Linkuri accesibilitate

Astăzi despre nemulțumirile rectorilor.

Comisia parlamentară cultură, educaţie, tineret, sport şi mass media a organizat azi ultime dezbateri pe marginea proiectului Codului Educaţiei. Nemulţumiţi de unele prevederi din cod s-au arătat rectorii, care au propus să fie operate o serie de modificări, ce ar viza principial, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii şi Consiliul pentru dezvoltare strategică din cadrul universităţilor, structuri ce ar urma să apară după adoptarea codului. Relatează Tamara Grejdeanu:

După mai multe luni de dezbateri, majoritatea rectorilor insistă în continuare ca Agenţia de Asigurare a calităţii să evalueze doar programele de studii din universităţi, fără să se ocupe şi de colegii şi şcoli profesionale. Motivaţia lor este următoarea: învăţământul universitar trebuie sa facă faţă altor rigori de calitate decât cele pe care trebuie sa le întrunească treapta premergătoare, prin urmare si evaluarea trebuie sa fie realizată de o instituţie de arbitraj separată. În susţinerea formulei propuse de minister, ministrul educaţiei, Maia Sandu, a invocat argumentul imbatabil: existenţa unor agenţii separate nu poate fi susţinută financiar, mai ales că şi experienţa internaţională sprijină un asemenea model de evidenţă a calităţii:

„Există experienţe în Europa şi aceste agenţii sunt şi ele înregistrate la Agenţia Europeană de Asigurare a Calităţii, deci nu există nici un pericol că dacă noi venim cu o agenţie care conţine şi evaluarea programului învăţământului profesional-tehnic nu o să fim evaluaţi. Dimpotrivă eu cred că o agenţie cu trei departamente, până la urmă este o idee bună, pentru că există o legătură între învăţământul profesional tehnic şi învăţământul superior.”

Maia Sandu le-a propus rectorilor să revină la discuţii despre formatul agenţiei, dar deja după un an, doi de experienţă. Rectorii nu au fost sprijiniţi de minister nici în ceea ce ţine de modificarea statutului Consiliului de administrare strategică în universităţi, un organ separat care va prelua o parte din atribuţiile şi puterea pe care o aveau rectorii în senat. Grigore Belostecinic, rectorul ASEM şi preşedintele Consiliului rectorilor este de părere că numărul mare al organelor de conducere în universităţi este în detrimentul autonomiei universitare:

„Senatul nu poate lua nici o decizie fără avizul consiliului acesta. Consiliul nu poate lua nici o decizie fără avizul senatului. Nu este clar cum toate aceste organe conlucrează între ele. Este nevoie să precizăm care va fi responsabil faţă de minister şi alte structuri dintre cele existente, senatul, consiliul pentru dezvoltare strategică, consiliul ştiinţific, consiliul de administrare, câte mai facem?”

Poziţia ministerului a fost susţinută de rectorul USM, Gheorghe Ciocan, în opinia căruia noua structură de conducere va favoriza gestionarea eficientă şi corectă a banului public.

Din moment ce statul oferă libertate în plus, pentru administrare, conţinuturi şi organizare internă, apare necesitatea unui consiliu care să aibă în vedere responsabilitatea socială a instituţiei, explică Maia Sandu:

„În acelaşi timp societatea are nevoie de o dovadă că există un consiliu acolo care asigură corectitudine, transparenţă. Or dumneavoastră controlaţi şase din cei 9 membri din consiliu, deci nu există pericolul că o să vină cineva din afară şi să fure procesul de luare a deciziilor. O să aveţi trei persoane care o să vină din mediul economic şi apropo care o să vă ajute să creşteţi relevanţa programelor pe care le oferiţi, pentru că ei sunt angajatorii şi ei ştiu de ce au nevoie.”

Rectorii au mai solicitat şi reducere numărului de organe care ar putea propune demiterea lor. Ministerul doreşte ca proiectul codului educaţiei să fie adoptat până la încheierea acestei sesiuni parlamentare,ultimele modificări urmând să fie operate în cadrul comisiei parlamentare de profil. Deocamdată împotriva acestei iniţiative legislative s-a pronunţat doar fracţiunea Partidului Comuniştilor.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG