presă, că populația este în mare parte receptivă, deși formularea și relevanța unor întrebări din chestionar au stârnit critici. Recenzorii au fost instruiți însă să răspundă tuturor nelămuririlor respondenților.
Zelenski, după atacul de la Cernihiv: Dacă primeam „antiaeriană”, nu s-ar fi întâmplat
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un nou apel la aliații occidentali să trimită sisteme de apărare antiaeriană, după ce un atac rusesc a omorât cel puțin 10 oameni la Cernihiv, în nordul țării.
„Asta nu s-ar fi întâmplat dacă Ucraina ar fi primit suficiente echipamente antiaeriene și dacă ar fi fost destulă convingere în lume să combatem teroarea rusească”, a scris Zelenski pe rețele.
Miercuri dimineață, rachetele rusești au lovit un bloc de locuințe cu opt etaje din centrul orașului cu 250.000 de locuitori aflat la 150 km de Kiev, lângă granița cu Rusia și Belarus.
Primarul orașului a spus că 18 persoane au fost rănite.
Associated Press notează că atacul vine într-un moment când războiul din Ucraina, intrat în al treilea an, se apropie de un posibil punct de cotitură, întrucât slăbirea sprijinului occidental pentru Ucraina o lasă „la cheremul” forțelor armate mai mari ale Rusiei.
Marți seară, speakerul Camerei Reprezenanților din Congresul SUA , Mike Johnson, a eșuat în tentativa de a grăbi aprobarea ajutorului de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina prin separarea lui de ajutorul pentru Israel sau Taiwan.
Agențiile de presă spun că deblocarea ajutorului american devine astfel improbabilă cel puțin săptămâna aceasta.
Într-un mesaj video publicat marți, președintele ucrainean Zelenski a sugerat că aliații occidentali ar trebui să ajute Ucraina așa cum au ajutat Israelul la 13 aprilie, când SUA și Marea Britanie au doborât cu propriile forțe rachete lansate de Iran.
„De ce unele vieți umane ar fi mai importante decât altele?”, s-a întrebat retoric liderul de la Kiev, sugerând că teroarea de stat practicată de Iran ar fi egală cu aceea a Rusiei împotriva țării sale.
În mesajul său video, Zelenski a mulțumit explicit cancelarului german Olaf Scholz, care s-ar fi pus în fruntea liderilor care caută revigorarea efortului de ajutorare a Ucrainei, discutând în plus cu China posibilul ei rol în ajungerea la pace.
