Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Valul pandemic generat de varianta Omicron a coronavirusului a ridicat la un număr record îmbolnăvirile pe ambele maluri ale Nistrului. Chișinăul a cerut uzinei metalurgice de la Râbnița să obțină o autorizație de mediu, dacă vrea să importe în continuare fier vechi din Uniunea Europeană. Polonia deține în acest an președinția în exercițiu a OSCE, iar reprezentantul special al președinției poloneze a fost săptămâna trecută la Chişinău și Tiraspol – un interviu la acest subiect cu ambasadorul Poloniei, Bartłomiej Zdaniuk. Și ce cred reprezentanții diasporei ucrainene din Republica Moldova despre tensiunile din regiune, după ce Rusia a dislocat trupe importante la granița cu Ucraina.
***
Pentru început, să trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu problematica transnistreană și situația regională.
Un militar din contingentul moldovenesc al trupelor de pacificare de pe Nistru a murit în timpul exercitării misiunii în Zona de securitate, a anunțat Inspectoratul general de poliție duminică, 6 februarie. Potrivit datelor preliminare, ar fi vorba despre un suicid, iar incidentul s-ar fi produs în jurul orei 13.40, la postul nr. 11 de lângă localitatea Gura Bîcului. „La moment Poliția este la fața locului pentru stabilirea circumstanțelor”, se spune în postare. Ministerul Apărării de la Chişinău a anunțat într-un comunicat că „militarul prin contract executa serviciul în Forțele Mixte de Menținere a Păcii din anul 2020”. „Soldatul s-a rănit mortal duminică, 6 februarie curent, în rezultatul unei împuşcături cu arma din dotare, în timpul executării serviciului la post. Ministerul Apărării regretă profund acest accident tragic şi exprimă condoleanţe familiei îndurerate”, se mai spune în comunicat.
Reprezentantul special al președinției OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a fost săptămâna trecută în prima sa vizită din acest an în Republica Moldova, iar discuțiile de la Chişinău și Tiraspol au vizat, în special, reluarea negocierilor în formatul 5+2. Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că negocierile în formatul 5+2 ar putea fi reluate în prima jumătate a acestui an.
„Bineînțeles că un pas foarte important ar fi întâlnirea în formatul 5+2. Dl Thomas Mayr-Harting, reprezentantul special al președinției în exercițiu din acest an al Poloniei, a venit zilele trecute în Republica Moldova, a avut întâlniri la Chişinău, a avut întâlniri la Tiraspol. S-a vorbit despre necesitatea de a avea după o pauză regretabilă de aproape trei ani a formatului 5+2. Dar este încă mult prea devreme ca să vorbim despre diferite detalii. Pot spune încă că am constatat că din ambele părți există o dorință, există o deschidere de a avea o asemenea întâlnire. Data și mai ales conținutul acestor discuții este în proces de elaborare”, a declarat ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk.
Anterior, uzina de la Rîbnița importa fără îndeplinirea acestei condiții
Guvernul de la Chișinău a cerut, în premieră, uzinei metalurgice de la Rîbnița – una din cele mai importante surse de venit pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol – să obțină de la Ministerul Mediului o autorizație de mediu, dacă vrea să profite de o eventuală reluare a importurilor de metale uzate din Uniunea Europeană. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, a precizat că uzina a depus săptămâna trecută dosarul pentru a obține autorizația de mediu. „Anterior, uzina de la Rîbnița importa fără îndeplinirea acestei condiții. De ce – nu știm. Noi acum investigăm lucrul acesta, analizăm. Iată de ce acum am comunicat uzinei că trebuie să obțină autorizație dacă vrea să activeze în continuare. Și uzina a depus actele necesare și acum vom vedea: dacă se va permite accesul Inspectoratului pentru protecția mediului la uzină și dacă se va merge pe procedură în continuare sau nu. Dacă nu se va permite accesul, atunci se suspendă procesul de eliberare a autorizației”, a spus ministra mediului, Iuliana Cantaragiu.
Continuă activitatea diplomatică intensă a liderilor mondiali pentru a atenua tensiunile create de decizia Rusiei de a masa zeci de mii de militari la granița cu Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni, 7 februarie, la Moscova pentru convorbiri cu președintele rus Vladimir Putin. O săptămână mai târziu, pe 15 februarie, este așteptat la Moscova cancelarul german Olaf Scholz. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri, că Rusia consideră importantă vizita preşedintelui francez, iar președintele Putin îi va explica modul în care înţelege el răspunsul iniţial al Statelor Unite la cererile de securitate ale Rusiei. Până acum, fără a intra în detalii, Putin s-a plâns că Statele Unite și NATO au ignorat în mare parte preocupările de securitate ale Moscovei, dar a asigurat că va continua să studieze răspunsurile primite. Atât Macron, cât şi Scholz vor merge și la Kiev - preşedintele francez marţi, după întâlnirea cu Putin, iar cancelarul german luni, 14 februarie, înainte de convorbirile de la Moscova și ambii vor avea convorbiri cu președintele Volodimir Zelenski.
Peste două mii de intelectuali din Federația Rusă, inclusiv activiști pentru drepturile omului, au cerut Kremlinului să evite declanșarea unui război, după cum s-au exprimat ei, „imoral, iresponsabil și criminal” împotriva Ucrainei. O declarație a Congresului Intelectualilor Federației Ruse a fost făcută publică săptămâna trecută, când Moscova continua să concentreze trupe, peste o sută de mii în prezent, la granița cu Ucraina. „Rusia nu are nevoie de un război cu Ucraina și cu Occidentul, se menționează în declarația intelectualilor ruși. Nimeni nu ne amenință, nimeni nu ne atacă. Promovarea ideii unui astfel de război este imorală, iresponsabilă și criminală și nu poate fi realizată în numele cetățenilor ruși”, se mai arată în declarația Congresului Intelectualilor Federației Ruse.
***
Guvernul de la Chișinău spune că a transmis autorităților de la Tiraspol aproape 414 mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, de la începutul pandemiei, dar rata de vaccinare în stânga Nistrului rămâne scăzută, iar liderul local, Vadim Krasnoselski, face apel la populație să se vaccineze.
Chişinăul trimite în regiunea transnistreană 10 la sută din donațiile de vaccin primite de la partenerii internaționali, dar și din achizițiile efectuate din Bugetul de stat, cu scopul de a asigura accesul la vaccin inclusiv cetățenilor moldoveni de pe teritoriul necontrolat.
Un comunicat difuzat de Biroul de reintegrare anunță și că Ministerul Sănătății a transmis recent din rezervele sale spitalelor din localitățile din stânga Nistrului „30 de concentratoare de oxigen și 10 aparate respiratorii cu accesorii și componente, echipamente care vor sprijini cadrele medicale în combaterea infecției COVID-19 și recuperarea persoanelor afectate”.
Postul oficial de televiziune din regiunea separatistă a anunțat joi că „o nouă partidă de vaccinuri Moderna, Pfizer, Astra Zeneca a fost adusă în Transnistria”, fără să precizeze de unde vin vaccinurile. Donațiile din partea Chişinăului sunt singura sursă de vaccinuri omologate în UE pentru locuitorii din stânga Nistrului. Aceștia beneficiază și de certificate internaționale de vaccinare, oferite de autoritățile sanitare ale Republicii Moldova.
Potrivit presei transnistrene, administrația de la Tiraspol este alertată de numărul mare de îmbolnăviri din ultima săptămână – cifra ajunge și la 1300 pe zi.
Valul de îmbolnăviri cauzat de răspândirea tulpinii Omicron a coronavirusului a perturbat, la Tiraspol, circulația troleibuzelor, a anunțat administrația orășenească într-un comunicat difuzat marți. 13 șoferi și conductori au intrat în concedii de boală, motiv pentru care numărul de troleibuze care circulă în oraș a fost redus săptămâna aceasta la doar 19, față de 24 câte circulau în mod normal. În consecință, a crescut și aglomerația din transportul public, mai ales în orele de vârf.
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a cerut joi locuitorilor din regiune, într-un mesaj transmis pe Telegram, să se vaccineze și pe cât se poate să rămână acasă pentru a încetini circulația virusului și a ajuta astfel medicii. Angajatorii sunt îndemnați să permită munca la distanță. Școlile și universitățile activează în regim on-line, iar cluburile de noapte, centrele sportive, cinematografele și teatrele sunt închise până pe 1 martie, în baza unei decizii adoptate la Tiraspol de consiliul de coordonare pentru combaterea pandemiei.
De la începutul pandemiei, în regiunea transnistreană numărul de îmbolnăviri se apropie de 100 de mii, iar 2028 de persoane au decedat, potrivit statisticilor publicate sâmbătă de administrația de la Tiraspol.
***
Europa Liberă: Chișinăul a cerut uzinei metalurgice de la Râbnița autorizație de mediu, condiție necesară pentru a putea importa fier vechi din Uniunea Europeană. Guvernul Gavrilița a declarat că a cerut Bruxellesului să revină asupra interdicției de a exporta din UE fier vechi în Republica Moldova, interdicție ce lovea în uzina metalurgică de la Rîbnița, pentru care fierul vechi este materia primă principală. Liliana Barbaroșie are detalii:
Autoritățile de la Chișinău se justifică de câteva săptămâni pentru ceea ce a părut a fi o cerere către UE să nu se sisteze exporturile de metale vechi către R. Moldova, lucru care s-a întâmplat efectiv de la început de an și care ar fi afectat în primul rând Uzina metalurgică de la Râbnița.
Au criticat gestul organizația neguvernamentală Promo-Lex, care a văzut în el un lobby pentru interesele Transnistriei, dar și anumite forțe politice extraparlamentare, cum e Platforma DA, care crede că de reluare nu ar beneficia decât uzina de la Rîbnița - al treilea cel mai mare contribuabil la bugetul regiunii separatiste-și o companie de la Chișinău, BPM-Trade, ce-i transportă fierul vechi din România și în spatele căreia ar sta fostul democrat Vladimir Andronache.
În același timp, Tiraspolul, dimpotrivă, a acuzat Chișinăul că blochează activitatea economică a regiunii.
Explicațiile pe care le-au formulat autoritățile, după apariția acestor acuzații, au fost că sistarea de importuri s-a produs urmare a unei “erori tehnice”, iar scrisoarea a urmărit corectarea acestei greșeli. Justificând, pe de altă parte, interesul ca R. Moldova să rămână în lista țărilor spre care UE admite exporturi de fier vechi, președinta Maia Sandu a spus că s-ar evita „stigmatizarea” și, drept urmare, „evitarea” țării de marii investitori, iar prim-ministra Natalia Gavrilița, a sugerat, la rândul ei, că guvernul ar vrea să-și dezvolte o proprie industrie prelucrătoare de metal vechi.
Pentru această opțiune de a importa astfel de deșeuri care în UE sunt considerate resurse valoroase, se luptă multe țări
„Pentru această opțiune de a importa astfel de deșeuri care în UE sunt considerate resurse valoroase, se luptă multe țări. Și noi avem posibilitatea să dezvoltăm acest tip de afaceri, inclusiv pe dreapta Nistrului, și pârghiile trebuie să fie controlate de Republica Moldova și nu prin partenerii externi”, a declarat Natalia Gavrilița într-o conferință de presă. Într-un interviu pe care ni l-a oferit ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, a adăugat o precizare importantă, spunând că, până la o decizie a UE de reluare a exporturilor de fier vechi către R. Moldova, uzina metalurgică de la Rîbnița va trebui să primească o autorizație de mediu de la Chișinău.
„Din punct de vedere a mediului, pe noi ne deranjează că sunt entități economice în partea stângă a Nistrului care generează poluare, indiferent de viziunile noastre politice, economice și așa mai departe. Ne îngrijorează că uzina, deși generează poluare, care afectează toți oamenii, și de pe malul stâng, și de pe malul drept al Nistrului, nu se autorizează. Și în contextul respectiv am solicitat entității economice care este interesată de importul deșeurilor de metale feroase și neferoase să se conformeze rigorilor de mediu și, respectiv, să se autorizeze la autoritatea de mediu din Republica Moldova, care este Agenția de mediu. Prin urmare, importul deșeurilor în țară din UE poate fi doar în condițiile în care acel agent economic care procesează aceste deșeuri respectă condițiile de mediu. Noi avem 48 de agenți economici care gestionează astfel de deșeuri de metale – toți se conformează acestor cerințe. Anterior, uzina de la Rîbnița importa fără îndeplinirea acestei condiții. De ce – nu știm. Noi acum investigăm lucrul acesta, analizăm. Iată de ce acum am comunicat uzinei că trebuie să obțină autorizație dacă vrea să activeze în continuare. Și uzina a depus actele necesare și acum vom vedea: dacă se va permite accesul Inspectoratului pentru protecția mediului la uzină și dacă se va merge pe procedură în continuare sau nu. Dacă nu se va permite accesul, atunci se suspendă procesul de eliberare a autorizației.”, a spus ministra mediului, Iuliana Cantaragiu.
Ministerul condus de Iuliana Cantaragiu este entitatea care a trimis scrisoarea către UE, iar criticii guvernării i-au cerut acestuia să o publice. În același interviu de azi, ministra ne-a spus că va face acest lucru, însă după consultările cu instituțiile europene. Iată cum a descris, însă, demnitara circumstanțele apariției erorii despre care afirmă că a cauzat oprirea de exporturi de metale uzate spre Republica Moldova dinspre UE:
„UE actualizează, o dată la câțiva ani, informația despre țările care admit, prin lege, importuri de asemenea deșeuri. Ultima dată această actualizare s-a produs în 2019. Ministerul atunci a trimis un chestionar în care a indicat excepțiile, iar expertul angajat de Comisia Europeană pentru procesarea chestionarelor a omis aceste excepții. Același lucru li s-a întâmplat Indiei, Belarusului. Când s-a sesizat greșeala, ni s-au cerut clarificări despre legislație – dacă permite sau nu acest gen de importuri - și acea scrisoare, foarte tehnică, conținea aceste clarificări.”
Presa a scris că uzina metalurgică de la Rîbnița, care a evitat în tot acest timp să comenteze situația, a cerut în schimb Chișinăului implicarea în găsirea unei soluții pentru pierderea dreptului de import din UE.
„Moldova a făcut lobby prin UE pentru interzicerea importului de deșeuri feroase în Moldova și, de fapt, în Transnistria”, a declarat, pe de altă parte, săptămâna trecută liderul regiunii, Vadim Krasnoselski.
***
Reprezentantul special al președinției OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a fost săptămâna trecută în prima sa vizită din acest an în Republica Moldova, iar discuțiile de la Chişinău și Tiraspol au vizat în special reluarea negocierilor în formatul 5+2. La Chișinău oficialul s-a întâlnit cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, și cu ministrul de Externe, Nicu Popescu, iar la Tiraspol – cu negociatorul-șef transnistrean, Vitali Ignatiev.
Tiraspolul s-a plâns din nou de faptul că autoritățile de la Chişinău exercită presiuni asupra regiunii transnistrene, prin ceea ce administrația de acolo numește „blocada transportului și blocada bancară, presiuni asupra întreprinderilor și deschiderea de dosare penale” pe numele unor funcționari de la Tiraspol, relatează presa din stânga Nistrului.
Chişinăul, prin vocea vicepremierului Oleg Serebrian, își declară intenția de a continua implementarea pachetul „Berlin+” și insistă asupra necesității respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, renunțarea la presiunile asupra fermierilor ce prelucrează terenurile amplasate după traseul Camenca-Tiraspol, eliminarea tuturor obstacolelor în calea liberei circulații și buna desfășurare a procesului educațional în școlile cu predare în limba română, anunță un comunicat al Biroului de Reintegrare.
După această vizită, am stat de vorbă, în studioul Europei Libere, cu ambasadorul Poloniei, Bartłomiej Zdaniuk, căruia i-am cerut detalii despre vizită, dar și despre prioritățile președinției poloneze a OSCE din acest an:
Europa Liberă: Dle Ambasador, vreau să-mi dați câteva puncte de reper privind următorii pași pe care îi va întreprinde OSCE-ul pe dimensiunea transnistreană. Thomas Mayr-Harting a fost numit pentru al treilea an în funcția de reprezentant special al OSCE pentru chestiunea transnistreană. În primul rând, înseamnă acest lucru că abordările din trecut vor fi menținute? Știm că în ultimii doi ani negocieri în formatul 5+2 nu au fost. Bine, probabil că și din cauza pandemiei, dar oricum procesul a fost pus, cumva, pe pauză sau pe o mișcare foarte lentă. Care sunt următorii pași la modul concret?
Bartłomiej Zdaniuk: „În primul rând, cum ați spus și Dvs., au existat unii factori, unele situații care nu au permis ca această întâlnire a formatului 5+2 să aibă loc. Sigur că a fost și pandemia, dar au fost și unele procese politice intense în Republica Moldova – au fost alegeri prezidențiale, parlamentare. Apoi au existat și unele provocări legate de numirea persoanelor – timp de trei luni nu a fost la Chişinău numit viceprim-ministru pentru Reintegrare. Și apropo, această lipsă a unei persoane în acest post a și fost cea care a stopat organizarea unei întâlniri. Această întâlnire în formatul 5+2 trebuia să aibă loc sub oblăduirea președinției suedeze, în luna noiembrie a anului trecut. Deja erau trimise invitațiile și toți deja se pregăteau de acest eveniment.
Noi desigur că vrem să continuăm toate aceste eforturi care au fost făcute de partenerii noștri. Pentru că, așa cum am spus, noi înțelegem foarte bine că nu suntem noi mai deștepți decât alți parteneri care au deținut în trecut președinția. Au încercat și ei și acum încercăm și noi și desigur că vom face tot ce este posibil.
Bineînțeles că un pas foarte important ar fi întâlnirea în formatul 5+2. Dl Thomas Mayr-Harting, reprezentantul special al președinției în exercițiu din acest an al Poloniei, a venit zilele trecute în Republica Moldova, a avut întâlniri la Chişinău, a avut întâlniri la Tiraspol. S-a vorbit despre necesitatea de a avea după o pauză regretabilă de aproape trei ani a formatului 5+2. Dar este încă mult prea devreme ca să vorbim despre diferite detalii.
Pot spune încă că am constatat că din ambele părți există o dorință, există o deschidere de a avea o asemenea întâlnire. Locul probabil că va fi în Polonia, așa cum este și firesc. Data și mai ales conținutul acestor discuții este în proces de elaborare. Și totodată înțelegem că este doar o etapă și că după acest moment va trebui să aibă loc și alte discuții. Oamenii trebuie să vorbească unii cu alții.
Foarte bine că a fost numit, și noi salutăm numirea unui viceprim-ministru pentru Reintegrare. Dle Oleg Serebrian este o persoană cu o experiență diplomatică, politică, științifică absolut uriașă, este una dintre personalitățile cele mai bine pregătite din Republica Moldova.
Este nevoie să discutăm cu toții ca să avem o idee despre cum vom face această reintegrare…
Dar totodată eu vreau să menționez un lucru care este, la fel, foarte important. Este important ca dl Serebrian să se bucure de un sprijin din partea tuturor oamenilor din Republica Moldova, ca absolut toți, întreaga societate, absolut toate forțele politice să elaboreze un consens național cu privire la care este de fapt dorința oamenilor de Republica Moldova. Este nevoie să discutăm ca să avem o idee despre cum vom face această reintegrare. Cum este țara visurilor noastre, țara de mâine, țara în care noi am fi vrut să trăim? Asta este responsabilitatea oamenilor de aici.
Noi – partenerii de dezvoltare, noi – mediatorii internaționali, cum vreți să ne numiți, putem un pic să vă ajutăm: cu niște sugestii, cu o mediere, cu niște proiecte, poate cu puțină finanțare. Dar esența soluționării problemei este un proiect de țară, este dorința împărtășită de toți de a implementa acest proiect, de a avea o țară de care noi toți vom fi mândri. Și atunci, eu vă întreb: unde sunteți voi, oamenii din Republica Moldova?”
Europa Liberă: Dl Ambasador, în acest moment avem o situație în care Chişinăul și Tiraspolul au poziții foarte diferite. Pachetul Berlin Plus în cadrul căruia fiecare are pachetul său de cereri și pachetul său de nemulțumiri; politica „pașilor mici” care s-a promovat în ultimii mulți ani și despre care mulți experți de la Chişinău spun că nu se știe dacă este foarte eficientă și că poate ar trebui completată, poate ar trebui să se renunțe la ea, poate ar trebui modificată… Deci, este un context care nu promite foarte multe evoluții în viitorul apropiat. Dvs. vă așteptați la evoluții spectaculoase pentru următorul an?
Bartłomiej Zdaniuk: „Întrebarea este cum definim conceptul unei evoluții spectaculoase. Deschiderea unui pod este un lucru spectaculos sau nu este un lucru spectaculos?”
Europa Liberă: Este spectaculos în măsura în care și funcționează.
Bartłomiej Zdaniuk: „Și funcționează după ce a stat închis timp de trei decenii. Apostilarea diplomelor, faptul că unele persoane pot continua studiile în alte stat – este o reușită sau nu este o reușită?”
Europa Liberă: Dar la Chişinău mulți experți spun că este o cedare făcută în fața Tiraspolului.
Bartłomiej Zdaniuk: „Bun, foarte bine. Asta înseamnă că trebuie să aibă loc, din nou, o discuție – într-un mod democratic, într-un mod pluralist și este absolut normal ca în spațiul public să existe un asemenea schimb de opinii.”
Partenerii de dezvoltare sunt doar parteneri, nu sunt stăpâni. Stăpânii sunteți dumneavoastră!...
Europa Liberă: Iar Tiraspolul spune că Chişinăul blochează tot ce ține de aceste procese.
Bartłomiej Zdaniuk: „Ce vreau să spun este următorul lucru. Este o impresie pe care o am în calitate de ambasador deja de ani de zile. Deseori sunt întrebat: „Dle Ambasador, noi ne-am gândit să facem așa sau așa, iar Dvs. să ne spuneți cum este bine”. Nu! Eu sunt ambasador, nu sunt guvernatorul unui imperiu colonial. Partenerii de dezvoltare sunt doar parteneri, nu sunt stăpâni. Stăpânii sunteți dumneavoastră!”
Europa Liberă: Deci vreți să spuneți că cheia este în Republica Moldova?
Bartłomiej Zdaniuk: „Dumneavoastră trebuie să vă hotărâți ce aveți de făcut. Pentru că, de fapt, mă întrebați despre proiectul de țară.
Proiectul de țară trebuie să fie rezultatul unei dezbateri interne în care se va coagula o viziune împărtășită de majoritatea oamenilor: „Acesta este un ansamblu de valori sau de scopuri care ne place nouă. Iar acestea sunt lucrurile care nu ne plac!”. Dumneavoastră sunteți cei care trebuie să facă așa ceva. De ce? Pentru că dacă vine cineva din exterior cu o soluție scrisă, gata, frumoasă, cine poate garanta că veți considera această soluție ca fiind cea mai bună și cea mai potrivită. Există și riscul ca în câțiva ani cineva să spună: „Da, o soluție a fost, dar au venit unii și au făcut-o pentru noi”. Deci, este o abordare greșită să așteptați soluții din partea altcuiva.
Răspunsul meu la toate aceste întrebări este: „Casa dumneavoastră, viitorul dumneavoastră și responsabilitatea dumneavoastră”.
Deci, dacă unii spun că e bine și alții spun că e rău, deci trebuie ca, în cadrul unor dezbateri democratice și pluraliste să ajungeți la niște concluzii și să faceți așa cum vă doriți.
Eu consider că în reglementarea transnistreană în acest moment trebuie să facem ce este posibil. Există această discuție – dacă trebuie să se continue cu pachetul Berlin Plus sau să se pună accent pe soluția politică. De ce să optăm doar pentru o variantă sau alta? Acolo unde se poate face ceva cu Berlin Plus – de ce nu? Acolo unde se poate avansa cu soluționarea politică – tot așa. Dar, din nou – chiar aveți dumneavoastră o idee cum se poate avansa?”
Europa Liberă: Experiența a demonstrat că atunci când se merge pe lucruri foarte tehnice și foarte detaliate, negocierile se împotmolesc în proces, în detalii, în lucruri nu neapărat foarte relevante pentru viziunea pe ansamblu și pentru soluția politică. Cum se spune, „Diavolul stă în detalii”.
Bartłomiej Zdaniuk: „Exact, există o asemenea zicală, inclusiv în limba mea maternă, în polonă, ceea ce confirmă că exisăt mult adevăr în ea.
Dar, repet, avem și o altă soluție? Și, doi: chiar dacă spuneți că este nevoie de o discuție despre aspecte mai generale, noi nu zicem nu. Dumneavoastră trebuie să hotărâți cum vreți să abordați soluționarea politică.
Însăși denumirea plină a formatului 5+2 este de „format pentru a contribui la soluționarea politică. Ce am zis mai devreme este că ar fi bine să vedem care este această viziune, de pe ambele maluri. Dacă ambele maluri au deja pe plan intern o viziune coerentă, cum a fost aceasta elaborată, dacă este împărtășită de toți. Și atunci când vom înțelege care sunt viziunile noastre va fi posibil să și vorbim, poate despre o viziune de ansamblu care ne place nouă tuturor.
În cadrul președinției noastre a OSCE, desigur că vrem să discutăm despre toate aspectele posibile, sigur că și această dimensiune este, le fel, un aspect important. Din câte am înțeles, chiar și unii parteneri internaționali și-au expus părerea lor. Mai mult, din câte am văzut eu, malul stâng în ultimele zile ale anului trecut chiar și-a exprima dorința ca această dimensiune politică să fie abordată. De ani de zile și autoritățile de la Chişinău au tot abordat acest subiect.
Deci, se vede că o dorință există. Acum este important să găsim calea, să găsim modul în care să abordăm aceste subiecte, pentru a păstra această încredere, pentru a crea condiții pentru o dezbatere în atmosferă de încredere și a găsi o posibilă soluție.”
Europa Liberă: Deci, o dată estimativă pentru negocierile în formatul 5+2 există în acest moment?
Bartłomiej Zdaniuk: „Sperăm ca acestea să aibă loc în lunile viitoare. Ideal ar fi, bineînțeles, prima parte a anului, iar dacă nu – cât mai curând posibil după acest interval. Mai sunt, oricum, mai mult de 10 luni de președinție a Poloniei în OSCE.”
***
Aproape zilnic, Occidentul, prin declarațiile liderilor săi, își exprimă îngrijorarea cu privire la situația din Ucraina. Unele țări își evacuează o parte din angajații ambasadelor de la Kiev. Cum se vede din Republica Moldova criza în relațiile dintre Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte? Ivan Sveatcenko a stat de vorbă cu președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, Dmitri Lekarțev.
Europa Liberă: O piatră de poticnire în relația dintre Occident și Rusia este dorința Ucrainei de a adera la NATO. De ce are nevoie Ucraina de NATO? Nu ar fi mai bine să facem o rocadă geopolitică: Ucraina rămâne fără NATO, Rusia se liniștește, iar Occidentul ar fi și el destul de mulțumit?
Dmitri Lekarțev: „Ar merita să ne uităm cu atenție la cifrele din 2014 și de acum privind numărul cetățenilor din Ucraina care susțin intrarea în NATO. Până în 2014, erau doar 17%. După 2014, datele cele mai recente arată 59%.
Adică, dacă nu s-ar fi întâmplat Crimeea, dacă nu s-ar fi întâmplat Donbasul cred că nu ar fi fost o dorință atât de evidentă. Dar, totodată, aderarea Ucrainei la NATO înseamnă securitate, este o garanție de securitate.
Putem înțelege isteria Rusiei, pentru că după o eventuală aderare ea nu se va mai putea amesteca în politica internă a Ucrainei și nici să-i dicteze condiții – ce să facă sau cum să facă.
Nu aș spune că Occidentul a obosit astăzi de Ucraina, pentru că vedem cum țările occidentale s-au unit, vedem lupta de pe frontul diplomatic, unde, pe toate platformele, Occidentul, toate țările spun că Ucraina trebuie susținută.”
Europa Liberă: Domnule Lekarțev, ce părere aveți despre Vladimir Putin? În Moldova, acesta este cel mai popular politician străin. În Ucraina, popularitatea sa a scăzut în ultimii ani. Ce credeți dumneavoastră?
Dmitri Lekarțev: „Pentru mine, acesta este în primul rând liderul țării care duce o politică agresivă împotriva Ucrainei.
De ce este el cel mai popular politician străin în Moldova? Probabil că nu este un secret, având în vedere că în Moldova piața mediatică, din păcate, domină mass media pro-rusă, care creează cu succes imaginea unui lider și politician puternic, de succes; care speculează pe seama unor momente din istoria sovietică, din memoria sovietică, care, în principiu, încearcă să retușeze eșecurile Kremlinului și să exacerbeze succesele nesemnificative ale Federației Ruse. Toate acestea luate împreună, desigur, au o influență foarte mare asupra societății noastre. Prin urmare, nu este de mirare că Putin este atât de popular la noi.”
Europa Liberă: Dar cum este el văzut în Ucraina?
Dmitri Lekarțev: „În Ucraina, el este un antierou absolut.”
Europa Liberă: Aveți vreo rețetă pentru rezolva situației din estul Ucrainei?
Dmitri Lekarțev: „În primul rând, poziția mea personală este asemănătoare cu cea a Ucrainei: soluționarea problemei poate fi doar pe cale pașnică. Dar subliniez – cheia rezolvării acestei probleme este la Kremlin. Dorința Kremlinului de a rezolva conflictul este foarte importantă în toată această situație. Adică, trebuie retrase armele, trebuie retrași mercenarii. Ucraina trebuie să aibă posibilitatea de a prelua controlul efectiv al segmentului de frontieră de-a lungul regiunilor Lugansk și Donețk.
După aceea, pas cu pas pot fi soluționate alte chestiuni – de la organizarea alegerilor la modificarea Constituției și așa mai departe. Dar până când Kremlinul nu va dori acest lucru, toate acestea nu se vor întâmpla.”
Europa Liberă: Dar cum rămâne cu Crimeea? Pentru că este greu de presupus că Rusia va renunța vreodată la aceasta în mod voluntar. Nu este mai bine ca Ucraina să renunțe la Crimeea?
Dmitri Lekarțev: „Ucraina niciodată nu va renunța la Crimeea! Formula „Crimeea este rusească” nu există nicio perspectivă. În primul rând, pentru că pune în pericol garanțiile de securitate în întreaga regiune europeană și principiul suveranității statului și a frontierelor.
De aceea, Crimeea trebuie și ar fi necesar să fie restituită înapoi Ucrainei. Cel puțin, vom spera și vom aștepta acest lucru. Cum, în ce formulă și peste câți ani – nu se știe. Dar Ucraina nu va renunța niciodată la Crimeea.”
Europa Liberă: Dar dacă ar fi să abordăm o atitudine mai cinică – de ce ar avea nevoie Ucraina de peste două milioane de alegători radical pro-ruși?
Dmitri Lekarțev: „Eu aș spune că nu toți alegătorii din Crimeea sunt pro-ruși. Chiar și cei care inițial s-au bucurat de anexare acum nu sunt chiar atât de impresionați, pentru că rezultatele pe care le așteptau nu au venit. În același timp, există și tătarii din Crimeea, populația indigenă a Crimeii, care astăzi, din păcate, este supusă perchezițiilor, persecuțiilor și așa mai departe. Există și reprezentanți ai societății civile ucrainene care trăiesc acolo și care vor, de asemenea, să revină în Ucraina. Adică nu aș afirma categoric că Crimeea este absolut pro-rusă.”
Europa Liberă: Aceste așa-zise republici populare au vreun viitor, fiind în afara Ucrainei? Poate că este posibilă încorporarea lor în Rusia, așa cum s-a cerut de mai multe ori, fiind invocate rezultatele referendumurilor și spunându-se că anume acesta este scopul?
Dmitri Lekarțev: „Auzim astăzi apeluri active în Duma de Stat despre faptul că aceste entități trebuie primite în Rusia. Știm că astăzi pe aceste teritorii se află deja aproximativ 720 de mii de cetățeni ruși, adică oameni cărora Rusia le-a oferit în mod activ cetățenia. Prin urmare, acest lucru nu este exclus. Desigur, vom monitoriza, vom vedea ce se întâmplă, dar nu este exclus.
Există o mulțime de scenarii pentru desfășurarea de mai departe a evenimentelor, orice se poate întâmpla: o operațiune la scară largă, separarea doar a acestor două regiuni, crearea unui pod terestru spre Crimeea, continuarea unui război hibrid… Diferiți experți oferă diferite scenarii de evoluții ale situației. Desigur, vom monitoriza, totul este posibil. După 2014, nu ne mai surprinde nimic.
Ucraina este un stat suveran. Și are dreptul absolut de a-și alege viitorul, atât în politica internă, cât și în politica externă. Faptul că cineva încearcă să-i impună propriile decizii prin metode precum anexarea Crimeii sau crearea unui conflict armat în Donbass, acest lucru este, desigur, nedrept. Iată aici este nedreptatea!
Ucrainenii și-au dorit un parcurs european, ei au suferit pentru asta, mulți oameni au murit în timpul Maidanului. Aceasta este alegerea lor! Ei trebuie lăsați în pace – este un stat suveran, au dreptul la asta. Dacă cuiva nu-i convine, de ce să o demonstreze în acest fel – să separe teritorii, să creeze conflicte armate și așa mai departe?”
Europa Liberă: De ce are nevoie Ucraina de o cale europeană? Încă din ultima perioadă a guvernării lui Ianukovici Ucraina s-a întors spre Europa, dar se pare că nu a avansat prea mult, calea e alunecoasă…
Dmitri Lekarțev: „Integrarea europeană este, în primul rând, statul de drept, democrația, un stat funcțional, o economie și o infrastructură funcționale, o politică socială puternică. Integrarea europeană este cea care poate oferi măcar o șansă pentru viitorul copiilor noștri. Cred că astăzi pentru Ucraina și Moldova singura cale de a îmbunătăți ceva integrarea europeană.
De ce nu merge? Aici, probabil, nu ar trebui să dăm vina doar pe politicieni, pentru că multe depind și de cetățeni, de modul în care vrem noi să ne schimbăm în această direcție. Știți cum se spune - dacă vrei să schimbi lumea, începe cu tine însuți.”
Aici e Radio Europa Liberă
