Linkuri accesibilitate

Pavel Postică: „Autoritățile trebuie să fie mai atente atunci când stabilesc numărul secțiilor de votare peste hotare”


În dialog cu unul din juriștii Promo-Lex, care a monitorizat alegerile prezidențiale, despre învățămintele celui de al doilea tur de scrutin

Mii de cetățeni din diasporă cer, prin intermediul unei petiții online, demisia conducerii CEC, după ce nu au reuşit să voteze din cauza epuizării buletinelor de vot. În același timp, observatori electorali constată că în pofida unor eforturi de pregătire pentru o prezență mare la vot în anumite secții de votare din străinătate și pentru votanții din Transnistria, autoritățile au gafat în organizarea votului pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Ce este de învățat din această situație și mai ales de făcut, pentru ca la următorul scrutin să nu reapară aceste probleme? O discuție la această temă cu juristul Pavel Postică, director de programe la Asociația Promo-Lex.

Pavel Postică

Pavel Postică

Europa Liberă Autoritățile electorale au spus că regretă situația creată, în care un număr din cetățenii Republicii Moldova de peste hotare nu și-au putut exprima dreptul la vot și se discută acum despre nevoia unor modificări la Codul Electoral. Dar să le luăm pe rând, cum facem ca, de exemplu, la următoarele alegeri, votanții de peste hotare să poată toți face o alegere? Secțiile de votare, din mai multe țări, au rămas fără buletine de vot după ora prânzului.

Pavel Postică: „Pentru ca toţi, sută la sută, să voteze, cu siguranţă, nu vom reuşi să creăm condiţiile necesare.”

Europa Liberă: Cei care vor veni la secţii.

Pavel Postică: „Dacă analizăm situaţia care s-a creat acum, probabil, sunt anumite soluţii care pun în prim-plan dreptul constituţional de a alege. În acest sens, noi am văzut, cu certitudine, şi am observat că numărul acesta, plafonul stabilit, de 3.000 de buletine, datorită faptului că se prezuma că funcţionarii electorali nu pot deservi mai mult de 3.000 de alegători, nu este logic. El poate fi depăşit, respectiv, acest plafon poate fi majorat. Dar cea mai importantă este, totuşi, stabilirea numărului secţiilor de votare pentru deservirea acestor cetăţeni. Şi, în acest sens, eu cred că pe viitor trebuie autoritățile, guvernul să fie mult mai atent, atunci când stabilesc numărul şi locaţia secţiilor de votare peste hotarele ţării.”

Europa Liberă: Dar este necesară o limită pentru numărul de buletine care îi revin unei secţii?

Pavel Postică: „Este o monedă cu două faţete. Pentru că, dacă noi vom zice că nu este necesar să stabilim limite, atunci vom acuza organul electoral central, Comisia Electorală Centrală, că stabileşte arbitrariu numărul de buletine de vot. Am văzut că, chiar şi atunci când a fost anunţat tirajul buletinelor de vot, s-au pornit acuzaţii în adresa Comisiei Electorale Centrale de ce tipăreşte atât de multe buletine. În cazul în care noi nu vom avea limitele respective, dubiile față de calitatea procesului electoral, de buletinele de vot vor creşte semnificativ. Şi aici, într-adevăr, o limită rezonabilă trebuie să existe. Noi, în premieră, am văzut că această limită a fost depăşită. Cu regret, mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova au rămas pe din afara procesului electoral. Eu cred că trebuie să fie documentate toate cazurile în care cetăţenii nu au putut să-şi exercite dreptul la vot şi să fie luate măsurile corespunzătoare, să se vadă de ce s-au creat condiţiile respective, cine este responsabil direct de acest lucru și nu în ultimul rând, să fie aplicate sancţiuni. Ori, noi, de fiecare dată, evităm să aplicăm anumite soluţii pentru persoanele responsabile, generând în acest fel impunitatea pentru funcţionari.”

Europa Liberă: Pentru concretizare, cine trebuia să se îngrijească ca această situație să nu se întâmple, să prevadă poate situaţia în care mai mulți alegători decât maximul de 3.000 de buletine se prezintă la o secție? Când trebuia să se discute despre acest lucru?

Pavel Postică: „Eu cred că acest lucru urma să fie făcut încă la etapa constituirii birourilor electorale, a secţiilor de votare de peste hotarele ţării. Ori, noi în baza aceloraşi cifre pe care le aveam la dispoziţie şi Ministerului Afacerilor Externe, şi Comisiei Electorală Centrală, la începutul lunii octombrie, am prezentat o informaţie şi o analiză prin care am argumentat foarte clar că numărul secţiilor de votare stabilite pentru oraşele Moscova, Sankt-Petersburg, Londra, Dublin, Paris, Bucureşti, Padova şi îmi scapă acum încă un oraş din Italia, este mult prea mic, pornind de la numărul de alegători care au participat la ultimul scrutin parlamentar din 2014. Respectiv, am sugerat, încă la începutul lunii octombrie, autorităţilor să găsească soluţii pentru a deschide secţii de votare suplimentare în aceste locaţii. Cu regret, nu am fost auziţi. Acum s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Dar eu cred că toţi cetăţenii, care au fost în acele zile, cărora li s-a încărcat dreptul la vot, au depus cu succes contestaţii la birourile electorale. Or, birourile electorale au funcţionat în regim obişnuit, până la închiderea secţiilor de votare, până la ora 21.00, deservind cetăţenii. Şi, din punctul nostru de vedere, era necesar ca orice cetăţean care a venit la biroul electoral al secţiei de votare sau să primească buletin de vot, sau să depună contestaţie că nu a primit sau nu i s-a dat acel buletin de vot pe care el are dreptul să-l primească în conformitate cu legislaţia în vigoare.”

Europa Liberă: Şi contestaţiile depuse ulterior ce se va întâmpla cu ele? Pot servi ca argument în instanţă?

Pavel Postică: „Aici deja decizia aparţine instanţei de judecată. În practica internaţională în ceea ce priveşte procesul electoral au fost situaţii diferite. Noi avem situaţia din Ucraina, în care, spre exemplu, pentru orice eroare în procesul verbal la numărarea voturilor el este declarat nevalabil, se restituie biroului electoral pentru corectare, pentru renumărare etc. Noi avem situaţia din Austria, când din motive pur tehnice de încălcare a procedurii de numărare a buletinelor de vot recepţionate prin poştă, nu cele depuse, buletine de vot din secţia de votare, doar cele din poştă, care constituie foarte puţin din numărul total de buletine, au fost invalidate alegerile doar din motive tehnice. La fel, alegeri prezidenţiale - 1 iulie 2016. Dar totul este relativ, totul depinde de persoanele care urmează să pronunţe ultima decizie. Ori, în acest sens ultima decizie aparţine Curţii Constituţionale care trebuie să recunoască legalitatea sau, din contra, să invalideze alegerile.”

Europa Liberă: Dar, cel puţin, la acest capitol legislaţia este suficientă?

Pavel Postică: „Eu cred că, dacă să analizăm standardele internaţionale şi ceea ce există în practica internaţională în domeniu, este mai mult decât suficient pentru a oferi judecătorilor constituţionali o imagine foarte clară în acest sens şi pentru a lua o decizie pe măsură.”

Europa Liberă: Biroul pentru Relații cu Diaspora a anunţat că membrii biroului sunt gata să se implice, să vină cu propuneri pentru modificarea Codrului Electoral. O asemenea disponibilitate s-a văzut şi din partea CEC. În opinia dumneavoastră, reieşind din experienţa acestor alegeri prezidenţiale, care ar trebui să fie primele sau care modificări necesită a fi făcute în mod prioritar la Codul Electoral, dacă este nevoie să fie făcute?

Pavel Postică: „Eu cred că la această etapă, dar şi pornind de la aceea că în planul de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru alegerile următoare este preconizată utilizarea votului electronic, trebuie să ne îngrijim de faptul că toate condiţiile necesare pentru implementarea acestui vot electronic sunt luate în calcul. Modificările legislative trebuie să ţină cont şi de acest aspect. Pentru că noi trebuie să recunoaştem că, cu siguranţă, niciodată nu vom putea prevedea care va fi dorinţa electoratului, a cetăţenilor noştri din diasporă să vină sau să nu vină la vot. În acest sens, noi riscăm de fiecare dată sau să deschidem mai multe secţii de votare decât este necesar sau, din contra, să deschidem un număr insuficient de secţii de votare, sau să eliberăm un număr insuficient de buletine de vot. De aceea trebuie să ne îngrijim ca metode alternative de exercitare a votului să fie puse în prim-plan. Dar, cu regret, noi la momentul de faţă nu avem o legislaţie foarte bună care să permită utilizarea votului electronic. Respectiv, în afară de ceea ce se numeşte exercitarea votului direct în secţia de votare, noi deja de azi sau poate de ieri, sau poate din data de 13 noiembrie, când am văzut ceea ce s-a întâmplat în secţiile de votare, trebuie să ne gândim cum ajutăm cetăţenii noştri şi cum le creăm condiţii egale şi echitabile de a participa la scrutinele naţionale.”

Europa Liberă: Revenind la acea limită de 3.000, până la această limită autoritățile au suplinit buletinele în secțiile de vot unde se prezintă cetățenii moldoveni din stânga Nistrului. Asociația Promo-Lex a sesizat mai multe cazuri de „turism electoral” acolo, când alegătorii erau aduși în mod organizat, cu transport asigurat, la secțiile de votare. Această practică nu este una deloc nouă. De ce până astăzi, credeţi dumneavoastră, acest fenomen le scapă printre degete autorităților? Este din neputinţă, intenționat, şi aici se impun modificări legislative?

Pavel Postică: „Eu cred că la momentul de faţă ceea ce avem noi în legislaţia în vigoare este mai mult decât suficient pentru a asigura condiţii optime pentru exercitarea dreptului de vot atât pentru cetăţenii noştri din diasporă, dar şi pentru cei care trăiesc în regiunea transnistreană. Doar că noi suntem o ţară săracă şi nu ne permitem luxul să adaptăm corespunzător secţiile de votare etc. Noi am spus că trebuie să fie creată o circumscripţie electorală pentru regiunea transnistreană, ca unitate administrativ-teritorială de nivelul doi prevăzută de legislaţia în vigoare şi pentru municipiul Bender au fost constituite, dar mai departe nu s-a mers. S-a făcut economie, nu a fost constituită circumscripţia, organul electoral de circumscripţie. Exact aceeaşi situaţie şi în cazul secţiilor de votare de peste hotarele ţării. Noi am făcut economii pentru a constitui organ separat pentru diasporă, o circumscripţie electorală pentru diasporă, pentru că sunt 100 de secţii de votare, au specificul lor de activitate. Și atunci, evident, apar toate neajunsurile, ele se pun cap în cap. Pentru că noi am avut situaţia în care din cauza faptului că au venit mulţi alegători din regiunea transnistreană, nu au putut să-şi exercite dreptul la vot alegătorii satelor respective. Da, este foarte bine că cetăţenii noştri din regiunea transnistreană au venit, s-au implicat în procesul electoral din Republica Moldova, dar haideţi să vedem cum şi de ce. Pentru că noi am avut suficiente dovezi, probe care confirmă că, până la urmă, ei au fost impuşi, nu au venit benevol să-şi exercite dreptul la vot. Dar, într-un fel sau altul, au fost determinaţi de administraţia de la Tiraspol să vină să voteze. Şi aici deja nu putem vorbi de un vot liber, de un vot conştient. Aceasta este marea problemă.”

Europa Liberă: Probabil, ar urma să se expună CEC sau organele abilitate, Inspectoratul General de Poliţie.

Pavel Postică: „Eu cred că da. Pentru că şi noi, în măsura posibilităţilor, imediat ce am văzut aşa o activitate masivă, dar, pe de altă parte, destul de suspicioasă, din punctul de vedere că se făceau liste, se înregistrau persoanele care veneau, se fotografiau buletinele de identitate cu ştampila „Alegeri 13.11.2016”, deci, se ducea o evidenţă. Toate acestea în comun ne-au creat impresia că nu este un vot conştient, nu este un vot liber. Am semnalat acest lucru Comisiei Electorale Centrale, care, la rândul ei, a sesizat organele de drept. Să vedem cu ce se vor termina toate aceste cazuri, cum vor fi anchetate şi care va fi decizia instanţelor de drept, până la urmă, şi a Comisiei Electorale Centrale, în sensul în care aceasta influenţează sau nu legalitatea alegerilor pentru turul doi.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG