Datele Ministerului Educaţiei arată că la sesiunea de bază a bacalaureatului din acest an numai 12.487 din cei peste 27.000 de elevi înscrişi au promovat examenele. Comparativ cu anul trecut, rata de promovare la bacalaureat a scăzut, acest lucru fiind un motiv de îngrijorare pentru rectori, care se tem că nu vor reuşi să completeze planul de admitere. Ei speră ca numărul potenţialilor studenţi să mai crească după sesiunea suplimentară. Relatează Tamara Grejdeanu:
Managerii instituţiilor universitare nu se arată foarte alarmaţi de posibila reducere a numărului de potenţiali studenţi, întrucât trierea mai exigentă la BAC va însemna înmatricularea celor mai buni tineri. Pe de altă parte, numărul mic de studenţi înseamnă totodată mai puţine fonduri, de la bugetul de stat dar şi din cotizaţiile plătite de tineri. Oricum, în mediul universitar sunt salutate rigorile sporite de la examenul de bacalaureat, spune Gheorghe Ciocan, rectorul Universităţii de Stat din Moldova. El crede că o universitate care aspiră la recunoaşterea unor valori educaţionale, şi nu doar la nivel local are nevoie de un contingent pe măsură:
„Au căzut acei care nu au avut grijă să acumuleze cunoştinţe, să le aplice. De aceea, universităţile care doresc să fie cu relevanţă internaţională, să fie performante în regiune, atunci, cu ce să mă laud eu, cu cei slabi? Noi exmatriculăm în jur de 2000 şi ceva de studenţi anual, adică noi avem nevoie de valoare şi nu de cantitate. Fiindcă asta, mai departe în timp, cinci ani, şase ani, asta ne va aduce plus valoarea şi prin acesta noi ne vom considera utili atât pieţei interne cât ţi celei externe.”
Rezultatele bacalaureatului din acest an dar şi anul trecut, spun rectorii, trebuie să fie o lecţie pentru managerii universitari. Ei trebuie să înveţe cum să lupte pentru puţinii candidaţi, oferindu-le noi metode de predare, cadre didactice performante şi studii de calitate. La Universitatea de Stat din Cahul din cele 554 de locuri, 336 sunt cu plată. Rectorul instituţiei, Andrei Popa speră că totuşi se vor forma grupele cu studenţi, întrucât elevii care au picat bac-ul mai au o şansă la sesiunea suplimentară:
„Având în vedere cifra reuşitei, avem foarte mari probleme şi la completare dar şi la calitatea contigentului. Vă daţi seama, că dacă mediile nu sunt atât de mari, să vedem cum o să însuşească ei materiile universitare. Noi sperăm să reuşim anul acesta să completăm comanda de stat. Ceea ce ţine de completarea locurilor pe bază de contract, asta este o problemă foarte mare. Noi sperăm că vor mai depune efort şi în sesiunea repetată la bacalaureat, totuşi vor lua bacalaureatul şi vor veni la învăţătură.”
Teama rectorilor universitari că vor rămâne cu locuri neocupate este alimentată şi de faptul că nu toţi absolvenţii merg să facă studii la o universitate şi în plus, mulţi se orientează spre altă ţări, in special spre România, care oferă în acest an 5000 de burse pentru anul academic 2014-2015. Gheorghe Cimpoieş, rectorul Universităţii Agrare, spune că o soluţie ar fi ca universităţile să tindă să fie competitive şi să atragă studenţii din afară, aşa precum reuşeşte să facă Universitatea de medicină:
„Evident că mai greu se va completa planul de admitere, dar este şi un lucru benefic pentru că vor veni studenţi mai bine pregătiţi. Evident noi trebuie să căutăm candidaţi studenţi şi în afara republicii. Iată de exemplu cum Universitatea de medicină cred că destul de bine a soluţionat această problemă, au mulţi studenţi din Israel, din ţările arabe. Iată ar fi o cale de a completa locurile cu un număr de studenţi. Mobilitatea studenţilor trebuie să existe anume pentru ca să fie mai atractive universităţile noastre, mai competitive.”
Experţi în educaţie consideră că numărul mai mic la potenţialilor studenţi va genera o competiţie între universităţi, lucru care va influenţa substanţial calitatea studiilor. Rectorii spun că aşteaptă adoptarea Codului educaţiei. În opinia lor, universităţile vor avea şansa să crească până la nivelul studiilor europene, întrucât se va face ordine în sistem şi drept urmare ar putea fi atrase investiţii în cercetarea universitară.
