Spinoasele probleme din relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă

Moscova consideră că pachetele Comunităţii Energetice europene sunt în dezavantajul Republicii Moldova. Declaraţia aparţine vicepremierului rus Dmitri Rogozin, făcută după cea de-a 13 şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică, unde demnitarul rus este copreşedinte. Guvernul de la Chişinău intenţionează să atingă un compromis cu Rusia  referitor la modelul de implementare a Pachetului Energetic european, pentru a exclude riscurile investiţiilor ruseşti, a  declarat premierul Vlad Filat intr-un interviu pentru Europa Liberă. Despre cooperarea moldo-rusa vorbim la acest sfârşit de săptămână.
 
La Chişinău a avut loc o reuniune interguvernamentală moldo-rusă, la care a participat şi vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru conflictului transnistrean.  Frecvenţa neobişnuită a contactelor bilaterale a readus în atenţia opiniei publice problemele din relaţiile moldo-ruse. Dincolo de Nistru, la hotarul dintre Rezina şi Râbniţa, am căutat să aflu ce cred localnicii despre cooperarea dintre cele două state.

„Экономически нужно войти ближе к России, для того чтобы появились тут инвестиции.”

„Din gura politicienilor ruşi aş dori să aflu că relaţia trebuie să fie cât mai prietenoasă între cele două ţări.”

Europa Liberă: Ce înseamnă relaţie de prietenie?

„Prietenie... să nu se vorbească tăios. Ţara noastră e mică şi eu cred că Rusia trebuie să aibă grijă cum vorbeşte cu noi. Vom fi de acord, Moldova are drumul său.”

Europa Liberă: Relaţia dintre Moscova şi Chişinău cum trebuie să fie?

 „Bună. Trebuie să avem relaţii bune cu Rusia. Că am fost cu ruşii şi am trăit bine. Şi acuma tot cred că trebuie să avem relaţii bune. De acolo vin gazele şi totul vine. Rusia are totul. Şi vinul se vinde în Rusia. Aşa că trebuie să avem relaţii bune cu Rusia. Şi muncesc moldovenii noştri acolo.”

Europa Liberă: Dar în problema transnistreană Rusia poate ajuta Moldova?

„Poate. Eu socot că poate.”

Europa Liberă: Cum?

„Ei, Rusia are relaţii bune cu Transnistria. Cred că se va rezolva conflictul cu Rusia.”

Europa Liberă: Dacă ziceţi că are relaţii bune Moscova cu Tiraspolul, în ce constă această relaţie bună?

„Gazele doar vin de la Moscova, de la Rusia. E mai ieftin. Nu e ca aici, la noi. Şi cu România eu socot că nu va fi cine ştie ce, că vor veni românii şi ne vor bate în casă, au să ne fure, de o să ne ia dracul.”

„Dacă a fost aşa sistemul, mulţi cred că e unirea cu România. Înţelegeţi, la noi cam mai mult rusesc.”

„Какие должны быть молдо-российские отношения? Первое: сразу скажу – экономические. Но и культурные, конечно. Здесь русский дух, здесь Русью пахнет. Политически, это как сказать, государство должно решить на каком уровне это делать.”

„А чего мне от России? Я от своих должен ждать. А Россия зачем мне?”

„А что от России ждать?”

„Мне хоть с Америкой дружить, мне главное чтобы мне нормально жилось, чтобы я мог в магазин пойти, купить себе, а не считать копейки. Когда на хлеб не хватает, на молоко, на колбасу, что же это за жизнь? Кто будет доволен? А мне все равно кто: Россия, Румыния, Америка.”

„Правильно он говорит.”

„ Какая мне разница?”

Europa Liberă: А приднестровская проблема?

„А приднестровская проблема? Это надуманно все. Если люди будут хорошо жить здесь, они сами к нам придут. ”

„Тогда они придут к нам.”

„Да.”

Europa Liberă: Relaţiile moldo-ruse cum trebuie să fie?

„Nu ştiu. Nu ştiu.”

Europa Liberă: Aceste opinii ale oamenilor le culegem aici, la hotarul dintre Rezina şi Râbniţa. Ce ziceţi dumneavoastră? Cum ar trebui să fie relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă?

„Eu nu răspund la aşa întrebări.”

Europa Liberă: Relaţiile dintre Moldova şi Rusia cum trebuie să fie?

„Trebuie să fie exact cum se gândesc cei de la guvernare. Noi, oamenii de rând, nu putem să dictăm cum vor fi.”

Europa Liberă: Ce aţi aşteptat de la partea rusă?

„De la partea rusă aşteptăm o relaţie mult mai călduroasă, pe acelaşi picior de egalitate.”

Europa Liberă: În problema transnistreană, Moscova ar avea un rol aparte în rezolvarea conflictului?

„Exact, pentru că sunt anumite forţe armate în stânga Nistrului controlate de puterea rusă. Ele influenţează oarecum rezolvarea problemei care se tergiversează de mulţi ani.”

Europa Liberă: Moldova încotro: spre Est, spre Vest?

„Spre Uniunea Europeană. Exact cum doresc aceştia de la guvernare. O parte a societăţii poate doreşte în altă direcţie. Dar trebuie să ştim foarte ferm unde mergem.”

Europa Liberă: În partea dreaptă a Nistrului populaţia gândeşte într-un fel, în partea stângă a Nistrului gândeşte altfel?

„Partea stângă are viaţa lor. Noi pe a noastră. Şi de 20 de ani ne presează pe noi. Şi noi deja ştim că da, Transnistria, chipurile, e un stat aparte, dar el nu e. Şi noi dăm o importanţă, că noi avem problemele noastre: să trăim mai bine, să mergem spre Europa, să avem drepturi depline şi să ne bucurăm de viaţă.”

Europa Liberă: Crezi că semenii din stânga Nistrului gândesc ca şi tine?

„Ei vor să trăiască bine.”

*

Despre realităţile din  regiunea transnistreană am discutat şi cu jurnalistul de la Rezina, Victor Bunescu. El spune că Moldova s-ar asemăna cu o şopârlă mereu călcată pe coadă şi impusă la cedări interminabile. Colegul de breaslă vrea ca Moldova să  poată fi comparata mai mult cu o pasăre zburătoare, mândră, puternică şi perseverentă.
 
Victor Bunescu: „Moldova niciodată nu se va uni cu Transnistria, nu va face un stat integru, pentru că în Transnistria sunt probleme specifice, probleme care nu depind de Moldova, nu depind nici de Uniunea Europeană, dar depind de Rusia. Rusia niciodată nu va ceda acest teritoriu, pentru că este un teritoriu nu numai strategic. Este un teritoriu geopolitic şi Rusia are mari interese în Transnistria.”

Europa Liberă: Ce zice omul simplu? Susţine această idee de a merge mai degrabă spre Est decât spre Vest?

Victor Bunescu: „Din păcate, omul simplu nu înţelege aceste lucruri. Pentru omul simplu este important altceva, ca, de pildă, să nu fie barieră pe Nistru, ca să fie o circulaţie liberă, ca lumea să se poată deplasa. Este un paradox absolut: de pildă, la
Otaci, un cetăţean liber se duce în Movilău. De la Rezina să de duci până la Râbniţa trebuie să treci o procedură de două vame, două puncte de control, plus miliţia, plus alte bariere care sunt insuportabile pentru omul simplu. Şi pe omul simplu nu-l interesează Transnistria ca element geopolitic, de strategie a Rusiei, dar îl interesează ca element al integrităţii teritoriale.”

Europa Liberă: E o sperietoare sau nu unirea Moldovei cu România, în zona de securitate?

Victor Bunescu: „Nu numai că este o sperietoare. Ei socot că este, în general, poate o crimă faţă de Rusia. Mentalitatea rusă este atât de mult implementată în Transnistria, încât nici nu poate fi vorba de o integrare sau măcar o apropiere de România.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă autorităţile de la Chişinău, pentru ca şi populaţia din zona transnistreană să aibă încredere şi chiar să îmbrăţişeze valorile, principiile democratice?

Victor Bunescu: „Transnistria niciodată nu se va uni cu Moldova. Nu va face ncio federaţie. Acestea sunt toate vorbe.”

Europa Liberă: S-a mizat foarte mult că, odată cu schimbarea liderilor de la Tiraspol, va fi mult mai uşor de negociat. Pe de altă parte, atât liderul tiraspolean Evgheni Şevciuk, cât şi alţi subalterni de-ai lui continuă să insiste pe varianta recunoaşterii independenţei Transnistriei.

Victor Bunescu: „Vorbă goală în traistă uşoară. Problema Transnistriei nu depinde atât de Moldova, cât depinde de câteva state, în primul rând, de Rusia, de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Dar mi se pare că în direcţia dată acţionează numai Rusia. Celelalte două părţi, din păcate, cam se uită şi aşteaptă cum vom rezolva noi, moldovenii cu Rusia, fenomenul acesta, cum îl vom depăşi şi gata.”

Europa Liberă: Ca să obţină autorităţile de la Chişinău o promisiune clară din partea Rusiei că vrea soluţionarea conflictului transnistrean, aceasta înseamnă că guvernarea moldoveană trebuie să cedeze ceva?

Victor Bunescu: „Din păcate, toate guvernele noastre de la 1991 încoace au cedat. Eu am fost martor al multor cedări foarte caraghioase, inclusiv aici, la noi, la Nistru, la Rezina-Râbniţa.”

Europa Liberă: Ce s-a cedat?

Victor Bunescu: „S-a cedat, în primul rând, contingentul de armată. Era o unitate militară bună la Rezina, care pregătea cadre pentru armata naţională, sergenţi şi aşa mai departe. Era o mică unitate de carabineri. Am cedat toate acestea. Ce am căpătat? Am redus multe, foarte multe cadre militare. Am redus din economia oraşului. În Transnistria cum era unitate militară aşa şi este.”

Europa Liberă: Ce ar putea să cedeze Chişinăul pentru a reunifica ţara, în faţa Rusiei?

Victor Bunescu: „Nimic nu trebuie să cedeze.”

Europa Liberă: Ce ar cere Rusia să cedeze? Să nu mai meargă spre Occident?

Victor Bunescu: „Uitaţi-vă care este politica Rusiei şi este o politică nu numai faţă de Moldova. Doar vedeţi ce se face în Ucraina, tot datorită Rusiei. Aceeaşi problemă... Rusia a rămas să fie un stat cu ambiţii imperialiste care se manifestă prin economie, prin finanţe,
prin teritoriu, prin limbă, prin istorie, la urma urmei. Rusia niciodată nu va ceda lucrul acesta. Rusia întotdeauna a fost un stat al şantajului şi al ambiţiilor politice, şi teritoriale. Aşa şi va rămâne. Eu aş vrea ca la conducerea Rusiei să vină altă generaţie care să colaboreze cu noi, din punct de vedere economic, din punct de vedere financiar, în domeniul energetic, dar să ne lase în pace, aşa cum au lăsat Ţările Baltice. Şi atunci noi avem şansa să ne rezolvăm toate problemele noaste, poate în colaborare cu Rusia, poate în colaborare cu Statele Unite ale Americii, poate în colaborare şi cu Uniunea Europeană, dar calm, fără cedări, cu anumite ambiţii chiar, cu anumit chiar curaj din partea guvernanţilor noştri.”

Europa Liberă: În ce condiţii armata rusă ar putea să se retragă de pe teritoriul unui stat neutru, ca Republica Moldova? Aici chiar, la Colbasna, avem acest depozit de muniţii despre care se vorbeşte că ar prezenta pericol nu numai pentru zonă, dar pentru întreaga regiune.

Victor Bunescu: „Sunt pesimist. În nicio condiţie. Nu va ceda niciodată.”

Europa Liberă: Nu va pleca armata?

Victor Bunescu: „Nu va pleca, pentru că Rusia are interese în zona aceasta a Europei.”

Europa Liberă: Şi neapărat interesele cu armata le rezolvă?

Victor Bunescu: „Dar ce problemă Rusia nu a rezolvat-o cu ajutorul tancului? Rusia a rezolvat toate problemele anume cu baioneta, cu tancul. Şi, Doamne fereşte, ne putem aştepta şi la rachete încă.”

Europa Liberă: Dacă nu ar fi aceste injecţii financiare din partea Rusiei pentru Transnistria, ar mai putea această regiune să supravieţuiască?

Victor Bunescu: „În niciun caz. Raioanele de est ale Moldovei au o economie bazată numai pe injecţiile ruseşti financiare. Numai şi numai. Până la urma urmei, şi aceasta este o politică. Noi am trăit într-un imperiu foarte închis. Acum am scăpat puţin la libertate. Cum vă închipuiţi dumneavoastră: un moş Vasile de la Rezina sau un nea Ion de la Colbasna se va gândi la politica
guvernanţilor? El se va gândi la sine, pentru că a trăit în închisoare 70 de ani. Dar Rusia cu noi se joacă ca mâţa cu şoarecul. Iată care este toată esenţa problemei. În Transnistria, eu ştiu, personal ştiu, copiii de la şcoala „Evrica” din Râbniţa vorbesc pe teritoriul unei grădiniţe, unde îşi fac studiile, vorbesc în limba română, curat. Cum au ieşit după gardul instituţiei, imediat vorbesc ruseşte, pentru că aşa este situaţia. Tot aşa se întâmplă şi cu limba ucraineană. De formă s-a făcut o şcoală ucraineană. Dar ea nu funcţionează şi are puţini elevi. De formă s-a făcut o şcoală moldovenească în stilul transnistrean cu...”

Europa Liberă: Grafie chirilică.

Victor Bunescu: „Cu grafie chirilică. Dar, în rest, totul este în limba rusă.”

*

Despre relaţia dintre Chişinău şi Moscova am vorbit şi cu cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Anneli Ute Gabanyi: „Actualul guvern administrează destul de precaut şi destul de predictibil această relaţie, şi destul de deştept. Pentru că ar fi neproductiv să se ridice, să spun aşa, un zid vizavi de Rusia, dar n-ar fi de asemenea consult, ca să spun aşa, de a face concesii în problemele care sunt vitale pentru Republica Moldova. Cred că este o politică bună.”

Europa Liberă: De ce este important Chişinăul să menţină această relaţie bună cu Moscova?

Anneli Ute Gabanyi: „În primul rând, din punct de vedere economic. Şi aş spune chiar, dacă ne gândim la felul în care Statele Uniunii Europene, în frunte cu Germania, Franţa, dar şi mai nou, state cum ar fi Polonia, de exemplu, au înţeles că o atitudine de confruntare faţă de Rusia nu este la unison cu politica Uniunii Europene. Deci, făcând această departajare, pe de o parte, interese economice, interese de bună vecinătate, interese normale, politicoase, dar, pe de altă parte, tot ce înseamnă valori, securitate, modernizare, bunăstare este plasat în coşul Occidentului, mai ales, al Uniunii Europene. Şi astfel cred că merge foarte bine.”

Europa Liberă: Pe cât de mult administraţia de la Kremlin ar lăsa ca această cooperare moldo-rusă să fie una reciproc avantajoasă?

Anneli Ute Gabanyi: „Aici cred că Moscova nu are acest interes, în primul rând, din punct de vedere economic. Moldova pentru Moscova nu înseamnă un partener de neînlocuit, deşi importantă în anumite sectoare. Ca să spun aşa, este o relaţie foarte asimetrică atât din punctul de vedere al resurselor care se oglindesc şi în schimburile comerciale bilaterale, dar este clar că, în cazul Rusiei, este vorba de o putere interesată în nişte ţeluri post-hegemonice sau neo[-hegemonice], iar în cazul Republicii Moldova, scopurile politice externe sunt foarte diferite.”

Europa Liberă: Şantajează sau nu Rusia Moldova, în anumite situaţii, când nu-i este convenabil, de exemplu, să o scape din zona sa de influenţă? Mă refer la resursele energetice, la problema transnistreană, identificarea unei soluţii durabile pentru conflictul transnistrean.

Anneli Ute Gabanyi: „Este clar. Şi această politică a fost dusă, aş spune, în ultimii 20 de ani. Continuă sigur cu
anumite aspecte noi. Economic s-ar putea să ne pregătim din nou pentru o iarnă friguroasă pentru moldoveni, dacă Moscova va înţelege să purceadă din nou la anumite constrângeri, cum a fost deja în 2005. Constrângeri care, de altfel, vizavi de Ucraina au fost mult mai amplu percepute în Vest decât ceea ce s-a întâmplat vizavi de Republica Moldova. Dar sigur că Transnistria este instrumentul cu care Moscova a încercat de la început şi încearcă în continuare să manipuleze politica Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În vizita pe care cancelarul german, Angela Merkel, a efectuat-o la Moscova, problema Moldovei a figurat pe agenda discuţiilor germano-ruse?

Anneli Ute Gabanyi: „Eu nu am văzut încă acest lucru, dar interesant este pentru mine întotdeauna în ce fel se discută. Pentru că acel memorandum de la Messeberg din 2010 sigur în multe privinţe a arătat totuşi că ar exista anumite puncte în care ar putea să fie o intersecţie de interese între Germania, acţionând, cel puţin după propria înţelegere, ca un fel de avangardă a Uniunii Europene, şi Rusia, şi ideea că acest conflict transnistrean ar fi uşor de rezolvat (mă rog, nu vreau să comentez), într-un fel, s-au adeverit a fi destul de traduse în momentul de faţă. Totuşi găsesc că, dacă s-a discutat, atunci şi partea germană, şi cred că Uniunea Europeană, în general, a înţeles anumite lucruri din felul în care, după începerea acestui proces şi, mai ales, după reluarea discuţiilor în format 5+2, au evoluat, au arătat mult mai clar decât înainte care sunt ţelurile urmărite de către Moscova în aceste discuţii, care sunt metodele Moscovei şi cred că au funcţionat ca un fel de, cum se spune pe englezeşte, deschizători de ochi pentru anumiţi politicieni din Vest vizavi de politica Moscovei.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, această vizită de scurtă durată la Chişinău şi de o durată mai lungă la Tiraspol a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, ce lasă pentru dialogul pe mai departe dintre Chişinău şi Moscova?

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă a fost numai un dialog regulat, tradiţional, în care se discută şi se pare că uneori acest lucru chiar s-a întâmplat, a discuta problemele care sunt pe agenda bilaterală, atunci totul este ok. Problema era acel Twitter al domnului Rogozin în care sugera că se va discuta şi deschiderea unui consulat rus la Tiraspol.”

Europa Liberă: Premierul Filat a discutat cu vicepremierul rus posibilitatea inaugurării a încă 2 consulate ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova, unul la Bălţi (se pare că Chişinăul a şi dat un răspuns pozitiv) şi altul la Tiraspol. Deocamdată Chişinăul insistă să se poarte negocieri, consultări consulare, care ar întruni toate condiţiile stipulate în acordurile internaţionale referitor la inaugurarea acestor consulate.

Anneli Ute Gabanyi: „Ultimul lucru ar fi absolut corect şi tare mă tem că Rusia ar putea să nu accepte condiţiile internaţionale, contractuale sub acordul de la Viena în ceea ce priveşte consulatele şi relaţiile diplomatice, în general, între statele europene. Eu personal văd pericolul pe care l-au văzut, de altfel, şi alţii: dacă Moldova nu
negociază atent, un astfel de consulat ar putea să fie un alt pas către o recunoaştere de facto a Transnistriei ca entitate statală diferită de Republica Moldova şi separată. Deci, o entitate statală independentă. Dacă Rusia ar accepta condiţiile internaţional valabile, atunci situaţia ar fi diferită. Dar, cum se spune şi în limba germană, dracul este ascuns în detalii. Deci, întrebarea este cum se va negocia. În principiu, nu este un lucru rău. Dar depinde de detalii.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spun că, dacă deschiderea consulatului rus la Tiraspol ar fi acceptată de Chişinău, Chişinăul ar putea să negocieze mai uşor un acord privind furnizarea gazelor ruseşti către Moldova.

Anneli Ute Gabanyi: „Aici e problema care ţine de asemenea de statalitatea Transnistriei, pentru că problema datoriilor este una tot pe agenda relaţiilor bilaterale. De asemenea se ştie de datoriile făcute sub un contract special, pentru livrări de gaze, de altfel, gratuite de către Moscova către Tiraspol, în acest contract pot fi recunoscute şi datoriile plătite de Chişinău, numai în cazul în care într-adevăr s-ar ajunge la o recunoaştere că aceste datorii au fost făcute în cadrul statului integrat moldovenesc. Este de asemenea o problemă spinoasă şi este una dintre problemele guvernului de la Chişinău să vadă toate aceste capcane în relaţiile bilaterale, de altfel, şi în toate aceste relaţii de întărire a încrederii între entităţile, la cele două maluri ale Nistrului. Orice faci, trebuie să te gândeşti dacă nu cumva, chiar şi pe căi ocolite, ar putea duce la o întărire a statalităţii Transnistriei. Aici e problema.”

Europa Liberă: De ce Moscova insistă cu atâta înverşunare ca Moldova să denunţe Pachetul Energetic III european?

Anneli Ute Gabanyi: „Pentru că, şi pe bună dreptate, Moscova vede în acest Pachet o întărire a posibilităţii Moldovei de a rezista unor şantaje energetice din partea Moscovei. Cred că este foarte clar.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă Chişinăul?

Anneli Ute Gabanyi: „Chişinăul ar trebui să meargă în direcţia bineînţeles a legăturilor mai strânse energetice atât cu România, cât şi cu Uniunea Europeană, în general. Este într-adevăr o salvare, pentru că această dependenţă sută la sută care, de altfel, este cunoscută şi în cazul altor state est-europene, care astăzi fac parte din Uniunea Europeană şi din NATO, dar o astfel de dependenţă, în cazul unui stat care nu are această protecţie UE şi NATO, aşa cum este cazul Moldovei, este mult mai periculoasă. Deci, este un drum foarte bun.”