Vorbind în podcastul „În esență...”, ediție în care sunt analizați cei doi ani de război în Ucraina, Marin Gherman, a apreciat că, în anul 2024, Rusia va ținti noi teritorii în Ucraina, deoarece „Putin are nevoie de victorii simbolice, mici sau mari, și în contextul procesului pseudo-electoral din Rusia” [n.r. - alegerile prezidențiale din Rusia, care vor avea loc pe 15-17 martie a.c.].
Invitatul podcastului nu exclude, între altele, ca anul 2024 să fie „posibil mult mai sângeros ca anul 2023”. Gherman observă că Rusia și Ucraina își regândesc strategiile și reconfigurează economiile pentru purtarea unui „război de lungă durată.” Asta ar însemna, spune politologul, că nu putem vorbi despre o încheiere a războiului sau despre „o speranță de pace durabilă.”
„Poate că se va ajunge, la un moment dat, la vreun armistițiu, însă acest armistițiu nu va fi de natură să ne promită nici pe aproape o pace durabilă”, a apreciat Marin Gherman.
Despre actuala situație de pe front, politologul a menționat că „intrăm în al treilea an de război cu o inițiativă tactică rusească” și cu „o Ucraină ce și-a asumat oficial defensiva”. Gherman spune că, după ce va reuși să se apere din nou cu sprijinul Occidentului, Ucraina va încerca să preia inițiativa.
R. Moldova, considerată de Moscova ca „parte a lumii ruse”
Întrebat dacă războiul din Ucraina și implicarea Rusiei în politicul moldovean ar putea provoca deturnarea cursului european al Chișinăului, Gherman spune că acest aspect este „cel mai sensibil element al ecuației”, iar la astfel de lucruri Kremlinul se pricepe foarte bine.
Politologul Marin Gherman crede că Rusia își va amplifica narațiunile sale în R. Moldova, iar instaurarea la Chișinău a unor forțe pro-ruse la guvernare și deturnarea cursului european ar însemna izolare pentru R. Moldova.
Invitatul podcastului mai spune că, deși, acum, Rusia nu are în vizor R. Moldova, aceasta este văzută la Moscova, în continuare, „ca parte a lumii ruse”. Gherman nu exclude ca Moscova să procedeze la „o joncțiune” a regiunii separatiste transnistrene – pe care expertul o numește „cal Troian” – cu unele teritorii pe care Ucraina le-ar putea pierde.
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Atacând direct și brutal Ucraina, pe ce a mizat, de fapt, acum doi ani, Vladimir Putin?
- Ce s-ar fi întâmplat dacă Rusia înfrângea moralul ucrainenilor în primele zile ale agresiunii și înscria o victorie-fulger?
- Care au fost factorii ce au consolidat poporul Ucrainei?
- De ce Occidentul a ezitat să ajute imediat Ucraina, după 24 februarie 2022? A fost suficient ajutorul acordat ulterior pentru a de descuraja Rusia?
- Radiografia celor doi ani de război: prin ce s-au caracterizat anii 2022 și 2023? Cum vor evolua lucrurile în 2024?
- Despre oboseala de război a Occidentului, Ucrainei și Rusiei.
- De ce sancțiunile occidentale nu au avut efectul scontat?
- Ar putea acțiunile Rusiei să ia, la un moment, o asemenea turnură încât să provoace o confruntare cu NATO?
- În cazul avansării în sudul Ucrainei, Rusia ar putea lua în calcul o joncțiune cu regiunea separatistă transnistreană? Ar putea Rusia să recunoască „independența” Transnistriei?
- Cât de mari sunt riscurile ca războiul din Ucraina și ingerințele ruse în politicul din R. Moldova să deturneze cursul european al Chișinăului?
- O nouă ordine, o nouă împărțire a sferelor de influență, o eventuală recroire a hărții Europei?
- E de imaginat ca Rusia și Ucraina să înceapă, la un moment, discuțiile despre pace? De unde sau de la cine credeți ar putea veni, cel mai probabil, un asemenea demers?
