Linkuri accesibilitate

Olga Poalelungi: Moscova ar putea avea date mai exacte decât cele ale Chişinăului despre numărul muncitorilor migranţi


Olga Poalelungi

Olga Poalelungi

Şefa Biroului de Migraţie şi Azil, în dialog cu Valentina Ursu.

Peste 500 de mii de moldoveni ar lucra în Rusia, potrivit şefului adjunct al Serviciului federal de migraţiune, Anatoli Fomenko, citat de Interfax. Cei mai mulţi muncitori străini, în jur de 2,5 milioane, provin din Uzbekistan, după care ar fi cei care vin din Ucraina, peste 1,3 milioane, afirmă Anatoli Fomenko. Dacă aceste cifre sunt corecte, ele depăşesc cu mult estimările moldoveneşti şi ridică fenomenul migraţiei la alt nivel. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Olga Poalelungi, şefa Biroului de Migraţie şi Azil.

Olga Poalelungi: „Statisticile sunt diferite şi acest aspect este controversat şi foarte des discutat, câteodată foarte politizat. Deoarece migraţia presupune trecerea instantanee, revenirea, plecarea, nu este un element static, cum ar fi o naştere sau un deces pe care poţi să-l contorizezi. Acuma este mult mai complicat, când noi încercăm să aflăm statisticile migraţiei persoanelor care pleacă provizoriu sau pentru o perioadă mai îndelungată la lucru peste hotare.”

Europa Liberă: Dar datele statistice oficiale, pe care le aduce la cunoştinţă directorul adjunct al Serviciului Federal de Migraţie din Federaţia Rusă, arată că cifra ar fi de 500.000 de moldoveni.

Olga Poalelungi: „517.000 de moldoveni, presupun ei. În Republica Moldova, există instrumente de măsurare statistică a numărului persoanelor aflate la lucru provizoriu peste hotare. E vorba de ancheta forţei de muncă. Evident, cifrele oficiale declarate de membrii gospodăriei, casei că cineva a plecat la lucru peste hotare, diferă de statistica rusă. Oficial, plecaţi la lucru peste hotare, în toate direcţiile, avem circa 320.000 de persoane. Dar două treimi standard, pe parcursul a ultimilor 10-15 ani, revin anume Federaţiei Rusie şi, în special, Moscovei şi regiunii Moscova. Problema este că Serviciul Federal Rus poate să aibă statistici mai concrete…”

Europa Liberă: Mai realiste?

Olga Poalelungi: „Mai realiste, decât acele care noi le deţinem, în Republica Moldova, din simplu motiv că noi lucrăm în baza declaraţiilor făcute de membrii casei, gospodăriei care se anchetează, pe când, în Federaţia Rusă, se lucrează deja în baza acelor documente, pe care le-a depus emigrantul pentru a activa.”

Europa Liberă: Bine, dar sunt moldoveni care merg sezonier, în Federaţia Rusă, la muncă.

Olga Poalelungi: „La aceasta şi vreau să ajung. În fond, Serviciul Federal Rus deţine mai multe surse statistice referitor la numărul străinilor aflaţi în ţară. Ei se referă la străinii care lucrează în bază de contract, ei se referă la străinii care cumpără patentă pentru a presta anumite genuri de activitate în Federaţia Rusă, ei, la fel, deţin baza de date a străinilor care au solicitat cetăţenie la Serviciul Migraţional al Federaţiei Ruse sau a persoanelor care lucrează sau învaţă. Deci, per total, sunt mai multe surse. Ele nu întotdeauna sunt corelate între ele. Cifra este una care include atât migraţia de durată, cât şi lucrarea sezonieră care depinde, flotează şi, per ansamblu, pe an, poate să dea o cifră mai diferită. Dumneavoastră v-aţi referit la existenţa migraţiei sezoniere. Această migraţie sezonieră poate nici să nu fie luată în calcul la noi la biroul de statistică, la ancheta forţei de muncă, în cazul în care persoana pleacă pe 3-4 luni de zile la lucru, în Federaţia Rusă, pe când, în Federaţia Rusă, pentru a-şi asigura un minimum de legalitate, de prezenţă migranţii din orişicare stat trebuie să cumpere patenta de întreprinzător, pentru a presta activităţi în Federaţia Rusă. Ei cumpără gen de patentă de activitate. În fond, este un mecanism foarte simplu. Presupune că migrantul poate cumpăra patenta pentru activitate antreprenorială. În Federaţia Rusă, patenta e relativ ieftină, 1000 de ruble pentru procurarea patentei plus 1000 de ruble pentru luna de activitate. Deci patenta o poţi prelungi. Aceasta asigură o anumită evidenţă pentru Serviciul Migraţional Rus şi, în mod formal, presupune că migrantul se află într-o arie relativ legală de activitate în Federaţia Rusă. Mecanismul acesta este categoric în detrimentul migrantului, fiindcă, în această perioadă, el nu este supus niciunui fel de protecţie şi de asistenţă socială. Toate riscurile sociale rămân pe seama migrantului.”

Europa Liberă: La finele anului trecut, în Federaţia Rusă a intrat în vigoare o lege care obligă migranţii să cunoască limba rusă. Deocamdată aceste schimbări se referă doar la migranţii care vor să activeze în domeniul deservirii sociale, în comerţ, întreprinderi de gestionare a fondului locativ. Afectează în vreun fel această cerinţă persoanele din Moldova, care vor să meargă în Federaţia Rusă la muncă?

Olga Poalelungi: „Cred că, în mare măsură, nu. Propunerea de a asigura nişte condiţii mai dure de gestionare a fluxului de imigrare, în Federaţia Rusă, au fost expuse de partea rusă de mai mult timp şi, în mare măsură, ele sunt legate de faptul că este un aflux foarte mare de migranţi, în special, din ţările din Asia Mijlocie care nu cunosc bine limba rusă. Migranţii din Republica Moldova sunt nu numai bilingvi, dar trilingvi, câteodată poligloţi. Mai puţin această restricţie afectează persoanele din Republica Moldova, cu atât mai mult că sfera de activitate a migranţilor moldoveni totuşi ţine mai mult nu de serviciile de deservire, dar de lucrările de construcţii. Parţial, posibil că sunt antrenaţi în activităţi comerciale pe pieţele mari din Moscova, dar deja ei sunt bine integraţi în segmentul respectiv de activitate şi nu ar trebui să aibă efecte negative pentru migranţii din Moldova.”

Europa Liberă: Dar acest fenomen al migraţiei, preponderent în Federaţia Rusă, ridică cumva şi alte dimensiuni?

Olga Poalelungi: „Fără doar şi poate, da. Deci, în primul rând, noi asistăm la un fenomen destul de îndelungat al procesului de emigrare, fie şi la lucrări sezoniere, în Federaţie Rusă. Deci segmentarea pieţei muncii din Federaţia Rusă a presupus că anumite nişe de activitate, de mult timp, sunt ocupate de migranţii din Moldova: lucrările de construcţie, am vorbit deja de sectorul comercial, alte domenii de activitate. Aceasta presupune că oamenii deja s-au integrat în anumite sfere de activitate, că deja sunt în derulare procesele de reintegrare a familiilor, aspecte care ţin de reintegrarea copiilor către familiile migranţilor, care se află în Federaţia Rusă. Şi aici apar foarte, foarte multe domenii care nu sunt reglementate de legislaţia Federaţiei Ruse, spre exemplu, noi am făcut anumite investigaţii în ce măsură se integrează copiii din Republica Moldova în sistemul de educaţie din Federaţia Rusă. Este o problemă foarte mare. Deci restricţiile, care sunt stabilite pentru migranţi, modalitatea de prelungire a permiselor de muncă pentru migranţii nu numai din Republica Moldova, şi din alte state...”

Europa Liberă: Dar aceasta le permite cumva autorităţilor din Federaţia Rusă să insiste pe ideea ca în Republica Moldova limbii ruse să i se ofere un statut special?

Olga Poalelungi: „Eu nu aş lega aceste aspecte. Deşi faptul că pot fi anumite provocări politice pe acest segment, fără doar şi poate e posibil, dar provocări politice pot apărea pe orişicare segment. Deci noi deja în istoria noastră am văzut mai multe cazuri, când se limitează accesul migranţilor din Moldova la anumite segmente de activitate sau au avut loc returnări masive, sau expulzări din Federaţia Rusă a migranţilor din Moldova, nu e nimic nou.”

Europa Liberă: Cine îi protejează pe moldovenii aflaţi la muncă în Federaţia Rusă?

Olga Poalelungi: „Deci în situaţia aceasta, în cazul în care migranţii, în majoritatea cazurilor, lucrează ilegal, măsurile de protecţie evident sunt foarte reduse.”

Europa Liberă: Să-ţi legalizezi şederea în Federaţia Rusă e o problemă?

Olga Poalelungi: „Este destul de problematic, din simplul motiv că, în primul rând, noi avem un acord foarte complicat cu Federaţia Rusă, care se referă la migraţia forţei de muncă. El e învechit, e depăşit ca timp, e semnat în 1993.”

Europa Liberă: 20 de ani în urmă.

Olga Poalelungi: „Da, partea moldavă, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de nenumărate ori, a propus revizuirea şi reexaminarea clauzelor contractuale, revenirea la nişte poziţii mai actuale…”

Europa Liberă: Şi de ce nu e receptivă partea rusă?

Olga Poalelungi: „Apar foarte multe aspecte de perfectare, anumite condiţionalităţi în diferite perioade. Condiţionalităţile poartă caracter diferit.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, caracter politic?

Olga Poalelungi: „Politic, inclusiv. Dar condiţionalităţile politice nu se invocă, în primul rând. Se invocă probleme de ordin tehnic. Ca regulă, noi încercăm să promovăm în bloc anumite acte normative sau acorduri bilaterale, care asigură o gestionare mai eficientă, pe bilateral, a problemelor. Spre exemplu, la ultima rundă de negocieri, s-a discutat în bloc atât acordul de plasare în câmpul muncii între Republica Moldova şi Federaţia Rusă a migranţilor, dar şi acordul de readmisie cu Federaţia Rusă. Adică ele sunt condiţionate reciproc. Şi iată, la al doilea acord, avem anumite probleme în negociere şi ele, în fond, sunt axate mai mult pe aspectul că partea rusă solicită ca clauzele acordului de readmisie să nu fie aplicate faţă de cetăţenii Federaţiei Ruse aflaţi în regiunea transnistreană. Deja un aspect tehnic trece în unul politic.”

Europa Liberă: Câţi migranţi ruşi ar fi în Moldova?

Olga Poalelungi: „Maximum 4000 de oameni pe an, nici nu e aşa de mare cifra. Dar eu mă refer numai la migranţii care vin la muncă, la integrarea familiei sau la studii, sunt oameni absolut noi. Nu e vorba de ruşii, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Vreau să spun că numărul lor este, în fond, unul din cel mai mare faţă de străinii din alte state care sunt în Republica Moldova. Pe prim plan, sunt cetăţenii Federaţiei Ruse – în jur de 10% – apoi urmează cetăţenii din Ucraina, din România, din alte state.”
XS
SM
MD
LG