Cât de bine este administrată migraţia în Republica Moldova?

Europa Liberă: Doamnă Olga Poalelungi, dacă am porni această discuţie, întrebându-vă pe cât de bine este administrată astăzi migraţia în Republica Moldova, care ar fi răspunsul dumneavoastră?

Olga Poalelungi: „Sunt două aspecte la care trebuie să răspund. Deci, una este aprecierea oficială, inclusiv făcută de structurile internaţionale în domeniul migraţiei, care arată că totuşi, în ultima perioadă de timp, avem o schimbare pozitivă în partea ce ţine de gestionarea migraţiei, per ansamblu, atât a emigrării, cât şi imigrării şi regimului de şedere a străinilor în Republica Moldova. Pe de altă parte, fiind din interiorul Republicii Moldova, înţelegem foarte bine că avem încă foarte multe de făcut în acest domeniu.”

Europa Liberă: Dar cum se întâmplă că numărul persoanelor care traversează ilegal frontiera e mare?

Olga Poalelungi: „Eu nu aş spune că este foarte mare numărul persoanelor care traversează ilegal frontiera. Dacă urmărim în dinamică fenomenul din ultimii trei ani, după datele statistice prezentate de Departamentul Poliţiei de Frontieră şi „Frontex”, este în scădere numărul trecerilor ilegale.”

Europa Liberă: Atunci să fac şi eu trimitere la o informaţie. Numai săptămâna trecută angajaţii Poliţiei de Frontieră au înregistrat un şir de acţiuni ilegale, printre care 37 de cetăţeni străini ar fi reţinuţi pentru încălcarea regulilor de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, alte opt persoane – pentru încălcarea regimului zonei de frontieră, şase persoane – pentru prezentarea documentelor false şi două persoane – pentru trecerea ilegală a frontierei.

Olga Poalelungi: „Sunt cifre diferite, dar ne uităm în comparaţie cu dinamica anilor precedenţi şi totuşi atestăm o schimbare, o reducere a numărului de trecere ilegală a frontierei de stat. Îşi are efectul şi acea reformă care a avut loc în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului Poliţiei de Frontieră, deci fostul Serviciu de Grăniceri este trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care a primit competenţe noi. A propos, el deţine dreptul de a iniţia dosare penale şi de a asigura activităţi operaţionale în teritoriu. Un alt factor, cred, este mai mult decât benefic, este restructurarea, reorganizarea însăşi a Biroului Migraţie şi Azil, care a primit competenţe directe în combaterea şederii ilegale a străinilor în teritoriu. Au fost create trei centre regionale care se ocupă cu problema aceasta, la Bălţi, la Chişinău şi la Comrat. La modul real, activitatea Biroului Migraţie şi Azil, ca entitate a Ministerului Afacerilor Interne, este centrată anume pe combaterea şederii ilegale a străinilor în teritoriu. Şi noi deja avem, în prima jumătate de an, anumite efecte în această activitate.”

Europa Liberă: Din care ţări ar veni mai mulţi străini să ajungă, de exemplu, de la est la vest?

Olga Poalelungi: „Încălcarea regimului de şedere, ca regulă, atestăm din partea ţărilor vecine. E vorba şi de Ucraina, şi de România, şi de Federaţia Rusă. Pot spune că şi Turcia figurează în topul statelor care mai des încalcă regimul de şedere. Cât priveşte trecerea ilegală a frontierei de stat, statistica aceasta ţine de activitatea Departamentului Poliţie de Frontieră, în fond, dar cam remarcă aceleaşi tendinţe, plus mai adaugă, câteodată, ca unităţi, ca persoane numeric nesemnificative, din terţele ţări, să spune, din Afganistan sau Siria.”

Europa Liberă: Cel mai dificil examen pentru Departamentul pe care îl conduceţi e să faceţi lecţia de acasă pentru ca Republica Moldova să obţină acest regim fără vize. Aţi făcut faţă tuturor cerinţelor?

Olga Poalelungi: „Este adevărat că a fost una dintre cele mai dificile examene, fiindcă, spre deosebire de alte structuri care au raportat în cadrul programului activităţilor necesare pentru liberalizarea regimului de vize, schimbarea cadrului legislativ, Biroul Migraţie şi Azil a arătat reforma reală, deci, implementarea cadrului legislativ. În cazul dat, experţii evaluatori din partea Uniunii Europene au apreciat schimbările instituţionale, deschiderea oficiilor noi în teritoriu, prin care se descentralizează activitatea Biroului Migraţie şi Azil în teritoriu. Adică, serviciile pe care noi le prestăm cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor străini se apropie deja de înşişi cetăţenii străini şi cetăţenii Republicii Moldova, fapt care reduce din cheltuieli, din timpul necesar pentru perfectarea actelor. Deci, s-a demonstrat modul de pregătire a Biroului Migraţie şi Azil pentru a lucra cu străinii în teritoriu, în ce măsură suntem gata, din punct de vedere a personalului pe care îl deţinem, să promovăm standardele calitative, înaintate de Uniunea Europeană. E şi evidentă, în măsura pregătirii tehnice în acest domeniu. A fost un examen foarte dur.”

Europa Liberă: Ştiu că a trebuie şi chiar aţi atras şi finanţe din exterior.

Olga Poalelungi: „Da, noi am atras finanţe din exterior. Deşi s-a vorbit mai mult decât s-a atras. Per total, Biroul Migraţie şi Azil, că să numesc cifre concrete, cifre corecte, pentru deschiderea ghişeelor regionale din decembrie anul trecut, undeva la 300 de mii de lei am atras. Acuma, pentru definitivarea activităţii pe serviciile de combatere a şederii ilegale a străinilor avem sume mult mai mari.”

Europa Liberă: Evaluate la cât?

Olga Poalelungi: „Cel puţin, la 6-7 milioane de lei. Dar, deocamdată, le bugetăm pentru anii viitori, căci nu dispunem la moment de sumele respective. Dar ce vreau să spun? În primul rând, suntem foarte satisfăcuţi de faptul că activitatea noastră a fost apreciată ca una pozitivă şi aceasta deja a deblocat procedura de negociere ulterioară cu Uniunea Europeană. Dar, sincer să vă spun, m-a surprins opinia unuia dintre evaluatori, care, fiind în vizită şi lucrând şi cu persoanele străine, inclusiv în centrele de documentare a străinilor în teritoriu, la Comrat şi la Bălţi, mi-a făcut o remarcă că chestia, modul cum este conceput şi cum este realizat acest ghişeu, la noi este mai perfect şi este mai bine organizat decât în Belgia. Deci, pentru mine, cel puţin, a fost o valoare punerea în evidenţă comparativă a rezultatelor activităţii noastre în Republica Moldova. Sigur că avem foarte multe de făcut. Avem de simplificat procedura, de debirocratizat, de promovat sistemele informaţionale în favoarea cetăţeanului, ca să evităm acest flux mare de hârtie stupidă, care, câteodată, creează şi aspecte coruptibile. Sigur că suntem foarte interesaţi să simplificăm procedură, să reducem timpul, dar şi taxele care se percep de la persoană simplă pentru perfectarea unui act sau altul. Este foarte mult de lucrat, este adevărat, dar urmează să facem chestia aceasta nu numai foarte pragmatic, dar din perspectiva pragmatismului şi necesităţilor omului.”

Europa Liberă: S-au potolit spiritele referitor la activitatea pe care trebuie s-o desfăşoare oficiile migraţionale în Zona de Securitate de la Nistru?

Olga Poalelungi: „E vorba de subdiviziunile teritoriale a Biroului Migraţie şi Azil, care acordă servicii cetăţenilor străini care intră în Republica Moldova din sau prin Ucraina, prin segmentul central al frontierei de stat, prin segmentul transnistrean, neacoperit de autorităţile publice ale Republicii Moldova. Deci, eu vreau să reiterez că, în fond, luarea la evidenţă a acestor persoane care intră în Republica Moldova din sau prin Ucraina, în fond, se efectua din 2006 de către oficiile teritoriale ale Registrului de Stat al Populaţiei. Noi avem 42 de unităţi în teritoriu care efectuau această procedură. Ori s-a convenit la ideea că procedura aceasta nu este întotdeauna cea mai eficientă, fiindcă străinul, dacă vine pe timp de zi liberă, nu are acces la aceste oficii regionale ale Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” şi atunci s-a decis că luarea la evidenţă a străinilor poate fi efectuată şi de subdiviziunile teritoriale ale Biroului Migraţie şi Azil. În afară de acele subdiviziuni teritoriale pe care eu le-am numit deja, la Comrat, la Bălţi şi la Chişinău, noi avem şase subdiviziuni teritoriale care sunt amplasate în preajma liniei administrative pe segmentul transnitrean.”

Europa Liberă: Şi ele astăzi sunt funcţionale?

Olga Poalelungi: „Din şase, trei deja sunt funcţionale. Noi am început activitatea pe data de 15 noiembrie, altele trei vor fi lansate pe data de 30 noiembrie. Foarte multă lume confundă chestia această cu un post de control migraţional, ceea ce nu este corecte. Deci, am spus deja că este un oficiu care asigură luarea la evidenţă a străinilor la doleanţa acestora. Deci, străinul nu este obligat să apeleze nemijlocit în oficiul respectiv pentru a fi luat la evidenţă, dar el are această oportunitate. Deci, să fie mai clar: toţi străinii, care intră în Republica Moldova prin segmentul necontrolat al frontierei de stat moldo-ucrainene, sunt obligaţi în 72 de ore să se pună la evidenţă, dar ei au dreptul să aleagă unde să facă acest lucru sau nemijlocit lângă traseul prin care ei intră pe teritoriul Republicii Moldova, sau la Bălţi, la Drochia, la Chişinău, unde doresc. Pur şi simplu, este mult mai dificil să alergi prin Chişinău şi să cauţi unde e strada Ştefan cel Mare, 124 sau Puşkin, 42, dar poţi, la doleanţă, să te înregistrezi imediat acolo unde ai trecut din Ucraina, prin Transnistria în Moldova, la Hârbovăţ, spre exemplu, sau la Pârâta. Vreau să spun că exemplul primelor zile ne încurajează.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „vă încurajează”? Lumea se adresează la aceste oficii?

Olga Poalelungi: „Se adresează şi foarte mult. Deci, în primele trei zile, vineri, sâmbătă şi duminică, am avut înregistrate deja mai mult de o sută de persoane. Dar, în afară de a fi luaţi la evidenţă, la oficiile teritoriale migraţie şi azil, la care m-am referit, se acordă şi maximum de informaţie străinilor: care este regimul de şedere în ţară, care ar fi beneficiul lor de a se pune şi a se lua de la evidenţă, în cazul ieşirii din ţară, prin alte puncte controlate, spre exemplu, dacă ies prin aeroport sau prin altă parte. Deci, cel puţin în primele trei zile de activitate, careva probleme sau careva „surprize” noi nu am avut. Lucru care ne-a mirat plăcut a fost faptul că cetăţenii se adresează foarte intens.”

Europa Liberă: Deci, rămâneţi la ideea că cei care locuiesc în stânga Nistrului nu fac parte din această categorie de persoane care ar trebui să se înregistreze la aceste oficii?

Olga Poalelungi: „Noi am reiterat şi repetăm, de fiecare dată, că stabilirea acestor oficii pentru asigurarea evidenţei străinilor şi mă refer numai la străini, la persoanele străine care intră din sau prin Ucraina, în baza documentelor de călătorie internaţionale, recunoscute, numai faţă de ei se aplică această procedură de luare la evidenţă. Persoanele, care locuiesc în regiunea transnistreană, fie că au cetăţenia altui stat acordată, deţin acte de călătorie acordate de autorităţile competente ale altui stat, sunt tratate de noi ca şi cetăţenii Republicii Moldova. Deci, luarea lor la evidenţă nu este obligatorie şi nici necesară. Aceste oficii teritoriale în niciun fel nu îngrădesc dreptul lor la libera circulaţie în zonă. Mai mult ca atât, au fost recent modificate clauzele codului contravenţional şi persoanele respective au fost scutite şi de amenda administrativă care mai înainte se aplica faţă de ei. Eu cred că este un pas la maximum de apreciat de autorităţile moldave, faptul că au eliminat orişicare obstacol în circulaţia liberă a persoanelor care locuiesc în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, cetăţenii Republicii Moldova ar putea călători fără vize în spaţiul Uniunii Europene, începând cu anul viitor?

Olga Poalelungi: „Da, eu sunt sigură de aceasta, fiindcă s-a lucrat foarte mult şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lucrat foarte mult, dar şi mersul reformelor destul de dureros, în cadrul altor autorităţi, arată intenţia statului de a schimba spre bine lucrurile şi sunt sigură că aceasta se vede şi se apreciază de partenerii noştri din Uniunea Europeană.”