Suedia devine oficial al 32-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice după 200 de ani de neutralitate, nealiniere militară și doi ani de negocieri. Aderarea Suediei a fost un pas major în politica de apărare a țării nordice, relatează AFP.
Rusia a amenințat săptămâna trecută că va lua „contramăsuri” care vor depinde de „condițiile și amploarea integrării Suediei în NATO”.
Aderarea Suediei, după cea a Finlandei, anul trecut, face ca toate țările de pe malurile Mării Baltice, cu excepția Rusiei, să fie de acum membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Aderarea oficială a Suediei are loc într-un moment în care militarii țării sunt implicați deja într-un exercițiu militar nordic masiv, în care participă aproximativ 20.000 de soldați din 13 țări NATO.
Printre militari se află și cei ai Finlandei, cealaltă țară nordică care a aderat recent la NATO, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
În martie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, Suedia a anunțat că va crește cheltuielile militare până la „standardul” NATO, ajungând la 2% din PIB. La sfârșitul anului 2023, guvernul Suediei a declarat că cheltuielile militare vor depăși obiectivul de două procente în 2024.
Armata suedeză poate trimite în teren aproximativ 50.000 de soldați, dintre care aproximativ jumătate sunt rezerviști.
Forțele sale aeriene includ mai mult de 90 de avioane de luptă JAS-19 Gripen de producție suedeză și are o forță navală în Marea Baltică formată din corvete și submarine.
Ca membru al NATO, strategia militară a Suediei se va schimba, spun analiștii, față de cea din perioada de neutralitate. Acum, forțele militare suedeze se vor integra în sistemul alianței, ceea ce presupune, pe lângă apărarea propriului teritoriu, și apărarea celorlalte state membre.
Aderare dificilă pentru Suedia
Helsinki și Stockholm şi-au anunțat în același timp candidatura la aderarea la NATO, în 2022.
Finlanda a obținut aderarea la Alianță în aprilie, însă procesul de aderare a Suediei a fost blocat de negocieri cu Turcia și Ungaria. Ankara a acuzat țara nordică de prea multă toleranță față de activiștii kurzi refugiați pe teritoriul său, pe care Turcia îi consideră teroriști.
Suedia a avut de făcut față și reticențelor și tergiversărilor premierului ungar, Viktor Orban. Acesta a fost de acord, în principiu, cu aderarea, dar a acuzat remarcile critice ale Suediei la adresa derapajelor politicii maghiare de la principiile statului de drept.
La sfârșitul lui februarie, Parlamentul ungar a ratificat într-un final aderarea Suediei la NATO.
Aderarea Suediei la NATO a fost dublată de o înăsprire a discursului liderilor săi. Comandantul Forțelor Armate suedeze, Micael Byden, avertiza în ianuarie că suedezii „trebuie să se pregătească acum de război”.
În afară de candidatura de aderare la NATO, Suedia a semnat la începutul lui decembrie un acord prin care autorizează Statele Unite să aibă acces la 17 baze militare de pe teritoriul suedez.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
