Guvernarea de la Chişinău ar aveamai multe restante ca să obţină deblocarea finanţării externe. Printre acestea numirea unui guvernator al BNM, adoptarea bugetului de stat, reforma Procuraturii. Deputatii sunt cei care trebuie să aprobe si să adopte aceste decizii dar deocamdată intarzie convocarea Parlamentului. De ce? Răspunde Liliana Palihovici, vicepreședinte PLDM și vicepreședinte al Legislativului.
Europa Liberă: Protestele din inima Chişinăului par să fi intimidat deputaţii care încă nu s-au decis sau nu au anunţat public, cel puţin, când va avea loc prima şedinţă a noii sesiuni parlamentare. Se discuta iniţial despre data de 12 sau 18 februarie. Cine sau ce împiedică totuşi Legislativul să se întrunească?
Liliana Palihovici: „Parlamentul ar fi fost bine să înceapă activitatea la începutul lunii februarie, aşa cum se obişnuia şi era tradiţia în fiecare an. Dar anul acesta am avut o situaţie diferită de alţi ani. Practic acest guvern trebuia să fie votat de Parlament încă în noiembrie, să pregătească toate proiectele necesare, iar Parlamentul să dezbată acele proiecte cel puţin două luni. Fiindcă, dacă vorbim despre proiecte care ar reieşi din Acordul de Asociere, vorbim despre proiecte importante de ajustare a legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar, sau vorbim de proiecte care ar porni reforme complexe pe diverse domenii.”
Europa Liberă: Şi Legea bugetului întârzie.
Liliana Palihovici: „Aceasta este o restanţă gravă. Suntem într-un an nou fără politică fiscală, nu avem bugetul pentru anul 2016 şi cheltuielile de către instituţiile publice sunt făcute în baza parametrilor bugetului anului precedent, dar trebuie să ţinem cont de devalorizarea leului şi de cât de dificilă este această situaţie pentru instituţiile publice.”
Europa Liberă: Şi când îşi reia şedinţele în plen Legislativul?
Liliana Palihovici: „Săptămâna aceasta, vineri, este planificată o şedinţă a guvernului cu preşedinţii de comisii, vicepreşedinţii Parlamentului, preşedintele Parlamentului în care se vor discuta priorităţile legislative pentru sesiunea de primăvară 2016. Și probabil că săptămâna viitoare va fi şedinţa Parlamentului. Mai întâi va fi şedinţa biroului care va decide data.”
Europa Liberă: Există temeri că ar putea să vină iar protestatarii la sediul Legislativului şi să facă presiuni?
Liliana Palihovici: „Temeri pot exista orişicând, dar nu înseamnă că instituţiile statului nu trebuie să funcţioneze. Parlamentul este cel care dă tonul în toate procesele, orişicând orişicine poate protesta, dacă nu este de acord cu ceva. Dar guvernul, Parlamentul, ministerele şi alte instituţii, agenţii de stat trebuie să-şi desfăşoare activitatea şi să muncească aşa cum trebuie.”
Europa Liberă: L-am auzit pe premierul Filip care a reconfirmat că s-a convenit cu miniştrii din guvernul său ca, în termen de cel mult 30 de zile, să fie recuperate întârzierile în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Şeful executivului a anunţat că au fost discutate şi acţiunile necesare pentru debursarea primei tranşe a creditului în valoare de 150 de milioane de euro, pe care urmează să-l acorde guvernul de la Bucureşti. 30 de zile se scurg repede, două săptămâni au trecut.
Liliana Palihovici: „Foarte repede. Eu nu ştiu la ce s-a referit domnul prim-ministru, când a vorbit de 30 de zile, poate s-a referit la componenta de executiv, că vor pregăti toate proiectele care trebuie trimise Parlamentului. Eu nu văd cum în 30 de zile să elaborezi proiectul în guvern, să-l dezbaţi cu societatea civilă, să-l trimiţi la toate consultările şi avizările necesare, expertizele necesare, după care în Parlament să-l votezi.”
Europa Liberă: Condiţiile erau clare – alegerea unui guvernator…
Liliana Palihovici: „Procesul acesta este unul competitiv. Am văzut cu ce s-a finalizat prima etapă de selectare a candidatului la funcţia de guvernator. Acum legea spune că candidatul este propus de preşedintele Parlamentului. Urmează să vedem cum va acţiona domnul Candu.”
Europa Liberă: Printre revendicări şi printre condiţiile partenerilor de dezvoltare se regăsea şi numirea unui nou procuror, schimbarea şefului la CNA, la CNI.
Liliana Palihovici: „Toate acestea sunt exact pe competenţa şi domeniul Legislativului şi eu nu cred că săptămâna viitoare nu va fi şedinţă, nu ar fi niciun fel de argumentare. Comisiile parlamentare s-au adunat deja şi dezbat proiectele, au început să vină și proiecte şi de la guvern. Ieri chiar am citit şi despre proiectele de legi pentru modificarea legislaţiei naţionale pentru testarea integrităţii şi Comisiei Naţionale de Integritate. Acestea sunt proiecte complexe care sunt şi din restanţele noastre, şi din revendicările pe care le au protestatarii înaintate guvernării. Dar eu nu cred că este vorba doar de aceste trei funcţii, că ar schimba situaţia în ţară. Categoric nu sunt de acord.”
Europa Liberă: Dar cel puţin nimeni nu cunoaşte dacă sunt candidaturi pentru funcţia de guvernator.
Liliana Palihovici: „Toată lumea, inclusiv deputaţii, ştiu despre procesul care a fost de concurs, care s-a finalizat cu nimic.”
Europa Liberă: Da, dar e etapă depăşită.
Liliana Palihovici: „Acum legea îi dă dreptul doar domnului Candu. Dacă domnul Candu va decide să anunţe un nou concurs, este şi aceasta o posibilitate. Sau dacă domnul Candu va veni cu două-trei candidaturi în Parlament să le propună votului şi cel care va acumula mai mult de 51 de voturi va fi ales guvernator. Nu ştiu cum va fi, nu am avut o discuţie cu domnul Candu care va fi modalitatea în care va acţiona el. Dar să nu uităm că mai avem şi legea Procuraturii, noua lege care este în lectura a doua şi care iarăşi trebuie dezbătută. Au venit un şir de amendamente, este avizul comisiei de la Veneţia, dar au mai venit amendamente.”
Europa Liberă: Republica Moldova rămâne a fi monitorizată de către Consiliul Europei anume că nu şi-a onorat angajamentul privind adoptarea unei Legi a Procuraturii.
Liliana Palihovici: „Inclusiv aceasta. O nouă vizită a raportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei este planificată pentru sfârşitul lunii februarie. Și îmi doresc tare mult ca direcţia în care am pornit noi în 2009 să nu aibă de suferit. Și Moldova să-şi păstreze imaginea de ţară tânără care luptă pentru mai multă democraţie.”
Europa Liberă: Vedeţi că această luptă a fost mai mult mimată şi de aceasta Republica Moldova a pierdut încrederea atât pe interior, cât şi pe exterior. Şi acum, ca să o recâştige, trebuie livrate urgent rezultate.
Liliana Palihovici: „Ieri am avut o întrevedere şi cu raportorul Parlamentului European şi el ne-a spus foarte clar: „Armele Uniunii Europene în susţinerea voastră sunt expertiza şi asistenţa pe care v-o putem oferi, ca voi să faceţi viaţa mai bună în ţara voastră. În rest, totul este în mâinile voastre. Şi toată această susţinere va veni, dacă voi, politicienii din Republica Moldova, veţi conştientiza că sunt alţii care au altfel de arme şi luptă împotriva voastră’.”
Europa Liberă: Şi această conştientizare se lasă aşteptată?
Liliana Palihovici: „Eu sunt conştientă de pericolele interne şi externe. Şi la moment eu consider că pericolele interne sunt mai pronunţate decât pericolele externe. Tare îmi doresc ca toţi politicienii implicaţi în procesele de luare a deciziilor în Republica Moldova să conştientizeze acest lucru şi să se gândească că ei sunt politicieni în această ţară, acţiunile lor afectează oamenii acestei ţări şi comportamentul lor ar trebui să fie unul model pentru cetăţeni.
Raportorul Parlamentului European a zis aşa: că ei îşi doresc ca Moldova să aibă o administrare europenizată. Aceasta ar însemna o administrare a statului transparentă, o administrare bazată pe lege, o administrare care este în beneficiul cetăţeanului şi nu drapele şi lozinci, ci acţiuni concrete care i-ar duce pe dânşii la concluzia să spună: „Da, avem în Moldova o administrare europenizată”. Mingea este în poarta noastră, nu poate nimeni să ne facă ordine în ţară decât noi.”
Europa Liberă: Şi s-a mai spus şi cu text deschis – un sistem financiar-bancar consolidat, combaterea corupţiei şi reformele adevărate.
Liliana Palihovici: „Facilitarea dezvoltării economice. Iarăşi și aici ne-au zis: „Noi v-am oferit tot sprijinul ca să aveţi posibilităţi de dezvoltare economică, rămâne să vă revedeţi politicile interne, cum
Şi trebuie să înţelegem foarte clar că Moldova are o monitorizare dublă astăzi – Consiliul Europei şi Uniunea Europeană...
faceţi acest lucru”. Nu mai puţin important este şi subiectul mass-media, libertatea mass-mediei, imparţialitatea sunt subiecte pe care ei le monitorizează. Şi trebuie să înţelegem foarte clar că Moldova are o monitorizare dublă astăzi – Consiliul Europei şi Uniunea Europeană.
Fondurile vor veni în ţară, dar Moldova are nevoie de aceste fonduri, numai în condiţia progreselor pe care ţara le va demonstra la capitolul reforme – consolidarea sistemului de drept, protecţia drepturilor omului, securitatea sistemului financiar-bancar şi totodată Moldova trebuie să pună mai mult preţ şi să atragă mai multă atenţie pe securitatea statului.”
Europa Liberă: În Parlament s-a schimbat raportul de forţe. Acum se vehiculează mult că ar putea domnul Candu să aibă alţi vicepreşedinţi.
Liliana Palihovici: „Se discută acest lucru. Nu pot să vă spun acum. Dacă va rămâne această formulă, voi continua să fiu vicepreşedinte al Parlamentului. Deciziile se iau cu majoritatea. De obicei, au existat vicepreşedinţi şi de la opoziţie, acum în prezidiu doar eu sunt din partea opoziţiei. Să vedem care va fi decizia majorităţii.”
Europa Liberă: Cât de serios se pregătesc deputaţii pentru un exerciţiu extrem de dificil – alegerea şefului statului? Pentru că iată-iată bate la uşă şi data de 16 martie.
Liliana Palihovici: „Îndată ce Parlamentul îşi începe sesiunea de primăvară, comisia juridică va trebuie să vină şi cu propunerea de creare a comisiei pentru alegerea preşedintelui, fiindcă suntem pe ultima sută de metri ai mandatului actualului preşedinte. Noi în cadrul partidului nu am discutat încă despre comportamentul nostru ca partid în acest proces.”
Europa Liberă: Şanse mai mari daţi alegerii şefului statului sau declanşării alegerilor anticipate?
Liliana Palihovici: „Felul în care se produc schimbările în structura grupurilor politice din Parlament, mişcările dintr-o parte în alta, de pe stânga pe dreapta, în centru ş.a.m.d., mă pun într-o dificultate de a spune dacă va fi ales preşedintele sau nu va fi ales preşedintele. Ceea ce trebuie să spun este că nealegerea preşedintelui ţării ar face ca problemele cu care ne confruntăm noi să se agraveze şi mai mult.
Să nu uităm că nu avem un acord cu Fondul Monetar Internaţional, care este unul dintre partenerii cu care noi am putea să mişcăm lucrurile pe mai multe dimensiuni în direcţia corectă. Situaţia economică nu ar avea cum să devină mai bună, dacă preşedintele nu este ales. Şi vă spun de
Nealegerea preşedintelui ar avea consecinţe dramatice pentru situaţia financiară, economică, socială a R. Moldova...
ce. Atunci apare o incertitudine deplină şi la capitolul funcţionarea Parlamentului şi a executivului, toţi politicienii, toate partidele vor fi axate pe mobilizare pentru campania electorală. Atenţia miniştrilor şi şefilor de agenţii va fi distrasă în altă direcţie decât cea care înseamnă administrarea statului. Nealegerea preşedintelui ar avea consecinţe dramatice pentru situaţia financiară, economică, socială a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar statul a ieşit din captivitate?
Liliana Palihovici: „Dacă va face reformele depline şi reformele vor fi făcute exact cum ne recomandă instituţiile internaţionale, partenerii europeni şi vom monitoriza un pic funcţionarea noilor instituţii, vom putea spune atunci dacă sunt ele independente în luarea deciziilor sau ele îşi mai păstrează influenţa politicului.”
Europa Liberă: Demnitarii occidentali cer ca guvernanţii de la Chişinău să elibereze instituţiile de drept şi să facă lumină în jaful de la bănci. Iar depolitizarea instituţiilor statului dă cele mai mari bătăi de cap funcţionalităţii statului Republica Moldova.
Liliana Palihovici: „Nu sunt prea multe semne care ne-ar vorbi altceva.”
