Două comentarii din presa de astăzi se referă la schimbul de scrisori de săptămâna trecută pe subiectul blocării participării militarilor moldoveni la exerciții în România. Natalia Hadârcă, una din autoare, scrie într-un editorial publicat pe site-ul ediției de Moldova a ziarului Evenimentul Zilei (evz.md), că președintele Igor Dodon „a declarat război diplomatic României și SUA.” Autoarea editorialului îl critică pe Igor Dodon pentru că nu a respectat „cutumele” și „uzanțele diplomatice.” „[…] Dacă ambasadorii și-ar fi depășit competențele, ei ar fi trebuit să fie convocați la MAEIE, să li se ceară explicații”, mai scrie jurnalista.
Comentatorul politic Nicolae Negru spune în editorialul său pentru Ziarul Naţional (ziarulnational.md), că Igor Dodon a dat dovadă de „comportament prezidențial dezechilibrat, dăunător Republicii Moldova.” Ambasadorii României, Daniel Ioniță, și al SUA, James Pettit, i-au scris în legătură cu decizia sa de a nu permite militarilor moldoveni să participe, alături de colegii lor din sud-estul Europei, Ucraina și SUA, la un exercițiu comun în centrul de instruire „Smârdan” din județul Galați. Negru găseşte că Igor Dodon le-a răspuns „bădărănește, ca un lacheu al Moscovei.” Dodon, mai notează autorul editorialului, nu s-a gândit evident nici la Republica Moldova, nici la cetățeni, dar „și-a dăunat și propriilor interese, împușcându-se în propriul picior de dragul lui Putin.”
Reprezentanta permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Corina Călugăru, vorbește într-un interviu pentru portalul Report (report.md) despre dosarele depuse de cetățenii din Republica Moldova la CEDO timp de 20 de ani. „[…] Până în prezent, CEDO a înregistrat peste 12 000 de sesizări ce vizau ţara noastră şi a pronunţat 340 de hotărâri în cauzele ce vizează Moldova, dintre care 23 în 2016”, a spus Călugăru. Cât privește partea pecuniară, în baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până în prezent, Republica Moldova a fost obligată să plătească 16 243 000 de euro, dintre care 236 807 euro în 2016. 7% din cazurile pendinte actuale la CEDO, a precizat Corina Călugăru, provin din regiunea transnistreană.
Jurnalistul Igor Volnițchi scrie într-un editorial publicat pe portalul Tribuna (tribuna.md) că „politica moldovenească e ca un depozit unde sunt stocate preponderent produse expirate.” Autorul menționează că din cele 45 de partide, câte există oficial în Republica Moldova, doar mai puţin de zece sunt active - restul sunt nişte produse politice expirate, puse pe rafturi, proprietarii cărora se gândesc că într-o bună zi ar putea prinde şi ele bine la ceva. Altor produse politice expirate li se schimbă eticheta şi sunt din nou repuse în circuit, scrie Volnițchi, care menționează că este vorba de politicieni, „termenul de valabilitate” al cărora a „expirat” demult, dar ei continuă să „plutească” pe apele politicii moldoveneşti, chiar dacă nimeni nu înţelege care e rostul aflării lor în politică.
Portalul media-azi.md publică un interviu cu jurnaliștii Natalia Morari și Ion Terguță, implicați în proiectul pentru reorganizarea postului TV7 din fonduri europene. Natalia Morari a spus că Asociația de Jurnaliști, care va deține 75% din acțiunile TV7, este fondată de mai mulți jurnaliști și lideri ai unor ONG de media. Jurnalista a mai spus că în baza postului TV7 se urmărește crearea unei platforme care să adune cei mai buni jurnaliști și profesioniști cu integritate, care vor colabora nu ca angajați ai TV, pentru că ei vor continua să activeze în domeniile lor, ci vor veni cu proiecte proprii. „[…] Acest proiect este conceput de noi ca o variantă de salvare a jurnalismului, în condițiile în care piața este atât de monopolizată”, a declarat Morari. Jurnalista a mai spus că la începutul lunii mai a.c. noul proiect media ar putea ajunge pe ecranele cetățenilor, în prezent fiind la etapa de rebranding și căutarea unei noi denumiri. Ion Terguță a spus că viitorul post TV va fi administrat de un Consiliu de Administrație, care va propune candidatura unii director general, iar Consiliul de Observatori va urmări respectarea interesului public în programele editoriale ale postului.
Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, spune într-un interviu acordat portalului de expresie rusă newsmaker.md că primarul de Orhei, omul de afaceri Ilan Shor, numele căruia figurează în dosarul fraudei bancare, și-ar fi ispășit deja vina pentru darea de mită (ex-premierului Vlad Filat) prin faptul că a scris autodenunțul. Procurorul a precizat că, potrivit legii, persoana care a anunțat organele de drept despre darea de mită este scutit de pedeapsă. În ceea ce privește alte dosare în care figurează Shor, acțiunile procurorilor ar face parte dintr-un „lanț logic”. Eduard Harunjen a spus în contextul dosarului fraudei bancare că procurorii vor face tot posibilul ca persoanele implicate în această infracțiune să fie pedepsite, indiferent de apartenența politică sau funcții pe care le dețin.
Directorul Asociației de Politică Externă, Victor Chirilă, a scris pe pagina sa de Facebook (facebook.com) că soluționarea conflictului transnistrean va fi insuficientă, fragilă și va avea efectul bombei cu ceas la temelia statutului reintegrat, dacă nu va reuși să consolideze societatea de pe ambele maluri ale Nistrului și va duce la creșterea dependenței economice și energetice a țării de Rusia. Expertul explică că acest pericol va plana dacă nu se va reuşi să se uniformizeze cadrul legal și birocrația pe întreg teritoriul statului reintegrat și se vor submina prerogativele autorităților centrale sau dacă se vor consolida autoritățile regionale în detrimentul prerogativelor autorităților centrale. „[…] Securitatea statului reintegrat va fi lăsată la latitudinea neutralității permanente garantată de Federația Rusă, în virtutea eventualei sale calități de garant al soluționării transnistrene”, mai notează Chirilă.
Despre o întrevederea, acum câteva săptămâni, în format trilateral pe care au avut-o Igor Dodon, Pavel Filip și Andrian Candu, politologul Dionis Cenușa scrie într-un comentariu publicat pe pagina agenției IPN (ipn.md) că „pînă și cel mai nesincer dialog este mai bun și necesar” decât lipsa dialogului. Autorul comentariului opinează că substanța și rezultatul întâlnirii au arătat că părțile nu au urmărit să se împace, ci să-și enunţe răspicat divergențele la nivel instituțional, astfel că întâlnirea celor trei a servit drept încă o scenă pentru etalarea antagonismelor dintre președinția pro-rusă și guvernarea asociată cu integrarea europeană. Întrevederea celor trei, în opinia lui Dionis Cenușa, a demonstrat cât de vulnerabilă este guvernarea și cât de repede președintele pro-rus, deși fără competențe largi, a reușit să o depășească din punctul de vedere al legitimității, precum și al popularității. „[…] Această întrevedere denotă că retorica președintelui Dodon nu mai poate fi neglijată”, scrie politologul. Dionis Cenușa mai notează că PD trebuie să găsească soluții urgente pentru a tempera acțiunile geopolitice ale președintelui Dodon.
„Un nou conflict: Ucraina plasează forțe de securitate moldoveneşti la granița cu RMN” titrează agenția rusă Regnum (regnum.ru), care pretinde că autoritățile de la Chișinău și Kiev vor finaliza, până la finele anului, blocajul definitiv al Transnistriei. În articolul agenției ruse se menționează despre decizia luată privind plasarea vameșilor și al polițiștilor de frontieră moldoveni la „granița transnistreano-ucraineană.” Planurile Chișinăului și ale Kievului sunt calificate la Tiraspol drept provocare și un „proces periculos”, potrivit deputatului transnistrean Andrei Safonov, care urmărește instituirea controlului asupra „granițelor Transnistriei.” Regnum mai scrie că Transnistria s-ar află în blocajul economic al Republicii Moldova și Ucrainei din 2006.
