Linkuri accesibilitate

Pirkka Tapiola critică proiectul legii „Big Brother”


Portretul liderului comunist chinez Mao Zedong, în spatele camerelor de supraveghere video la Beijing
Portretul liderului comunist chinez Mao Zedong, în spatele camerelor de supraveghere video la Beijing

Proiectul avizat pozitiv de guvern a fost criticat de mai multe organizații civice și a ajuns și în atenția „partenerilor de dezvoltare” ai Moldovei.

Guvernul premierului Pavel Filip a avizat pozitiv, recent, un proiect numit de presă legea „Big Brother”, referitor la dreptul autorităților de a controla mijloacele de comunicare electronice, inclusiv internetul și telefonia mobilă, în scopul combaterii unor fenomene nocive sau acțiuni periculoase. Proiectul depus în parlament a fost criticat de îndată de multe organizații civice, de unii din adversarii actualei guvernări, ajungând și în atenția așa-numiților „parteneri de dezvoltare” ai Moldovei. Ce crede despre legea „Big Brother” șeful delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola?

Înainte de a adopta proiectul, să se asigure că el nu va afecta libertăţile fundamentale ale omului, le-a sugerat şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, autorităţilor de la Chişinău, vorbind astăzi la o conferinţă dedicată libertăților utilizatorilor de internet.

Pirkka Tapiola
Pirkka Tapiola

„Înţelegem pe deplin nevoia îmbunătățirilor procedurilor de investigare a crimelor cibernetice, dar noile reglementări trebuie să fie elaborate cu prudenţă ca să nu afecteze drepturile fundamentale cu privire la viaţa privată şi libertatea de exprimare”, a spus emisarul european.

Autorităţilor de la Chişinău li se cere de fapt că aducă proiectului două îmbunătăţiri majore şi anume:

„E nevoie de o definiţie precisă a tipurilor de infracţiuni care ar justifica supravegherea sporită sau blocarea site-urilor. În această chestiune chiar nu este loc pentru arbitrar. E nevoie de claritate şi precizie maximă.

În al doilea rând, trebuie să facem diferenţă între datele necesare pentru asigurarea securităţii şi cele irelevante acestui scop, care ţin de viața privată a persoanelor. Trebuie o reglementare clară cu privire la ce se întâmplă cu aceste date, cum sunt stocate şi utilizate deja după ce a fost efectuată urmărirea penală”, a explicat Pirkka Tapiola, ţinând totodată să sublinieze că în funcţie de felul cum vor soluţiona autorităţile aceste două probleme ale proiectului, UE va judeca cât de sincer este ataşamentul Chişinăului faţă de valorile europene pe care şi le-a asumat.

Jose-Luis Herrero
Jose-Luis Herrero

Jose Luis Herrero, şeful oficiului Consiliului Europei la Chişinău, a îndemnat la aceeaşi conferinţă autorităţile să nu încerce să „redescopere America”, ci să apeleze la experienţa statelor europene care deja s-au ciocnit de aceste probleme.

„Balanţa între nevoia combaterii criminalităţii şi cea a protejării libertăților este foarte complicată. Nu veţi avea posibilitatea să redescoperiți America. Trebuie să utilizați experienţa internaţională şi discutăm astăzi aici pentru a vă oferi această experienţă”, a spus Jose Luis Herrero.

Pavel Grecu este consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizaţie care la începutul acestei luni a cerut alături de alte câteva zeci de ONG-uri autorităţilor să se abţină de la acţiuni ce ar „limita libertatea internetului”. Anul trecut, în Republica Moldova s-au autorizat 10 mii de interceptări telefonice, de peste patru ori mai mult, spune Pavel Grecu, decât ar fi dacă s-ar respecta recomandările europene. Iar aceasta ar fi dovadă că lucrurile vor funcţiona la fel şi în cazul interceptărilor informatice, mai crede juristul:

Pavel Grecu
Pavel Grecu

„Această lege nu are suficiente garanţii. Ea nu prevede ce se întâmplă cu informaţia non-criminală care este colectată de autorităţi. Ea prevede un câmp destul de larg de infracţiuni în care se pot face interceptări informative. Nu se referă doar la crime legate de abuzarea copiilor, sau informaţionale, ci practic la toate infracţiunile pentru care sunt admise şi interceptările convorbirilor telefonice. Am analizat statisticile din 2015: au existat 10 mii de interceptări. Încă în 2007 în hotărârea Iordache pronunţată de CEDO, se spunea că 2500 pe an deja ar fi o suprasolicitare a mecanismului de interceptare a convorbirilor telefonice. Dacă în 2008 rata de admitere a interceptărilor era de 98%,în prezent avem aceeaşi rată, deşi în 2012 posibilitatea de a efectua interceptări a fost serios limitată prin lege. Observăm că un mecanism efectiv de control asupra interceptărilor nu există: nu analizează judecătorii dacă să încalcă sau nu drepturile la intimitate a persoanelor. Şi clar că ne întrebăm cum va fi când un judecător va examina interceptarea informatică?”

Şi operatorii de internet, care vor fi obligaţi de noua lege să stocheze datele utilizatorilor pe perioade de până la un an, critica intenţia autorităţilor. Ana Chiriţă, directoarea executivă a Asociaţiei naţionale a Companiilor din domeniul TIC, se arată convinsă că operatorii nu vor putea face ceea ce au de gând să le ceară autorităţile fără riscul falimentului:

Ana Chiriță
Ana Chiriță

„În primul rând este foarte costisitor. Este nevoie să faci investiţii în echipamente ca să poţi identifica şi stoca ac este date. În al doilea rând, operatorii nu sunt responsabili pentru conţinuturi şi întrebarea este ce facem cu cei care deţin content, dar nu sunt deţinători de hosting? Este un pic stranie toată această poveste. Ştim că există astfel de iniţiative la nivel european, dar totul trebuie să fie în limitele posibilităţilor, ca să nu ne trezim că mâine businessul se închide pentru că cineva şi-a dezvoltat o lege de asta.”

Pe de altă parte, reprezentanţii Centrului pentru combaterea crimelor informatice din cadrul MAI, instituţia căreia de fapt îi aparţine iniţiativa, spun că odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale se ciocnesc tot mai des cu utilizarea acestora în scopul comiterii unor infracţiuni, dar că e de datoria parlamentului acum că stabilească un echilibru între dreptul la viaţa privată şi cel la siguranţă al cetăţenilor.

Previous Next

XS
SM
MD
LG