Linkuri accesibilitate

În schimb, deputații au votat în două lecturi de-odată acordul cu FMI, ca să fie promulgat de președinte.

Parlamentul de la Chişinău nu a dat curs unei iniţiative de audiere în parlament a președintei CEC şi ministrului de externe pentru modul cum au organizat votul în diaspora. Propunerea aparţinând liberal-democraţilor a fost avansată pentru că cei doi sunt acuzaţi de candidata învinsă de Igor Dodon în alegerile prezidenţiale că ar fi cauzat lipsirea de dreptul la vot a mii de cetăţeni din afara Republicii Moldova.

Propunerea, dacă ar fi fost acceptată, ar fi însemnat cel mai probabil că majoritatea parlamentară controlată de democraţi împărtăşeşte criticile aduse scrutinului de cei care, la fel ca învinsa cursei, Maia Sandu, au vorbit despre limitarea dreptului la vot în diaspora şi alte nereguli. Numai că majoritatea a votat împotrivă, ceea ce poate fi un semnal că alegerea lui Igor Dodon nu este contestată, ci acceptată ca fiind legitimă şi corectă de către majoritatea parlamentară.

Motivul formal al refuzului de a accepta aceste audieri, invocat de democraţi prin vocea speakerului parlamentului, Andrian Candu, e că discutarea unui astfel de subiect înainte de totalizarea scrutinului măcar de către CEC ar fi mult prea grăbită:

„Nici CEC încă oficial nu a venit cu decizia în privinţa alegerilor. CEC încă nu s-a pronunţat”, şi-a exprimat dezacordul cu propunerea liberal-democraţilor Andrian Candu.

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a fost totuşi mai explicit:

„Stimaţi colegi, eu ţin la opoziţie, că fără ea nu este democraţie, dar nu-mi plac speculaţiile. Am avut o legislaţie proastă până în 2010, când buletine de vot în străinătate se dădeau doar corespunzător numărului celor înregistrați în prealabil pentru votare. În 2010, am ridicat la 3 mii de buletine plafonul maxim pentru că am considerat că e prea puţin să se ia în calcul doar cetăţenii înregistrați, plus 5%. Dar la nici o secţie de votare din străinătate nu votau atunci mai mult de 2000 de cetăţeni. Acum timpul a arătat că a fost o dorinţă mai mare. Nimeni nu poartă nici o vină, nici parlamentul, nici CEC. Trebuie să modificăm legea şi va fi totul bine”.

Declaraţia liberal-democratului Tudor Deliu, care propusese audierile, arată că liberal-democraţii contestă legalitatea alegerilor, la fel ca candidata pe care au susţinut-o în prezidenţiale, Maia Sandu:

„Fracţiunea noastră condamna atitudinea autorităţilor vizavi de alegerile preşedintelui. Mii de cetăţeni din diaspora au fost lipsiţi de dreptul la vot. Au fost înregistrate sute de cazuri de corupere a alegătorilor, de inversare a rezultatelor, votare prin portbagaje. Să vină astăzi în parlament CEC şi MAEIE pentru a da răspuns cetăţenilor.”

Fracţiunea parlamentară a învingătorului cursei nu a sprijinit nici ea propunerea, ba mai mult, i-a adus critici dure, prin vocea unuia din deputaţii socialişti, Vlad Batrâncea, celor ce au avansat-o:

„Ne pare bine că colegii din PLDM sunt atât de preocupaţi de felul cum s-au desfăşurat alegerile, dar vreau să le amintesc că în 2014, când am insistat pe deschiderea unui număr de secţii de votare peste hotare proporţională cu prezenţa cetăţenilor, ei nu ne-au susţinut. Aţi eliminat de fapt mii de cetăţeni din exerciţiul de vot, de exemplu, în Federaţia Rusă. Este foarte corect asta, dar nu PLDM trebuie să promoveze acest lucru.”

În schimb, votul grupului parlamentar al învingătorului cursei prezidenţiale nu a fost la fel cu cel al majorităţii parlamentare atunci când a venit vorba despre aprobarea acordului cu FMI. Legea respectivă a fost trecută astăzi prin două lecturi de-odată, ca să fie trimisă spre promulgare până ce preşedintele Nicolae Timofti îi va transmite fotoliul socialistului Igor Dodon, care a criticat în campanie înţelegerea de finanţare încheiată de guvernul de la Chişinău cu FMI, ca fiind plină de condiţii extrem de dureroase şi împovărătoare pentru cetăţeni.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG