Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au adoptat o rezoluție în care guvernului de la Chișinău i se cere să dea prioritate depolitizării instituțiilor statului, să combată corupția sistemică, să reformeze administrația publice, și să facă mai eficiente și mai transparente finanțele publice.
Europa Liberă: Avem această rezoluţie adoptată de către şefii diplomaţiilor din Uniunea Europeană, în care i se cere guvernului de la Chişinău să continue reformele. Cum ar trebui să înţeleagă guvernanţii de la Chişinău această rezoluţie?
Anneli Ute Gabanyi: „Acest mesaj arată că Uniunea Europeană în continuare poartă interes Republicii Moldova, şi anume uniunea în întregime şi nu numai o ţară sau cealaltă. Este un semnal foarte pozitiv. În al doilea rând, se vede că anumite ţări din Uniunea Europeană nu vor să sprijine numai un partid sau celălalt, un politician sau celălalt, ci spun foarte clar, chiar de la început, că doresc în Republica Moldova un dialog constructiv între toate forţele politice din ţară, dar bineînţeles accentuează şi importanţa dialogului cu cetăţenii. Acest mesaj este concret în sensul că reprezintă un fel de roadmap pentru forţele guvernamentale, ce trebuie să facă.”
Europa Liberă: Această foaie de parcurs înseamnă, în primul rând, depolitizarea instituţiilor. Chiar credeţi că, de azi înainte, cei de la guvernare, cei care au constituit o coaliţie în Parlament, se gândesc la modul cel mai serios să depolitizeze instituţiile statului, din moment ce s-a vorbit atât de mult despre această lipsă de independenţă a instituţiilor de drept, întâi de toate?
Anneli Ute Gabanyi: „Da, se vede că nu s-a avansat prea mult în această direcţie, fapt pentru care trebuie, din când în când, repetată această admonestare. Dar să spunem aşa: speranţa moare ultima.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, chiar observatorii interni spun că, practic, un singur partid acum, PD, îşi doreşte şi chiar încearcă să acapareze puterea în mâinile sale.
Anneli Ute Gabanyi: „Da, bineînţeles, este un pericol. Şi de aceea cred că şi cererea ca să se treacă serios la anumite acţiuni care să asigure această alegere, dincolo de apartenenţa de partid, de exemplu, a unui nou guvernator al Băncii Naţionale sau mai ales în justiţie, este clar că această cerere este îndreptată, în primul rând, împotriva acelui partid, fără ca să fie numit, care reprezintă pericolul principal în această direcţie.”
Europa Liberă: Următoarea cerință ar fi combaterea corupţiei sistemice. Ştiţi prea bine că încearcă chiar cei de la guvernare să spună că luptă cu acest flagel. Pe de altă parte, cetăţeanul nu înţelege că se luptă la modul cel mai serios împotriva corupţiei, pentru că statul rămâne a fi captiv şi unele din instituţiile statului la fel, iar cuvântul „mită” nu a dispărut.
Anneli Ute Gabanyi: „Este o problemă pe agenda nu numai a fostelor state comuniste, dar, din păcate, avem tot felul de lupte de interese şi monopoluri, şi mită în procesul politic, mită şi în ţările occidentale. Mita aici nu este îndreptată atât de mult în direcţia îmbogăţirii proprii, deşi acest lucru nu lipseşte, dar este foarte răspândită în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice care se confruntă tot mai acerb în lupta pentru putere, luptă care devine, în momentul de faţă, şi tot mai dificilă în condiţiile politice pe care le avem în Europa Occidentală.”
Europa Liberă: Mai mult de un an se vorbeşte despre această anchetă imparţială în jaful bancar. Or, furtul miliardului a făcut să se piardă încrederea din partea cetăţeanului în instituţiile statului care aproape că au fost impotente sau alţii ziceau şi mai dur, că ar fi fost în comă, atunci când au dispărut aceşti bani. Credeţi că acum repede poate fi făcută o anchetă imparţială a dispariţiei acestui miliard?
Anneli Ute Gabanyi: „Este improbabil, dar ar trebui să se facă primii paşi. Mă întreb dacă în Republica Moldova există cel puţin zvonuri care arată direcţia în care ar trebui să se facă o astfel de anchetă. Trebuie să fie făcut un început. Eu văd această scrisoare totuşi ca o somaţie, poate nu ultima somaţie. Dar o somaţie a unor parteneri politici totuşi care şi-au dat seama şi poate că ultimele evoluţii în politica externă arată tot mai clar că importanţa geopolitică a Republicii Moldova nu este o himeră, este o realitate care este percepută. Şi cred că de aici şi grija celor din uniune pentru evoluţia din Republica Moldova, dar şi simţul datoriei, eventual, de a nu rămâne pasivi faţă de evenimentele din Moldova.”
Europa Liberă: Ce poate să se întâmple, dacă guvernarea doar va bifa că o lege s-a îmbunătăţit, alta a fost adoptată? În cazul acesta, dacă nu se livrează aceste rezultate concrete, ce se întâmplă în relaţia Chişinău-Bruxelles?
Anneli Ute Gabanyi: „Aici de asemenea s-a dat un semnal interesant – fără reforme, nu va fi sprijinire financiară. Şi este într-adevăr un instrument puternic şi este bine că uniunea l-a folosit şi continuă să-l folosească pentru a semnaliza acest lucru în modul cât mai clar. Şi dacă nu au o tendinţă proprie către finalizarea promisiunilor pe care le-au făcut şi a angajamentelor, există, după cum se vede, şi o armă cu care cel puţin guvernanţii pot fi ameninţaţi. Şi este o armă care până la urmă s-ar putea să se întoarcă împotriva lor, pentru că situaţia economică este gravă şi poporul îşi dă seama de ce nu vin banii din Europa.”
Europa Liberă: Credeţi că acum a luat sfârşit criza politică de la Chişinău? Pentru că în stradă încă se mai protestează. Cei care organizează protestele spun că vor continua să facă presiuni asupra guvernanţilor. Cum se vede din afara Republicii Moldova, a luat sfârşit această criză profundă?
Anneli Ute Gabanyi: „Nu am văzut prea multe ştiri care să apară cu continuarea protestelor stradale, dar s-au făcut şi anumite analize care arată totuşi caracterul eterogen al acestor mişcări. Şi dacă ne uităm în altă parte cum anumite fenomene stradale, şi în Occident, au mai mulţi „taţi”, ca să spunem aşa, unii din Est, unii din Vest, cred că, şi în cazul Moldovei, ar trebui să vedem foarte clar că sunt anumite alianţe care, eventual, nu sunt benefice pentru protestatarii sinceri civici. Și dânşii ar trebui să-şi pună întrebarea: care este scopul intervenţiilor noastre, este scopul ca să destabilizăm Republica Moldova criticând, ca să spunem aşa, în mod absolut guvernanţii sau este bine ca să ne disociem de acei cărora o continuare a crizei le-ar fi pe plac?”
Europa Liberă: Dar de ce atât de greu apleacă guvernanţii urechea la cerinţele protestatarilor?
Anneli Ute Gabanyi: „Dialogul poate fi de mai multe feluri, poate fi vorba de o anumită osmoză a unor idei de la protestatari prin politicieni, vedeţi că Maia Sandu, de exemplu, se face portavoce a multor cerinţe ale protestatarilor, se poate face şi aşa cum a făcut domnul Iohannis la Bucureşti, un curs destul de riscant de a dialoga cu protestatarii. Şi am văzut, de asemenea, în cazul României, cum s-au ridicat tot felul de şefi ai acestei mişcări, mai mult sau mai puţin îndreptăţit, spunând că ei reprezintă mişcarea. Cred că, dacă anumite idei s-ar filtra în mod indirect în programele sau în comportamentul guvernamentalilor, ar fi deja un punct ochit şi câştigat.”
Europa Liberă: Implicarea strânsă a societăţii civile ajută Republicii Moldova şi guvernanţilor să ducă statul pe calea cea dreaptă?
Anneli Ute Gabanyi: „Cred că este absolut necesară. Societatea civilă devine tot mai vocală cu atâta timp cât se vede că clasa politică nu mai ţine cont de interesul naţional, de vectorul principal al dezvoltării, adică integrarea europeană. Dacă oamenii de pe stradă, oamenii care trăiesc cu ochii şi mintea deschisă îşi dau seama de acest lucru, atunci trebuie să îşi ridice vocea. Dar, cum spuneam, totuşi Republica Moldova este un stat parlamentar, are un sistem politic parlamentar şi atunci opoziţia extraparlamentară, mai ales dacă nu este eterogenă politic, trebuie să rămână totuşi extra.”
Europa Liberă: Urmează încă un examen destul de dificil, şi anume alegerea şefului statului în a doua jumătate a lunii martie. Atunci se va putea spune dacă s-a depăşit această criză politică de la Chişinău, după alegerea sau nealegerea şefului statului?
Anneli Ute Gabanyi: „Eu cred că acest punct este vital, pentru că ne-am dat seama că din 2009 încoace crizele cele mai multe s-au iscat din Constituţia care crea nişte probleme, după cum s-a văzut, de nedepăşit şi era punctul care a creat foarte multă instabilitate în Republica Moldova. Dacă se va reuşi alegerea şi dacă, eventual, se va reuşi să se aleagă şi un preşedinte care, de asemenea, optează pentru stabilitate, care are şi personalitatea, poate chiar şi carismatică, dar, în cel mai bun caz, să fie un om cu scaun la cap, atunci da, ar putea să însemne sfârşitul acestei crize.”
Europa Liberă: Bruxellesul salută modificarea Constituţiei. Acum mulţi se întreabă dacă actuala legislatură a Parlamentului e capabilă să voteze în Parlament modificarea Constituţiei. Şi cred că cel mai mult se referă la articolul privind alegerea şefului statului, că deocamdată se alege de către deputaţi, iar cetăţenii cer ca să fie ales prin vot direct. Oricum, pentru următorul preşedinte care va conduce Republica Moldova rămân valabile prevederile actualei Constituţii, adică va fi votat în Parlament. Ar schimba situaţia, dacă cetăţenii azi ar vota pentru alegerea şefului statului?
Anneli Ute Gabanyi: „Este o problemă care e de dezbătut. Eu aş schimba, mai degrabă, procentajul cu care trebuie ales preşedintele în Parlament, pentru că poporul nu este întotdeauna cel mai bun judecător. Pe de altă parte însă, aş schimba şi prerogativele preşedintelui. Într-o ţară cum este Republica Moldova şi cum sunt multe ţări postcomuniste, totuşi, există încă un fel de dor al liderului atotputernic şi destul de autoritar.”
Europa Liberă: Un preşedinte tătucă.
Anneli Ute Gabanyi: „Da. Şi un preşedinte care, eventual, poate să deraieze, după cum s-a văzut, după umila mea părere, în România lui Băsescu. Deci, pericolul există. Nu este întotdeauna la fel de pronunţat. Vedeţi că şi Austria, de exemplu, are un regim formal prezidenţial, însă unde totuşi prerogativele cele mai importante rămân în mod tradiţional la guvern. De aceea aş pleda, dar nu ştiu dacă este posibil, pentru continuarea actualului sistem, dar cu o altă departajare a voturilor.”
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
