Linkuri accesibilitate

Maia Sandu ar fi gata să candideze la funcția de șef al statului dacă alegerile ar fi prin vot direct (TV7)


De ce subtitrările în limba română în cinematografele din țară lipsesc? (Timpul).

Presa de la Chişinău o citează pe fosta ministră a Educaţiei, Maia Sandu, care susţine că ar fi gata să candideze la funcția de șef al statului dacă s-ar vota direct de popor. Potrivit acesteia o campanie electorală pentru prezidențiale s-ar deosebi de una pentru parlamentare, inclusiv la capitolul costuri și cheltuieli. „Dacă s-ar ajunge la situația ca șeful statului să fie votat direct de popor, atunci cu siguranță m-aș gândi serios să candidez. Da ar fi nevoie și aici de bani pentru campanie, dar mai puțini. Da, şi o campanie pentru preşedinţie presupune bani, dar poţi să o faci cu 20 de mii de lei dacă nu ai mai mulţi sau poţi să o faci cu două milioane de lei. Depinde ce poţi să-ţi permiţi. Dacă ai şanse, cred că poţi trece şi cu 20 de mii de lei”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii Interpol, de la TV7.

Mariana Raţă de la „Ziarul Naţional” scrie că Ministrul Economiei, Stephane Cristophe Bride, îşi propune să devină un jucător important pe piaţa energetică naţională. În ultimi doi ani, două firme fondate de oficial au lansat proiecte grandioase de producere a energiei din surse regenerabile. Una dintre companii a şi ajuns să vândă energie solară „Gas Natural Fenosa”, iar veniturile nu sunt de neglijat. Între timp, în Parlament se prăfuieşte un proiect de lege care îşi propune să stabilească regulile de joc pe piaţa energiei din surse regenerabile. Deputaţii recunosc – adoptarea documentului, elaborat cu suportul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, ar fi torpilată de ministrul Bride. Mai multe în „Ziarul Naţional”.

De ce subtitrările în limba română în cinematografele din țară lipsesc? Răspuns la această întrebare au căutat reporterii de la „Timpul”. La începutul anului 2009, publicul din țară a cerut să fie respectat dreptul de a putea urmări filmele rulate în cinematografe în original și cu subtitrări în limba română. Preț de cinci ani s-a lucrat la o nouă lege a cinematografiei, pentru ca, în final, documentul să fie doar votat, dar nu și aplicat. Preşedintele Uniunii Cineaştilor, Dumitru Marian, unul din autorii legii, e de părere că nu atât subtitrările, cât dublajul în rusă ar trebui să deranjeze. „În toate țările există politici de promovare și protecție a valorilor autohtone (de la ciocolata elvețiană până la duducul armenesc), inclusiv valori identitare, ceea ce definește un popor ca entitate. E simplu. Avem limbă, avem obligația de a o proteja”, a afirmat producătorul pentru „Timpul”.

„Jurnalul” publică un interviu cu Cristian Ghinea, director al Centrului Român de politici Europene. Între altele, analistul se referă la restanţele pe care le are Republica Moldova în procesul de reforme. Nu a demarat lupta împotriva corupţiei, nu s-a autonomizat statul faţă de oligarhi şi nu s-a liberalizat economia. Acesta este contextual, continua Cristian Ghinea, în care s-a produs aşa-numitul furt al miliardului de dolari. Cheia este în economie, crede directorul al Centrului Român de politici Europene. Dacă se reuşeşte un program cu implicarea UE şi FMI prin care economia să nu mai fie sufocată de carteluri şi corupţie, există o şansă de relansare ce va relegitima şi politica.

Avizele pozitive date de deputații PSRM și PCRM, din trei comisii parlamentare, la proiectele de hotărâre privind demisia șefilor CNA, CEC, PG, CCA, nu sunt valabile. Declaraţia aparţine şefel Direcţiei comunicare a Parlamentului, Svetlana Ursu, care a menţionat pentru Deschide.md „proiectele respective nu întrunesc cerințele constituționale şi legale pentru a fi admise în procedura legislativă”. Altfel spus, aceste proiecte au ajuns pe masa comisiilor parlamentare doar cu un număr de înregistrare de la Secretariat, nu însă cu întreg avizul juridic care le-ar da valoarea de act legislativ.

XS
SM
MD
LG