vineri, octombrie 31, 2014 Ora Locală 06:50

Interviuri

Moldova a coborât într-un clasament al libertății presei, dar este mai sus decât unele țări ale UE

Interviu cu Ludmila Andronic, președinta Consiliului de Presă, instituție care monitorizează respectarea eticii profesionale de către jurnaliști.

x

Articole pe aceeaşi temă

Indexul libertății presei în lume, ediția 2013

Reporteri fără frontiere clasează Moldova pe locul 55.

Multimedia

Audio
Un nou studiu internațional despre libertatea presei arată că Moldova are o presă mai liberă decât cea din Italia, Ungaria, Grecia sau Bulgaria, țări ale Uniunii Europene. În clasamentul Organizației de la Paris, Reporterii fără Frontiere dat publicității miercuri, Moldova ocupă locul 55 din 179. Ea este mult mai avansată decât țări din Balcani care au statut de candidate la Uniunea Europeană sau decât țări colege din Parteneriatul Estic, ca Georgia și Ucraina. Cu toate acestea, Moldova a coborât cu două poziții față de anul trecut. După publicarea clasamentului, Tamara Grejdeanu a discutat despre el cu Ludmila Andronic, președinta Consiliului de Presă care monitorizează respectarea eticii profesionale de către jurnaliști.

Ludmila Andronic: „Destul de multe puncte Republica Moldova a pierdut la acest capitol, inclusiv, reieşind din situaţia care a fost cu NIT- ul, pentru că ea s-a întâmplat în 2012 şi a primit reflectare exact în acest raport. Ne place nouă sau nu, dar închiderea unui post de tv, chiar dacă el pentru noi ca şi cetăţeni trezeşte dubii, în rapoartele şi topurile internaţionale se va reflecta ca fiind negativ. În rest, marile probleme ale presei din Republica Moldova, nu ştiu dacă ţin numaidecât de libertatea de exprimare, cât ţin de sustenabilitatea acestora fapt care le face foarte vulnerabile pe piaţa lor şi eventual pe piaţa de opinie publică.”
 
Europa Liberă: Doamna Andronic, dar în ce măsură imaginea presei este afectată de factorul politic cumulat cu cel economic ?
 
Ludmila AndronicLudmila Andronic
x
Ludmila Andronic
Ludmila Andronic
Ludmila Andronic: „În mare măsură, din simplu motiv că atât politicul, cât şi economicul sânt cele două surse mari de venituri pentru presa din Republica Moldova şi ele sunt cam echivalente ca şi volum. Ceea ce din cauza crizei a pierdut presa noastră în materie de volum de publicitate care îl primea anterior a fost compensat prin campaniile electorale, şi ştim că au fost multe la număr, partidele încearcă să investească în continuare în propria promovare, inclusiv prin subsidii indirecte în adresa mass-media. Şi dat fiind faptul că piaţa de publicitate este în continuare în stagnare, publicitatea politică dă naştere la dependenţă politică, apoi să nu uităm de fenomenul conglomerare mass - media în jurul unor factori politici, reieşind din capacitatea lor financiară, şi puterea de decizie. Astfel încât, din păcate, presa din Republica Moldova are de suferit din cauza influenţelor politice şi economice, dacă nu la nivel de cenzură politică sau economică, atunci la nivel de autocenzură.”
 
Europa Liberă: În ultimul timp, acuzaţii în adresa unor jurnalişti, că nu-şi fac cu bună credinţă meseria şi ar da dovadă de neprofesionalism, au venit atât din partea societăţii civile cât şi a clasei politice. Pe cât de justificate sunt aceste poziţii?
 
Ludmila Andronic: „În ceea ce priveşte clasa politică, eu aş spune un singur lucru: înseamnă că ştiu despre ce vorbesc. Bănuiesc, altfel nu ar apărea discuţii de acest gen. În ceea ce priveşte societatea civilă, eu cred că curajul acesteia şi capacitatea de influenţare a opiniei publice este cam egală cu cea a mass-media, adică şi cu bune şi cu rele. Cred eu că nu putem vorbi pentru moment de o presă aservită, din fericire, dar putem vorbi totuşi despre existenţa unor presupoziţii prestabilite, în felul în care va fi furnizată informaţia cetăţenilor.”
 
Europa Liberă: Dar cum ar putea presa să se detaşeze de influenţele politice şi să informeze corect şi echidistant publicul, în ce condiţii ar fi acest lucru posibil?
 
Ludmila Andronic: „Există două variante, una se numeşte autonomia economică, care este foarte greu de realizat. Pe de altă parte, există şi altă soluţie în care raţiunea celor care sunt proprietarii de media, inclusiv raţiunea politicienilor, va ajunge să înţeleagă că de fapt este mai convenabil pentru ei să aibă o presă echilibrată, echidistantă, care reflectă o realitate şi care îi ajută să-şi exercite şi mai bine, funcţiile lor politice şi administrative. Dar până nu o să fie această înţelegere, din păcate va avea de suferit presa, vrând sau nevrând.”
 
Europa Liberă: Să ne spuneţi, care ar putea fi limitele, ale bunului simţ sau ale normelor deontologice, astfel încât consumatorii de informaţie să nu fie manipulaţi?
 
Ludmila Andronic: „Ideea este următoarea: libertatea de exprimare, în fond, există şi nu putem să o contestăm. Altceva este efectul acestei libertăţi, adică ascultă cineva presa, o aude şi ia act de cauză, iată aici stăm mai prost. Presa îşi face meseria, uneori mai bine, uneori mai rău, dar cea mai mare problemă este, de fapt, cum reacţionează clasa politică şi cum acţionează administraţia la semnalele care vin din partea presei. În ceea ce priveşte bunul simţ sau etica, ca şi factor în raport cu libertatea de exprimare, cel mai etic lucru pe care poate să îl facă un jurnalist este să spună adevărul, aşa dureros cum este el. Inetic ar fi, într-adevăr, să utilizeze informaţia pentru a manipula, să accentuezi unele aspecte ale problemei în detrimentul altora, aşa încât, până la urmă, informaţia să fie modificată şi citită de către consumatorul de media într-un mod în care şi-l doreşte cineva.

Taguri Reporteri fără frontiere,Tamara Grejdeanu,Libertatea presei,Ludmila Andronic,Consiliul de Presă

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate