Linkuri accesibilitate

Vlad Țurcanu: „Lucruri pozitive nu am remarcat”


Bilanț 2016. Interviu cu un fost purtător de cuvînt prezidențial, acum analist politic.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:24 0:00
Link direct

Europa Liberă: Domnule Vlad Ţurcanu, care este, în opinia dumneavoastră, evenimentul cel mai îmbucurător în plan socio-politic din 2016 şi evenimentul cel mai întristător?

Vlad Țurcanu: „Au fost, mai curând, convulsii politice în acest an. Aş remarca, mai întâi, acea criză de la începutul anului, când preşedintele Timofti a refuzat să accepte candidatura lui Vladimir Plahotniuc la funcţia de prim-ministru. Şi, bineînţeles, un eveniment important a fost scrutinul prezidenţial încheiat, aşa după cum cunoaştem cu toţii, cu victoria lui Igor Dodon. Lucruri pozitive nu am remarcat. Poate aş atrage atenţia asupra scorului foarte bun pe care l-a înregistrat Maia Sandu în alegerile prezidenţiale, în condiţiile în care a beneficiat de o campanie nu foarte vizibilă, dar electorii moldoveni s-au mobilizat în favoarea unui candidat cu opţiuni clare pro-europene. Aşadar, aş spune că nu e totul pierdut, având în vedere acest electorat inimos şi stăruitor în sensul de a păstra calea europeană a Republicii Moldova, chiar dacă finalitatea nu a fost una care să-i mulţumească.”

Europa Liberă: Există pericolul ca acest traseu european al Republicii Moldova să fie perturbat, să zic aşa? Pentru că, de fapt, majoritatea parlamentară a spus mereu că ea merge spre Europa. Preşedintele nu are prerogative care cumva să pună în pericol acest traseu, nu?

Vlad Țurcanu: „Mai curând că ne vom afla într-o oarecare stagnare cu o retorică pro-europeană, dar nu cu foarte multe activităţi concrete. Şi cam în felul acesta a acţionat guvernul condus de Pavel Filip, cu promisiuni multe, dar şi cu nerealizări clare. Şi lucrul care ne poate căşuna cel mai mult în perioada următoare este că Republica Moldova, din cauza prestaţiei nu foarte mulţumitoare a guvernelor de dinainte, nu va mai fi percepută ca o ţară în care să poată să fie investită încredere. Iar o entitate, fie aceasta o persoană sau o ţară, are mai puţine şanse, dacă nu este tratată cu încredere. Va trebui să demonstrăm, de acum înainte, şi s-ar putea să ne ia ani pentru aceasta, că suntem nişte parteneri cu care se poate face treabă.”

Europa Liberă: Aţi fost o vreme consilier prezidenţial, consilierul domnului preşedinte Nicolae Timofti, vreau să vă întreb cum vi s-a părut din interior instituţia prezidenţială? Cât de importantă este ea în arena noastră politică? Şi cât de importantă este ea pentru viaţa simplilor muritori?

Vlad Țurcanu: „Probabil, deciziile preşedintelui nu sunt resimţite direct de către cetăţeni, dar instituţia prezidenţială este una extrem de importantă. Şi s-a văzut, nu o singură dată, că de o semnătură a preşedintelui a depins evoluţia de mai departe a lucrurilor. Eu am fost curios să aflu cum merg lucrurile la nivel politic şi administrativ, de aceea şi am acceptat acea invitaţie de a merge la Preşedinţie. Dar ceea ce am remarcat este că, pe de o parte, avem în rândul funcţionarilor mulţi oameni bine intenţionaţi, dar sistemul îi înghite pe aceştia şi pe alţii, lăsându-le puţin spaţiu să se manifeste, pentru că există, în general, anumite cutume care îi stingheresc pe oameni să procedeze în conformitate cu atribuţiilor lor de serviciu şi cu fişa lor de post. Sunt importante şi persoanele care deţin anumite funcţii cheie în stat, dar, în general, sistemul este problema. Şi, indirect, această stare de lucruri îi loveşte pe cetăţeni, în primul rând, la nivelul percepţiei că lucrurile nu merg bine. Iar un grup de cetăţeni dintr-o ţară care sunt, în general, pesimişti nu adaugă plusvaloare la acţiunile pe care le iniţiază o guvernare sau o instituţie. E nevoie, aşadar, de o mobilizare şi de eforturi comune ale oamenilor pentru ca să se materializeze anumite intenţii pronunţate de la tribune mari. Oamenii trebuie apropiaţi pentru ca să susţină demersurile guvernamentale. Dacă însă la răstimpuri oamenii primesc semnale că sunt neglijaţi, că nu sunt cooptaţi în această ecuaţie, atunci şi ei răspund ca şi cum cu aceeaşi monedă, prin indiferenţă sau nedorinţă de a se implica.”

Europa Liberă: Folosindu-mă de ocazie, totuşi, aş vrea să vă întreb, să revin la un episod care, cumva, este important pentru dumneavoastră. De ce aţi plecat din funcţia de consilier? Bănuiesc că această întrebare vi s-a pus de mai multe ori.

Vlad Țurcanu: „Eu am considerat de cuviinţă că, atunci când dezamăgeşti nişte oameni, trebuie să iei o anumită decizie. Eu am decis că un anunţ care nu s-a confirmat trebuie să fie urmat de o demisie. Chiar dacă această decizie a părut oarecum ciudată în Republica Moldova, unde se trece cu nonşalanţă peste anumite sincope ale funcţionarilor, dar eu am un set de valori peste care nu pot trece. Şi pentru mine aflarea în poziţia de consilier prezidenţial nu era un scop în sine. Pentru mine era important să am o anumită prestaţie acolo, să îndreptăţesc anumite aşteptări, mai ales că mă aflam într-o instituţie de prim rang din Republica Moldova. Și prestaţia mea trebuia să fie pe măsură. Din momentul în care am fost strâns în acest malaxor, care m-a pus într-o situaţie jenantă, decizia pe care am luat-o mi s-a părut absolut firească.”

Europa Liberă: E destul de rarisimă pentru peisajul nostru politic. Vreau să vă întreb cum vi se pare, cum vedeţi în continuare evoluţia instituţiei prezidenţiale acum, după ce Igor Dodon a învins în alegeri? La ce vă aşteptaţi?

Vlad Țurcanu: „Mai curând că Igor Dodon îşi va păstra o retorică antieuropeană, antiromânească, va încerca să marșeze pe temele sale din campanie, încercând să mimeze o opoziţie faţă de actuala guvernare, reprezentată de Partidul Democrat şi aliaţii aceia mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Dar în realitate Igor Dodon va fi nevoit să recunoască în scurt timp, chiar dacă nu o va face public, că şansele sale de a pune în aplicare nişte idei ciudate sunt extrem de limitate, dar îşi va păstra retorica în perspectiva alegerilor parlamentare. Va spune, aşadar, în scurt timp, că: „Dacă din poziţia de preşedinte nu reuşesc să schimb lucrurile aşa cum le văd eu, atunci daţi-mi o majoritate parlamentară în 2018, ca să pot să realizez ceea ce, nu-i aşa?, doriţi dumneavoastră, stimaţi electori’.”

Europa Liberă: Şi o ultimă întrebare. Aţi revenit la meseria de ziarist, o meserie pe care aţi îmbrăţişat-o şi anterior, înainte de a fi consilier prezidenţia. Întrebarea mea este dacă veţi rămâne mult timp în această zonă? Şi cum vede Vlad Țurcanu anul 2017?

Vlad Țurcanu: „În primul rând, este destul de dificil să faci previziuni, inclusiv politice, într-o ţară ca Republica Moldova, aflată pe nisipuri mişcătoare. Şi aşa a fost întotdeauna. În plan politic depinde foarte mult de modul în care se vor mobiliza acele două partide de opoziţie, Partidul Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase, ca să încerce să dea o replică importantă actualei guvernări reprezentate de Partidul Democrat şi de preşedintele ales Igor Dodon. Dar va fi greu, pentru că forţele sunt inegale, în primul rând, şi pentru că opoziţia are nevoie de resurse financiare, mediatice şi umane, pe care nu le are în deplină măsură această opoziţie.”

Europa Liberă: Vorbind despre replică, v-aţi referit la alegerile parlamentare din 2018?

Vlad Țurcanu: „Şi la aceasta. Dar mă gândeam, în primul rând, la ceea ce ar trebui să facă opoziţia, să taxeze orice derapaj la care se pretează o guvernare. Și ne aşteptăm ca guvernul lui Pavel Filip sau al acelui prim-ministru care ar putea să fie altul să greşească la un anumit moment. Este firesc să se întâmple acest lucru. În ceea ce mă priveşte, nu am revenit la jurnalism, ci fac analize politice.”

Europa Liberă: E şi acesta un soi de ziaristică.

Vlad Țurcanu: „E, da. Într-un anumit moment te gândeşti că poţi beneficia de experienţa pe care ai acumulat-o ca funcţionar şi ca jurnalist, pentru ca să spui mai multe. Şi cu aceasta mă ocup în momentul de faţă, inclusiv cu diverse alte proiecte, care nu neapărat sunt în legătură cu jurnalismul, dar se încadrează în ceea ce numim, în general, comunicare.”

XS
SM
MD
LG