Petrișor Peiu scrie pe site-ul Ziare.com despre poziția declarată a ultimelor patru guverne de la București: ne vom uni cu Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene. În faza de acum, poziția are mai degrabă parfum de „dramoletă”: „Sora mai mică și frumușică” a României se uită galeș spre clubul select din care România face parte, dar e limpede că Uniunea nu o vrea. ”De când ducem noi de la București curajoasa luptă de întărire a moldovenismului civico-europenist, scrie Petrișor Peiu, am reușit performanțe greu de exprimat în adjective: primul purtător al valorilor euro-moldovenismului, virilul și telegenicul Vlad Filat, a ajuns în fundul beciului, (...), al doilea euro-moldovenist, (...) Vladimir Plahotniuc, se ascunde în Codru (propriul hotel de altminteri), iar Maia Sandu (...) se pregătește de o reintrare triumfală în armata Băncii Mondiale”.
Noua putere de la București pare demnă de tot mai puțină încredere în ochii comentatorilor de presă. Cristian Pârvulescu scrie în „Observator cultural” că guvernul Grindeanu a fost alcătuit nu din politicieni cunoscuți ai partidului câștigător în alegeri – PSD – ci dintr-un fel de ”tehnocrați de partid”, adică nume cvasi-necunoscute, dar controlabile de către liderul PSD Liviu Dragnea. Singurele predicții despre ce va face acest cabinet ar putea porni de la ce se scrie în programul de guvernare. Or Pârvulescu observă că în cele 172 de pagini ale documentului drepturile și libertățile fundamentale sunt o singurădată asociate Uniunii Europene, anume acolo unde se vorbește despre susținerea aspirației de aderare a Republicii Moldova. Drepturile fundamentale ale omului sunt pomenite și ele doar în legătură cu Parlamentul European și, concret, sunt ilustrate prin intenția alianței de guvernare de a îmbunătăți situația din penitenciarele românești.
În „România liberă”, Răzvan Chiruță constată că statul s-a întărit în România, dar nu în sensul în care trebuia. E o aluzie la o frază celebră a fostului mogul miliardar Sorin Ovidiu Vântu: ”Întăriți-vă statul”, adică dovediți că sunt infractor. Între timp, s-a dovedit. Numai că acum izbucnește un alt scandal, simetric, avându-l în centru pe un alt mogul miliardar, care a mai și fost parlamentar, Sebastian Ghiță. Inculpat pentru corupție, Ghiță se ascunde și amenință prin intermediul unui șir de mesaje video difuzate de televiziunea pe care o controlează, România TV. Unul dintre șantajați pare să fie adjunctul Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, care a fost suspendat ieri din funcție. În mod straniu, un personaj ca Sebastian Ghiță a fost membru al Comisiei de control a SRI, din Parlament, iar apoi, fugar fiind, transmite nestingherit şapte (până acum) înregistrări video. Nu se explică decât prin conivența lui cu Serviciile secrete că a fost lăsat să fugă, că instituții cheie din sfera serviciilor au făcut enorme contracte pe bani publici cu firmele patronului România TV.
Alina Mungiu Pippidi scrie, de asemenea în „România liberă”, că acesta este subiectul cu adevărat de investigat în România: de ce i-au furnizat serviciile asemenea contracte lui Ghiță. Cu alte cuvinte, care e mecanismul prin care oamenii politici se folosesc de Servicii, iar Serviciile ajung să șantajeze politicieni? Speranța analistei este că o comisie de anchetă pe această tema ar putea fi inițiată de cei de la Uniunea Salvați România, a treia forță în parlament.
