Propunerea a fost adoptată cu 188 de voturi „pentru” și 6 voturi „împotrivă”.
Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat la câteva minute după vot: „Astăzi este o zi istorică. Parlamentele tuturor statelor membre NATO au votat în favoarea aderării Suediei la NATO. Suedia este pregătită să își asume responsabilitatea pentru securitatea euro-atlantică.”
Și șeful NATO, Jens Stoltenberg, a scris pe Twitter că salută votul parlamentului ungar.
„Acum că toți aliații au aprobat, Suedia va deveni al 32-lea aliat NATO. Aderarea Suediei ne va face pe toți mai puternici și mai siguri”, a scris Jens Stoltenberg pe Twitter.
Ungaria este ultima țară NATO care ratifică solicitarea Stockholmului de aderare la alianță, după ce Turcia a ratificat cererea în ianuarie.
Guvernul Ungariei a transmis în mod repetat că, în principiu, sprijină aderarea Suediei, dar a tergiversat procesul de ratificare, cerând Suediei să înceteze să „defăimeze” guvernul ungar. Budapesta a acuzat, de asemenea, oficialii suedezi că atacă Ungaria în probleme legate de statul de drept.
După întâlnirea de vineri însă, între premierul ungar Viktor Orban și omologul său suedez Ulf Kristersson la Budapesta, liderul de la Budapesta a anunțat progrese.
„Am reușit să clarificăm bunele noastre intenții reciproce”, a spus Viktor Orban, după ce a semnat un acord de cumpărare a patru avioane de luptă de fabricație suedeză, Jas-39 Gripen.
Suedia a decis să renunțe la neutralitate după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, alături de Finlanda.
De ce a întârziat Ungaria ratificarea?
După invazia Rusiei în Ucraina, majoritatea membrilor NATO au dorit să aprobe rapid cererile de aderare ale Finlandei și ale Suediei.
Ungaria și Turcia au fost țările care au ridicat obiecții și au întârziat procesul. În timp ce Ankara a invocat preocupări legate de securitate, Budapesta nu a fost la fel de clară în prezentarea obiecțiilor.
Unii experți cred că tergiversarea ratificării a fost o strategie a Budapestei de a obține concesii din partea Comisiei Europene, care a înghețat fonduri destinate Ungariei din cauza unor derapaje de la regulile statului de drept și de la valorile democratice.
Analistul Mate Szalai de la Universitatea Ca' Foscari din Veneția spune că Viktor Orban a folosit strategia de tergiversare pentru a atrage atenție asupra importanței țării:
„Orban a vrut să meargă cât de departe a putut, fără a provoca probleme serioase comunității transatlantice, dovedind în același timp că Ungaria este o putere demnă de luat în seamă”, a declarat Mate Szalai pentru AFP.
În același timp, spune analistul, comportamentul conflictual al Ungariei nu a obținut rezultate tangibile la nivel extern, dar e benefic pe plan intern pentru partidul de guvernământ Fidesz:
„Multe inițiative ale guvernului ungar sunt concepute pentru a provoca o reacție în Europa [...] Majoritatea criticilor exprimate față de guvernul Orban ajută de fapt Fidesz să-și mențină popularitatea în țară”.
Ce înseamnă aderarea pentru Suedia și pentru NATO
La sfârșitul războaielor napoleoniene de la începutul secolului al 19-lea, Suedia a adoptat o politică oficială de neutralitate. După sfârșitul Războiului Rece, politica de neutralitate a fost modificată într-una de nealiniere militară.
Cu toate că Suedia a trimis forțe în misiuni internaționale de menținere a păcii, nu a intrat în război de mai bine de 200 de ani. Ultimul conflict pe care l-a purtat a fost războiul suedezo-norvegian din 1814.
În ciuda neutralității sale, Suedia a creat relații strânse cu NATO, aderând la programul Parteneriatului pentru Pace în 1994 și apoi la Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic în 1997.
Pentru multă vreme, majoritatea suedezilor s-au opus mult timp intrării țării în NATO. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat însă radical atitudinea cetățenilor și a principalilor actori politici.
Astfel, în mai 2022, parlamentul suedez a votat cu o largă majoritate aderarea.
Pentru o lungă perioadă de timp, politica tradițională suedeză a dictat că țara are nevoie de o armată puternică pentru a-și proteja neutralitatea.
Dar, după sfârșitul Războiului Rece, țara și-a redus drastic cheltuielile pentru apărare, îndreptându-și atenția militară către operațiunile internaționale de menținere a păcii.
În 1990, cheltuielile pentru apărare au reprezentat 2,6% din produsul intern brut, scăzând la 1,2% până în 2020, potrivit datelor guvernamentale citate de AFP. Cheltuielile au început să crească din nou după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
În martie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, Suedia a anunțat că va crește din nou cheltuielile și că va ajunge la 2% din PIB (recomandare NATO) „cât mai curând posibil”.
La sfârșitul anului 2023, guvernul Suediei a declarat că cheltuielile militare vor depăși obiectivul de două procente în 2024.
Armata suedeză poate trimite în teren aproximativ 50.000 de soldați, dintre care aproximativ jumătate sunt rezerviști.
Forțele sale aeriene includ mai mult de 90 de avioane de luptă JAS-19 Gripen dezvoltate pe plan intern și are o forță navală în Marea Baltică formată din corvete și submarine.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO înseamnă, de asemenea, că Marea Baltică devine înconjurată de membri ai alianței.
Ca membru al NATO, strategia militară a țării se va schimba, spun analiștii, față de cea din perioada de neutralitate. Acum, forțele militare suedeze se vor integra în sistemul alianței, ceea ce presupune, pe lângă apărarea propriului teritoriu, și apărarea celorlalte state membre.
Pentru Suedia, aderarea la alianță va schimba și atitudinea legată de un potențial conflict, care până acum punea țara într-o situație de dezavantaj față de marile puteri militare, cum ar fi Rusia.
Acum însă, Suedia se integrează într-o organizație care, inclusiv demografic și economic, este mult superioară Rusiei.
El a adăugat că el crede că puterea suplimentară ar face mai puțin probabil riscul izbucnirii unui conflict.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
