Se ştie că Republica Moldova are rezerve limitate de substanţă minerale utile. Deşi sunt modeste, aceste resurse din subsoluri sunt utilizate iraţional şi cu multiple încălcări. La această concluzie au ajuns experții de la Curtea de Conturi după ce au efectuat un audit la Ministerul Mediului şi la 33 de beneficiari de subsoluri, în perioada 2009-2012.
Potrivit auditului Curţii de Conturi, în doi ani, 2011 şi 2012, prejudiciul cauzat mediului în urma exploatării ilicite a resurselor minerale a constituit 39 de milioane de lei, dintre care doar 22 de mii de lei au fost recuperaţi. Iar informaţiile fiscale denaturate ale unor agenţi economici, care se ocupă cu extracţiile zăcămintelor minerale, au sărăcit cu 1,7 milioane de lei bugetele locale. Iată ce spune şefa direcţiei audit al performanţei de la Curtea de Conturi, Valentina Madan:
„Se menţionează că în perioada analizată, Ministerul Mediului nu a intentat nici o acţiune faţă de beneficiarii subsolului care au adus prejudiciu. Aceştia au fost doar înştiinţaţi, prin notificări emise de minister, că prejudiciul urmează a fi achitat timp de 30 de zile. Iar în caz de neexecutare va fi retras dreptul de folosire asupra zăcământului. Astfel, nu a fost retras dreptul de folosinţă asupra sectorului în 6 cazuri fiind depistate extrageri în afara perimetrului minier.”
Valentina Madan spune că sistemul controlului de stat în domeniul relaţiilor miniere şi celor funciare este imperfect. Prin urmare, exploatarea ilicită a subsolului şi utilizarea ineficientă a resurselor minerale ale statutului este în creştere, la fel şi prejudiciile aduse mediului.
Întrebat cum vor fi recuperate aceste prejudicii, ministrul mediului, Gheorghe Şalaru, a ezitat să dea un răspuns clar:
„Aici sunt bani mari şi cu părere de rău nu ne-am învăţat să câştigăm aceste procese unde sunt prejudiţii în proporţii deosebit de mari. Ne-am învăţat să le calculăm, ne-am învăţat să le înaintăm. Dar încă nu avem capacitatea de a câştiga aceste procese.”
Cât despre prevenirea acestor prejudicii, ministrul Şalaru spune că are oarecum mâinile legate din cauza unor lacune legislative. O altă problemă este lipsa de finanţe pentru crearea unui registru geologic de stat, care ar permite şi înregistrarea tuturor zăcămintelor din subsolurile Moldovei. Pe de altă parte, Gheorghe Şalaru recunoaşte că subsolul a fost şi este un domeniu oarecum ignorat de minister:
„Cu adevărat mineritul sau subsolul este una din priorităţile puse şi în acordul de asociere cu UE, dar nu am ajuns încă la această perioadă. Acum pentru noi a fost prioritatea apa. Avem legea apei care intră în vigoare toamna aceasta şi am elaborat 26 de documente normative pentru aceasta. Sper că a doua jumătate a anului 2013 va fi dedicat mineritului şi sperăm să avem aici regulă.”
Unde ar trebui să intervină, în primul rând, autorităţile pentru a preveni extracţiile ilegale şi necontrolate a minereurilor din subsol? l-am întrebat pe preşedintele organizaţiei din Chişinău a Mişcării Ecologiste, Vladimir Garaba:
„Soluţia este una pentru toţi. Trebuie să dezrădăcinăm corupţia. Fiindcă toate acestea sunt legate de corupţie. Sunt eliberate permisiuni s-ar părea legale, dar, de fapt, ele sunt ilegale. Alteori, după controalele efectuate nu se întreprind măsuri, fiindcă, iarăşi, se foloseşte această metodă de corupere a funcţionarilor, care sunt obligaţi să controleze şi să tragă la răspundere persoanele vinovate. În primul rând trebuie să eliminăm corupţia. Totul este legat de bani.”
Vladimir Garaba spune că urmare a extracţiilor ilicite şi iraţionale, minereurile din subsol ar putea fi epuizate în câţiva ani, iar daunele aduse mediului sunt irecuperabile.
