Linkuri accesibilitate

Textul rezoluției insistă foarte mult pe necesitatea continuării reformelor pentru a reface încrederea populației.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au adoptat reuniți luni 15 februarie la Bruxelles, o rezoluție în privința Republicii Moldova, prin care se confirmă sprijinul adus Moldovei, dar se precizează că reluarea ajutorului financiar va depinde de seriozitatea aplicării reformelor interne.

Moldova a mai fost discutată luni și de către președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în întâlnirea sa cu premierul român Dacian Cioloș.

Moldova rămâne într-o situație mult mai bună decât celelalte două țări care au semnat un Acord de Asociere cu UE: Ucraina și Georgia.

Moldova e singura țară ai cărei cetățeni pot călători în spațiul Schengen fără viză. In același timp, așa cum o confirma rezoluția de luni, acordul UE cu Moldova este definitiv, după ce a fost ratificat de toate cele 28 de țări membre, în vreme ce cel cu Ucraina e pus în pericol de referendumul care va fi organizat în Olanda în luna aprilie în legătura cu ratificarea acordului.

Toate sondajele arată, sistematic, că o majoritate a olandezilor nu doresc ratificarea acordului cu Ucraina. Referendumul are doar valoare consultativă, însă e greu de crezut că guvernul olandez, aflat sub presiunea dreptei naționaliste, ar putea ratifica un acord respins de o majoritate a populației.

Cu toată situația sa privilegiată din punct de vedere politic, Moldova a stârnit îngrijorare recent prin instabilitatea sa politică și prin diminuarea certitudinii că va urma un drum european.

Textul rezoluției insistă foarte mult pe necesitatea continuării reformelor pentru a reface încrederea populației.

Se cere asigurarea independenței Băncii Naționale și a Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Guvernatorul Băncii Naționale trebuie ales printr-un proces credibil, transparent și nepoltic.

Chișinăului i se cere să clarifice ce s-a întâmplat în 2014 în sistemul bancar și să caute să recupereze fondurile dispărute, aducându-i în fața justiției pe cei vinovați. Auditul celor trei bănci va trebui efectuat de o structură specială, în cooperare cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Pentru a evita repetarea unor asemenea cazuri, legislația de prevenire a spălării banilor va trebui adusă în linie cu cea europeană.

Miniștrii europeni și-au exprimat îngrijorarea în legătură lipsa de independență a justiției și a structurilor legale. Se cer reforme și aici, inclusiv combaterea corupției și numirea judecătorilor pe merit.

Și în economie vor trebui reforme, pentru a crea încredere și a atrage investitori. Consiliul european (cei 28 de miniștri de externe) asigură în continuare Chișinăul de continuarea sprijinului tehnic european, inclusiv prin evaluarea oricărui proiect. Cât despre sprijinirea financiară, deocamdată suspendată, ea va fi reluată când se va limpezi situația politică și economică. Este salutată însă inițiativa guvernului de a cere FMI să trimită cât mai repede o misiune de evaluare.

Se mai cere respectarea regulilor OSCE în chestiunea finanțării partidelor și ameliorarea legislației naționale privind mass media astfel încât să fie prevenită concentrarea presei în prea puține mâini.

In final, e salutat angajamentul Chișinăului de a da prioritate chestiunii Transnistriei și de a relua negocierile în formatul 5 + 2. La fel, e lăudată inițiativa de a stabili un grup de lucru permanent pentru cooperarea între parlamentul de la Chișinău și cel al Găgăuziei.

In paralel, tot astăzi Bosnia și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Procesul negocierilor dintre Sarajevo și Bruxelles va fi însă extrem de lung și complicat, dată fiind nu doar structura internă a Bosniei, dar și precaritatea economică a țării. Nu există un termen limită pentru încheierea negocierilor. Media lor se situează între 7 și 10 ani. Turcia a semnat un acord de asociere cu UE încă din 1963, și-a depus cererea de aderare în 1987, însă negocierile directe, pe capitole, au început abia în 2005.

Bosnia-Herțegovina a depus așadar oficial o cerere de aderare la UE, dar Bruxelles-ul a stabilit că țara balcanică nu a întrunit deocamdată toate condițiile pentru a obține statutul de candidată, a anunțat șefa politicii externe și de securitate europene, Federica Mogherini.

Ministrul de externe olandez Bert Koenders, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene, a spus că Uniunea este încurajată revenirea Bosniei „pe calea reformelor”. Premierul bosniac Denis Zvizdic a anunțat pe 10 februarie că țara sa va depune cerere de aderare, exprimându-și convingerea că a îndeplinit condițiile necesare. Zvizdic și-a mai exprimat speranța că Bosnia va obține statut de țară candidată în 2017. Dar guvernul Republicii Srpska, una din cele două entități ale sistemului federal bosniac, s-a plâns imediat că nu a fost consultat în privința unui mecanism instituit de guvernul central pentru armonizarea legislației și politicilor naționale la cele ale Uniunii Europene.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG