Linkuri accesibilitate

Tradiții de Paște de la origini până în prezent sau de la încondeiatul ouălor la aducerea „focului haric” cu avionul


Etnografa Varvara Buzilă, în timpul interviului pentru Europa Liberă, la Muzeul Satului din Chișinău.
Etnografa Varvara Buzilă, în timpul interviului pentru Europa Liberă, la Muzeul Satului din Chișinău.

În ajunul Paștelui ortodox, podcastul Europei Libere „Pe Agendă” a mers în vizită la Muzeul Satului din Chișinău pentru o discuție cu etnografa Varvara Buzilă despre tradițiile pascale care s-au păstrat timp de secole în Republica Moldova sau au fost reinventate după căderea comunismului.

Dacă una dintre cele mai vechi și îndrăgite de oameni tradiții de Paște rămâne încondeiatul ouălor, cu șanse să intre în patrimoniul mondial al UNESCO, atunci un alt obicei proeminent, aducerea „focului haric”cu avionul de la Ierusalim, este de dată recentă. De câțiva ani, a luat și el o turnură nouă - „lumina sfântă” este adusă din Israel la Chișinău nu de o singură mitropolie ortodoxă, ci de două.

„Focul haric” sau „lumina sfântă” este aprinsă în fiecare an, înainte de Paște, în timpul unei slujbe la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. În R. Moldova, „focul haric” a fost adus pentru prima dată la începutul anilor 2000. „Nu s-a putut să avem această tradiție mai devreme, din motive obiective”, spune Varvara Buzilă.

Desigur, înainte de comunism nu existau avioane de rută, iar în timpul URSS o asemenea ispravă ar fi fost de neimaginat. Etnografa spune însă că nu este un obicei absolut nou pentru că, în trecut, preoți dar și boieri moldoveni mergeau de Paște în pelerinaj la Ierusalim.

Cu o întrerupere în pandemia de COVID-19, „focul haric” a fost adus la Chișinău, în ajunul Paștelui, de Mitropolia Moldovei în frunte cu Mitropolitul Vladimir, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, iar acest exercițiu era sprijinit de politicienii de la guvernare.

Dar în ultimii ani, a adus „focul haric” și Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, care se bucură de mai multă simpatie din partea guvernului actual.

Etnografa Varvara Buzilă crede că, pentru credincioși, nu ar conta neapărat ce biserică aduce „lumina sfântă”, iar controversele dintre biserici n-ar trebuie să le afecteze sărbătoarea.

Ce mai puteți afla din discuția cu Varvara Buzilă:

  • Cum s-a reflectat starea socială a credincioșilor dintre Nistru și Prut, dar și a societății în ansamblu, în felul în care este sărbătorit aici Paștele.
  • Cum se sărbătorea Paștele în perioada celor două războaie mondiale pe linia frontului, dar și acolo unde nu se purtau lupte.
  • Cum a reușit societatea basarabeană să păstreze obiceiurile pascale, în pofida restricțiilor existente în perioada sovietică.
  • Ce obiceiuri pascale din R. Moldova ar avea șansa să fie incluse în patrimoniul cultural mondial.

„Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri seara, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org.

  • 16x9 Image

    Cristina Popușoi

    Fac parte din echipa Europei Libere Moldova din august 2022. Sunt jurnalistă specializată în afaceri europene și politică, licențiată în jurnalism și științe ale comunicării. Înainte de a veni la Europa Liberă, am lucrat la Radio Chișinău și TVR Moldova.

XS
SM
MD
LG