Linkuri accesibilitate

Guvernarea actuală este întruchiparea intereselor politice ale unor cercuri din R. Moldova și nu poate să fie o guvernare anticriză


Punct și de la capăt cu Natalia Morari și invitatul ei, omul de afaceri Ion Sturza.

Astăzi vom compara Republica Moldova cu lumea business-ului. De ce în ultimii 25 de ani această țară a reușit să devină o afacere profitabilă doar pentru un grup foarte restrâns de oameni, și nu pentru toți cetățenii ei? Despre aceasta vom vorbi cu oaspetele meu de azi, omul de afaceri Ion Sturza, ex-prim-ministru al Republicii Moldova .

Natalia Morari și Ion Sturza la discuția din studioul Europei Libere

Natalia Morari și Ion Sturza la discuția din studioul Europei Libere

Europa Liberă: În calitate de om de afaceri, ați putea spune că Republica Moldova ar putea evita falimentul? Dacă am compara țara cu business-ul, noi am falimentat deja sau ne apropiem de faliment, sau, totuși, putem face din țara aceasta ceva care să devină profitabil pentru toți? Nu doar pentru cei de sus, dar și pentru toți ceilalți. Haideți să evaluăm situația din țara noastră din perspectiva business-ului.

Ion Sturza: „Desigur, am putea compara o țară cu o companie, chiar dacă funcțiile statului sunt mult mai largi decât cele ale unei companii. Tehnic vorbind, Republica Moldova nu a fost niciodată un stat care, în mod absolut, se potrivea unui model de afacere. Țara mereu se afla la limita falimentului. Altceva, însă, de unde se luau puteri pentru a depăși toate aceste situații de criză? De obicei, situția era salvată datorită populației și împrumuturilor externe, care permiteau depășirea unor faze mai acute a crizelor economice. Apoi urmau etapele de stagnare, chiar și niște creșteri nesemnificative, apoi iarăși reveneam la fazele critice. Bineînțeles, în astfel de condiții nu poate supraviețui nicio companie din lume. Din punct de vedere economic, aceasta este un nonsens. Însă, iarăși, un stat este ceva mai mult decât o simplă companie de afaceri.”

Europa Liberă: Cu opt luni în urmă Dvs. ați fi putut deveni prim-ministru pentru a doua oară. Însă nu s-a întâmplat, n-a fost să fie, cum se spune. Mai mulți atunci comparau echipa Dvs. și pe Dvs. personal cu o echipă de manageri de criză. Ziceau că, iată, acum vor veni băieții care în scurt timp vor redresa situația. Cred că acum ați putea foarte calm să priviți în urmă și să apreciați tot ce s-a făcut pe parcursul acestor opt luni. Vă place echipa actuală a managerilor anticriză? În general, îi putem numi astfel?

Ion Sturza

Ion Sturza

Ion Sturza: „Desigur că nu. Este un guvern pur politic. Scopul nostru și al meu personal a fost să adunăm o echipă tehnică, un guvern al tehnocraților, care ar încerca într-adevăr să depășească criza din economie și din domeniul finanțelor publice, să ofere politicienilor șansa de a relansa sistemul politic, viața politică pe baza unor principii noi și să guverneze țara.

Noi nu ne-am propus să ne ocupăm de politică pură. Este o funcție cu totul diferită, o altă mentalitate, alte aptitudini și apropieri față de problemele economice și mai ales față de finanțele publice. Este un cu totul alt fel de dialog cu societatea, unul mai deschis, mai transparent și mai sincer. Bineînţeles, guvernul actual este întruchiparea intereselor politice și de altă natură a unor cercuri din Republica Moldova, și nu poate să fie o guvernare anticriză. Acest lucru îmi este foarte clar.”

Europa Liberă: Și totuși, dacă vom compara în continuare Republica Moldova cu o afacere, am putea zice că acum, la etapa actuală, noi ne aflăm în perioada de descompunere parțială a companiei? În general, ce poate acum să ne salveze?

Ion Sturza: „Putem și trebuie, probabil, să facem diferența dintre viața economică a țării, pe de o parte, și statul propriu zis, funcțiile sale, pe de altă parte. Desigur, economia Republicii Moldova este una relativ mică, și dacă o vom compara cu alte țări, atunci produsul intern brut național

Trebuie să conștientizăm faptul că avem o economie destul de mică cu o capacitate de cumpărare a populației redusă....

în valoare de șapte miliarde ar corespunde produsului intern brut mediu al unui oraș mediu din Germania. Două milioane și jumătate de cetățeni care locuiesc aici permanent, având o capacitate de cumpărare foarte scăzută, nu reprezintă un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerii.

Trebuie să conștientizăm faptul că avem o economie destul de mică cu o capacitate de cumpărare a populației redusă. Adesea fac această comparație: un dolar investit în Republica Moldova aduce un dolar, în România acesta aduce un profit de 10 dolari, în Anglia – 50, în Statele Unite – 200 de dolari. Dacă investitorul are posibilitatea de a investi, el, desigur, va investi în niște pieţe mult mai performante cu o capacitate de cumpărare mai performantă. De aceea, eu nu am nicio iluzie în privința șanselor Republicii Moldova de a deveni o economie interesantă pentru investitori.”

Europa Liberă: Bine, însă o astfel de țară mică ca Estonia a reușit să devină o economie interesantă din punctul de vedere al business-ului. Această economie mică a ocupat propriul segment al pieţei.

Ion Sturza: „Da, ei au reușit să crească capacitatea de cumpărare a populației și cererea corespunzătoare pentru bunuri și servicii inclusiv datorită injectărilor financiare din partea Uniunii Europene în bugetul țării, în necesitățile și cheltuielile statului, mai ales în proiecte sociale și de infrastructură, ceea ce în mod firesc a atras interesul business-ului. Ei brusc au trecut de la feudalism la o economie digitală, fiind astăzi lideri între țările mici în acest segment al tehnologiilor informaționale, ceea ce a avut o anumită influență asupra destinului statului.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, Dvs. ați spus că la începutul acestui an ați vrut să veniți în fruntea unui guvern tehnocrat. Privind înapoi, fiindcă au trecut deja 25 de la proclamarea independendenței, Dvs., în general, credeți în posibilitatea unui guvern tehnocrat în condițiile când la noi absolut totul în politică este determinat de partidele politice? Iar partidele politice la noi, cum zicea domnul Serebrean, se deosebesc exclusiv din punctul de vedere al opțiunilor geopolitice. Ele nu sunt partide politice, ci geopolitice. Unii ne cheamă într-o direcție, alții – în alta. Foarte des, mai ales în ultimii ani, noi am văzut acest lucru. Lumea se ascunde după sloganuri geopolitice pentru a nu răspunde la întrebări concrete: ce vor face ei cu economia și cum vor moderniza țara. Dvs., în general, credeți că în aceste condiții noi vom avea vreodată un guvern tehnocrat care va vorbi mai puțin despre geopolitică și își va vedea mai mult de treabă?

Ion Sturza: „Sincer spus, un guvern tehnocrat are sens doar în situații de criză...”

Europa Liberă: Avem impresia că la noi situația de criză nu are sfârșit...

Ion Sturza: „…Atunci când sistemul politic se află într-un impas, nici politicienii nu se pot uni în alianțe. Dar, în general, toate guvernele trebuie să fie politice. Ele trebuie să reflecte structura Parlamentului, să reflecte rezultatele votării poporului. Și guvernul trebuie să se ocupe de politică, de procese politice în diferite sectoare ale economiei.”

Europa Liberă: Corect, însă dacă vom privi cum la noi se constituie și cum este construit sistemul politic, înțelegem că el nu se bazează pe principii de meritocrație și dreptate. Există partide mari care operează cu bugete enorme. Și o fac nu pentru că au meritat aceasta în conformitate cu legea, dar pentru că au folosit diferite trucuri: au știut cum să atragă voturile, cum să acapareze mai multe posturi de televiziune, cum să plătească mai mult pe alegători. Și sunt partide mici care încearcă să răzbată, dar care nu au bani, nu au acces la mass-media. Respectiv susținerea populației în cazul lor nu este atât de mare și astfel în Parlament ajung mereu aceleași persoane.

Ion Sturza: „Aceasta este problema partidelor politice, a sistemului politic...”

Europa Liberă: Dar cum să răzbați aici, cum să faci ca guvernul care va reflecta structura politică a Parlamentului, măcar cumva să reprezinte interesele cetățenilor și nu a acelor persoane care stăpânesc partidele?

Ion Sturza: „Din păcate, în ultimii ani, în primele rânduri sau la conducerea guvernului și a ministerelor se promovau persoane care, de fapt, nu decideau nimic. Este o realitate a Republicii Moldova. Deciziile se luau în altă parte. De aceea gradul de libertate a șefilor guvernelor și ministerilor scădea în fiecare an, iar gradul de responsabilitate rămânea același.

A propos, mai mulți dintre acei care au ajuns în aceste funcții, ulterior fie regretau acest lucru, fie retrăiau foarte mult, în sensul bun al cuvântului, deoarece apăreau pe ecranele televizoarelor, răspundeau pentru apă și gaz, pentru drumuri și alte lucruri, însă, de fapt, înțelegeau că în fiecare dimineață primeau prin fax anumite indicații, sau fiecare avea lângă el câte un comisar care promova linia partidului...”

Europa Liberă: Supraveghetorul.

Ion Sturza: „…Supraveghetorul. Desigur, este de dorit ca acele persoane care în mod real fac politică în Republica Moldova, să ocupe

Profesionalizarea conducerii de stat în R. Moldova, în general, reprezintă o mare problemă...

anumite funcții în acest stat. Desigur, cu anumite condiții, atât morale, cât și profesionale. Profesionalizarea conducerii de stat în Republica Moldova, în general, reprezintă o mare problemă.

Chiar dacă noi avem academii și lumea parcă mai studiază acolo ceva, face o carieră în managementul de stat, în realitate nivelul pregătirii lor este foarte slab, în afara unor insule, ca în Banca Națională și, poate, în Ministerul Finanțelor. La Ministerul Economiei lucrează, în mare, oameni de ocazie, neprofesioniști, care nu se descurcă nici în macroeconomie, nici în microeconomie. Desigur, am putea spune că salariul lor este unul foarte mic.”

Europa Liberă: Cum atunci vom schimba noi sistemul, în acest caz?

Ion Sturza: „Nu știu, probabil...”

Europa Liberă: Cum poate Republica Moldova avea o guvernare de vis? Deoarece dacă acum te uiți la opoziție, apare un mare număr de întrebări referitor la felul în care ei au de gând să scoată țara din criză. Deoarece fiecare poate să dea la stânga și la dreapta cu lozincile de felul „Să eliberăm țara de oligarhi!”, dar cum concret vor elibera ei țara de oligarhi ulterior, când ei vor ajunge la putere, iată aici nu este nimic concret.

Ion Sturza: „Da, aveți perfectă dreptate. Eu, la fel, am încercat să analizez programele economice ale partidelor și nu doar a celor partide care se află astăzi la guvernare, dar și a celor care pretind puterea.

Marea problemă a liderilor politici este să adune în jurul lor niște manageri talentați, care ar putea conduce anumite sectoare ale economiei...

Acolo, desigur, e slut, sunt foarte puține idei reale. Marea problemă a liderilor politici este să adune în jurul lor niște manageri talentați, care ar putea conduce anumite sectoare ale economiei și nu doar ale economiei, dar și din sfera socială, domeniul apărării, cel al ordinii publice. Să-i convingă pentru o anumită perioadă să-și slujească țara. Este o problemă mare. De regulă, cei mai gălăgioși, cei mai fideli, între ghilimele, după alegeri se promovează în anumite funcții și deloc nu sunt cei mai buni experți.

Desigur, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova, în general, atât în țară, cât și peste hotarele ei, nu are un număr atât de mare al managerilor talentați. Ei nu sunt atât de mulți și totuși, probabil, există. Mai mult, peste hotare am întâlnit un număr mare de persoane originare din Republica Moldova care activează în bănci investiționale, care fac parte din conducerea marilor companii și care, pentru o perioadă, ar putea să vină și să facă aici ceva...”

Europa Liberă: Da, însă pentru ca ei să poată veni, chiar și pentru o perioadă oarecare, aici trebuie să se întâmple ceva pentru aceasta. Trebuie să fie trimis un mesaj adevărat, serios care să-i spună: băieți, veniți acasă, noi vă așteptăm, veți avea posibilitatea de a vă autorealiza fiecare în parte, împreună noi vom lucra asupra unei istorii reale, cum să scoate țara din criză. Dar pentru aceasta, aici, pe loc, trebuie să existe niște lideri politici care să poată convinge inclusiv pe reprezentații diasporei. Însă, deocamdată, acest lucru nu ne reușește.

Ion Sturza: „Noi am avut o astfel de încercare în 2009-2010. Atunci în țară într-adevăr s-au întors foarte mulți băieți talentați care au ocupat diferite funcții, au fost consilieri, însă deziluzia lor a fost atât de profundă, încât, consider, astăzi va fi foarte greu să facem același lucru. Chiar dacă le vom spune că în țară este o situație ideală, că partidele politice au conștientizat că nu au forțe profesioniste suficiente pentru a conduce țara și pentru a invita experți de peste hotare, este puțin probabil că cineva se va întoarce.

Astăzi sistemul politic, managementul de stat este aşa structurat încât totul depinde practic de un singur centru. Lumea s-a cam plictisit să mai vorbească despre aceasta...”

Europa Liberă: Da, nici nu mai trebuie să spunem numele. Toată lumea știe despre cine este vorba...

Ion Sturza: „Este puțin probabil ca acești băieți, care sunt obișnuiți să lucreze într-un sistem liber, cu mai multe nivele, să fie de acord să deservească acest centru.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, însă pentru ca ei să fie de acord să revină în țară, ei au nevoie de modele autohtone, de oameni competenți, de lideri locali, care să-i cheme după ei. Pentru foarte multă lume Dvs. ați devenit o astfel de persoană acum opt luni în urmă. Mai mult ca atât, eu am comunicat cu unii din membrii potențiali ai guvernului Dvs., și ei contează pe faptul că Dvs. veți continua să lucrați în aceeași direcție. Dvs. atunci i-ați adunat, însă mai departe nu a mai mers. Care poate fi rolul Dvs. în lupta cu deziluziile generației tinere și competente care a plecat, poate chiar deja a doua oară, și cineva din ei nu mai are de gând să se întoarcă. Cine și cum o va întoarce?

Ion Sturza: „Aceasta este cea mai dureroasă întrebare: dacă acești oameni doresc să revină în țară. Desigur, gastarbeiterii generației mele au o astfel de dorință. Chiar dacă avem cetățenia, plătim impozite în alte

Generația mai tânără nu mai are un sentiment, să-i zicem, al patriotismului casnic...

țări și lucrăm pentru binele altor țări, patria noastră oricum este Republica Moldova. Și la un moment dat noi, desigur, ne vom întoarce aici.

Însă generația mai tânără nu mai are astfel de senzații, un sentiment, să-i zicem, al patriotismului casnic. Va fi foarte greu să-i convingem să se întoarcă. Și problema nu este doar în salarii, dar în cât de stabil și durabil este acest proiect.

Însă, pe de altă parte, cât de aşteptaţi sunt ei în propria lor țară? Noi nu avem cultura admirației și a recunoașterii succeselor celorlalți cetățeni. Noi întotdeauna încercăm să justificăm cumva insuccesele noastre, înfrângerile nostre în viață, și întotdeauna încercăm să găsim niște neajunsuri celuilalt...”

Europa Liberă: Desigur, noi mereu căutăm, cine este vinovatul. Și vinovați sunt toți, în afară de noi.

Ion Sturza: „…Da. Oricum, chiar și la acest Congres al Diasporei, care a avut loc la Chișinău, și care într-un mod natural a fost regizat de partidele de guvernare, chiar și acolo era multă îngrijorare, multă dorință

Logoul programului DOR

Logoul programului DOR

sinceră de a ajuta Republica Moldova. Firește, eu sunt unul din acei care este aproape de poporul său și de țara sa, și care prin evaluările de situație, prin analizele și programele de mentorat, pe care le desfășor aici pe lângă afacerile mele, prin micile mele investiții, încearcă să influenţeze situația din Moldova.

Însă eu sunt un realist. Eu trebuie să apreciez realist situația nu doar în Moldova, dar și în toată lumea, în regiune, să țin cont de interesele marilor puteri, chiar dacă urăsc acest joc geopolitic. Oricum, eu văd ce se întâmplă astăzi, cum lumea se schimbă, și nu în cea mai bună direcție, câte provocări există legate de situații la nivel global. Republica Moldova, din păcate, a devenit un şurubaş în această situație globală, în acest joc global, inclusiv în economie. Trebuie să fim realiști, când ne propunem să urmărim anumite scopuri. Și în politica moldovenească acest lucru este la fel de valabil”.

Europa Liberă: Dar ce sugerează realistul din Dvs.? În timpul cel mai apropiat, acei care încearcă să lupte în Moldova pentru fotoliul președintelui – vorbesc acum despre opoziție, – acei care încearcă să creeze forțe politice noi, ei au, în general, șanse?

Ion Sturza: „Desigur că au. Din punct de vedere economic, ca un contabil, care adună debitul cu creditul, eu nu văd, cum sistemul de azi va supraviețui în următorul an sau un an și jumătate. Cheltuielile cresc, responsabilitatea pentru tot și pentru toate la fel crește. Trebuie hrănită o întreagă armată de propagandiști, experți și lobbyști americani. Sistemul administrativ în fiecare lună trebuie alimentat”.

Europa Liberă: Apropo, Dvs. ați încercat vreodată să evaluați acel volum lunar de bani care este necesar pentru menținerea acest sistem? Am în vedere plăți neoficiale, deoarece în presă a fost multă informație despre faptul că deputații, judecătorii, procurorii primesc suplimente la salariu în plicuri – nu toți, dar o anumită parte. Sunt bloggeri, experții – este o maşinărie uriașă.

Ion Sturza: „Este un mecanism imens. Și, dacă înainte acesta încă mai era împărțit între doi-trei supraveghetori...”

Europa Liberă: Da, plăcinta a fost împărțită între câțiva dintre ei.

Ion Sturza: „…Exact, și dacă veniturile erau mult mai mari, atunci astăzi aceasta, desigur, se concentrează preponderent într-un singur loc. Dacă nu vom lua în calcul cheltuielile personale pentru avioane, elicoptere și alte bucurii ale vieții, atunci costurile lunare ajung, cred, la șase-șapte milioane de euro.”

Europa Liberă: Dar care poate fi sursa acestor șase-șapte milioane în țara noastră astăzi, când, de fapt, criza se simte la orice pas?

Ion Sturza: „Acești băieți șmecheri au înțeles că, în principiu, veniturile de la această oaie râioasă – scuzați-mi această expresie atât de grosolană – nu sunt atât de mari, și această oaie are un avantaj foarte mare: așa-numita suveranitate, atribute de stat, sistemul financiar, rezervele valutare, reglementarea sistemului financiar, sistemul vamal, adică există semnăturile și ștampilele statului. Și ei au folosit foarte activ și au dat venituri foarte mari. Este acel binecunoscut sistem de spălare a banilor în Moldova, alte scheme care, în principiu, nu influenţau direct mediul economic, în afara unor astfel de lucruri ca taxele din partea întreprinderilor de stat, taxele din convorbiri telefonice, din sectorul energetic și așa mai departe, care de bine de rău adună pentru sistem, cred, câte trei-patru milioane pe lună.”

Europa Liberă: Însă cheltuielile sunt mult mai mari.

Ion Sturza: „Dacă vom ține cont și de cheltuieli personale, care, la fel, ajung la milioane, atunci jumătate din acest buget nu este acoperit, deoarece această schemă de spălare a banilor și altele în mare măsură au fost distruse din afară, mai ales din partea Federației Ruse...”

Europa Liberă: Deci, Dvs. considerați că ceea ce guvernarea încearcă, să zicem, să ne vândă în calitate de poveste de bază precum că guvernarea actuală a nimicit această schemă de spălare a banilor, că ea luptă cu corupția și cu atacurile raider, că îi trimite după gratii pe toți cei vinovați, Dvs. considerați că lucrurile stau cu totul altfel și că schema a fost distrusă din afară...

Ion Sturza: „Da, în mare parte schema a fost distrusă din afară, însă ea a fost parțial distrusă și de acel război pe care l-au început aici băieții

R. Moldova este astăzi una dintre cele mai mari zone de tranzit, gri, în această parte a Europei...

care controlau diferite părți ai acestei suveranități. Acest război a rezultat în dispariția aproape completă de pe piața tenebroasă a acestor scheme. Desigur, ele mai există. Republica Moldova este astăzi una dintre cele mai mari zone de tranzit, zone gri în această parte a Europei. Chiar și datele statistice oficiale arată că importul și exportul prin aşa-numitele depozite vamale constituie mai mult de 400 de milioane de dolari în prima jumătate de an. Este o sumă enormă.”

Europa Liberă: Este ceea ce se declară oficial.

Ion Sturza: „…Da, în Republica Moldova sunt 81 de depozite vamale, unde se modifică actele, iar carnea din Argentina devine carne din Moldova, unde fructele sunt transformate în moldoveneşti. Noi suntem unii dintre cei mai mari exportatori de medicamente și așa mai departe. Aceste scheme încă mai funcționează...”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că sunteți un realist. Dar ce Vă face să credeți că acest sistem nu mai are mult de trăit?

Ion Sturza: „Tot acest sistem care oricum este legat de niște operații de business, nu poate genera un volum atât de mare al banilor cash, care trebuie repartizați. În plus, astăzi tranzacțiile financiare tenebroase în care să fie folosită moneda internațională, dolari sau euro, este tot mai greu de făcut. Astăzi trebuie să zbori la Dubai pentru a aduce banii cash în țară, dacă vorbim despre sume mari pentru...”

Europa Liberă: Se spune că se zboară și la Dubai.

Ion Sturza: „…Pentru a cumpăra, spre exemplu, Parlamentul. Însă acestea sunt investiții singulare, care se fac tot mai greu și mai greu. Totul se vede.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. sugerați că Republica Moldova ca business devine tot mai puțin profitabilă pentru acei care o dețin, am în vedere pe acei de sus.

Ion Sturza: „Apar prea multe cheltuieli, deoarece trebuie, în primul rând, să investești în imaginea ta. Desigur, poți să lupți cu sărăcia într-o anumită familie sau să cumperi un pian pentru o fetiță. Însă, pe de altă parte, toate aceste cheltuieli enorme pentru lobbyști, acel război de la Washington pe care noi îl vedem în subteranele paginilor electronice ale lobbyștilor americani, toate acestea costă multe milioane de dolari. Și acum acolo a pornit o mare epurare a acestor companii lobbyste, mai ales după scandalul în Ucraina...”

Europa Liberă: …În jurul lui Ianukovici.

Ion Sturza: „…Scandalul care se numește «De unde sunt banii, Vasile». Și, de exemplu, aceluiași Partid Democratic – să spunem lucrurilor pe nume – îi va fi foarte greu să demonstreze sursa mijloacelor pentru serviciile lobbyștilor din Statele Unite...”

Europa Liberă: Domnule Sturza, Dvs. în general înțelegeți pentru ce sunt aceste contracte cu companiile de lobby. Pe piața internă din SUA lumea înțelege foarte bine că este o companie de lobby care este plătită conform contractului. Ei înțeleg acest lucru foarte bine. Ei pot vedea diferența dintr-un articol adevărat din „The New York Times” și materiale plasate în compartimentul „bloguri” într-o oarecare sursă mass-media. Iar aici, în interior, acest lucru nu are nicio importanță. Oare pentru o bătrână sau pentru un moș de la țară este important, cine sunt „Podesta Group” sau „Frontier Solutions” care au plasat un oarecare material, cine și cui a oferit un interviu – pentru ei acest lucru nu are nicio importanță! Ce fel de jocuri sunt acestea?

Ion Sturza: „Da, aceasta este o investiție lipsită de absolut orice eficiență. Eu cunosc acest lucru de mai mulți ani. Este o iluzie că deciziile anumitor guverne pot fi influențate prin aceste companii de lobby, același Departament de stat al Statelor Unite, însă pe de altă parte...”

Europa Liberă: Dar în Departamentul de Stat nu stau niște idioți, ei înțeleg aceasta foarte bine.

Ion Sturza: „…În general, ei nu sunt idioți... Și pe de altă parte există această iluzie, din păcate, la care am contribuit cândva și noi, precum că „țările străine ne vor ajuta”, precum că pentru moșul Vasile aceasta este foarte important de parcă el citește «The Hill», sau precum că FMI în mod neapărat trebuie să vină aici cu un program sau încă ceva. Însă, iarăși, este o încercare de a scoate niște bani din ei. Eu de câteva ori am scris despre aceasta și ziceam că mai bine ei cheltuiau acești bani pentru bloggerii și trollerii lor.”

Europa Liberă: Dar de unde va veni ajutorul dacă nu de peste hotare? Cine ne va ajuta?

Ion Sturza: „Noi singuri trebuie să ne rezolvăm problemele. Chiar și ultimele scandaluri legate de anumite declarații din partea diplomaților occidentali au stârnit nemulțumiri nu prin ceea ce se referea la faptul că nouă ni se dau recomandări-indicații pentru anumite probleme foarte sensibile care țin de noi personal...”

Europa Liberă: Și noi trebuie singuri să ne clarificăm cu ele.

Ion Sturza: „…Noi trebuie singuri să ne clarificăm cu ele. Însă, iarăși, revenind la Republica Moldova și la economie ca un business, eu sunt un optimist pentru că noi trebuie să creștem, să îmbunătățim calitatea vieții a cetățenilor noștri, trebuie să dezvoltăm consumul, să folosim potențialul acestor două milioane și jumătate de oameni...”

Europa Liberă: Bine, însă cum putem noi dezvolta potențialul acestei țări prin metode nepolitice, deoare acum politica este monopolizată, știm cu toții de către cine. Nu știu dacă în timp apropiat vom reuși să o demonopolizăm, deși avem nevoie de acest lucru extrem de mult. Iar ceea ce rămâne în plan economic, acele brațe de muncă necalificate au început să plece masiv. Scade capacitatea de cumpărare. Acei care cheltuiau vor cheltui acum în alte țări. Mai mulți tineri își iau cu ei familiile. Respectiv, ei nu vor mai trimite aici banii. Cum putem să dezmorțim aceasta prin metode nepolitice sau ne rămâne doar politica?

Ion Sturza: „Putem doar să visăm ca țara să trăiasă astfel încât economia, indiferent de cine este astăzi prim-ministru, să se dezvolte, iar lumea de afaceri în mod real să nu cunoască numele guvernanților. Apropo, într-un fel sau altul aceasta se întâmplă astăzi în România. Acolo, dacă vom privi tabloul politic românesc, sunt crize, un guvern tehnocrat, scandaluri și așa mai departe. În pofida acestui fapt,

Trebuie să trecem direct, la fel ca estonii, din feudalism la o economie digitală...

economia țării a crescut cu șase la sută. Deci, undeva s-a produs această despărțire a economiei de politică, chiar dacă aceasta și este o iluzie. Într-un final, deciziile politice au o influență foarte mare asupra economiei.

Ceea ce ați spus despre situația reală pe piața muncii din Moldova este o tragedie. Am aici câteva sute de locuri de muncă vacante, inclusiv pentru ingineri, chiar dacă activitatea mea investițională în Moldova este relativ mică. Noi trebuie să trecem direct, la fel ca estonii, din feudalism la o economie digitală.”

Europa Liberă: O vom putea face cu metode nepolitice sau totuși la noi totul trebuie să se înceapă cu epurarea câmpului politic?

Ion Sturza: „Într-o măsură oarecare este o iluzie că vom putea soluționa ceva în afara situației politice din țară. Din păcate, în ultimii zece, chiar cincisprezece ani, la noi are loc o permanentă degradare a clasei politice. Și aceasta, desigur, se răsfrânge și asupra economiei.”

Europa Liberă: Noi ne-am înțeles astăzi să vorbim cu Dvs. mai mult despre partea economică a problemei, despre cum poate Moldova deveni interesantă din perspectiva afacerii...

Ion Sturza: „Eu, după cum vedeți, încerc să evit să fac aprecieri politice...”

Europa Liberă: …Da, însă oricum nu pot să nu vorbesc despre politică. Există acum foarte multe zvonuri precum că următoarele alegeri parlamentare pot avea loc mai devreme și că sistemul electoral va deveni unul mixt. Probabil, se va încerca repetarea experimentului din Gagauzia când mai mulți deputați vor fi aleși în calitate de candidați independenți, iar într-un final noi ne vom pomeni cu o nouă majoritate, care în mod necesar va fi legată de unul și același partid. Doar din punct de vedere economic este mult mai convenabil să cumperi 20 de oameni în teritoriu, decât să treci în Parlament un partid imens cu anumite probleme de imagine. În această situație forțele noi pot spera la ceva? Este un sistem mixt o șansă pentru ei?

Ion Sturza: „Nu este nicio șansă. Sper că aceasta nu se va întâmpla. Este o iluzie că un candidat dintr-o circumscripție uninominală va avea grijă de alegătorii săi. Încetul cu încetul el le vor cumpăra voturile cu macaroane. Nu trebuie să mergem foarte departe. Un exemplu este Ucraina unde un sistem și întreaga țară s-au prăbușit din cauza circumscripțiilor uninominale care au constituit acolo 50 la sută. Acolo a existat o anumită taxă și chiar înțelegerile dintre partide: tu vei lupta pentru un loc acolo, iar tu acolo. Și pentru aceasta se alocau anumite sume de bani. Însă, desigur, pentru ce să mai lupți în Moldova, să te cheltui pentru partide și pentru imagine, dacă într-o asemenea țară saracă poți foarte ușor cumpăra un anumit număr de locuri...”

Europa Liberă: Este mai ușor să cumperi zece persoane cu câte zece mii fiecare, decât o singură persoană cu o sută de mii. Este matematică elementară.

Ion Sturza: „Absolut, este matematică elementară. Sper că aceasta nu se va întâmpla. Înainte să distrugem un sistem politic noi trebuie să-l clădim. Aș vrea să avem partidele politice puternice, independente, de stânga și de dreapta, cu o anumită ideologie, dar care ar reflecta anumite așteptări ai unui anumit segment al populației, și nu pur și simplu ar transforma într-un balamuc ceea ce trebuie să fie democrația în Moldova.”

Europa Liberă: Dacă vom încheia această emisiune pe aceeaşi notă economică, Dvs. îl invidiaţi pe acționarul principal al companiei care se numește Republica Moldova, îi invidiați statutul său actual din perspectiva business-ului? Cum o duce el acum, bine sau mai puţin bine?

Ion Sturza: „Desigur că nu! Din câte cunosc, el doarme doar câte două ore pe zi...”

Europa Liberă: Ce riscă el?

Ion Sturza: „Riscul este că, în cel mai rău caz, altcineva îi va lua afacerea. În cel mai bun caz, însă, lumea într-un sfârșit se va trezi și va

Grija de oameni este o povară foarte grea...

înțelege că aceasta nu este ceea de ce țara are nevoie. Grija de oameni – o spun fără niciun patetism – este o povară foarte grea... Una este când tu ai câteva mii de angajați sau lucrători, cum e în cazul meu, când în fiecare zi trebuie să te gândești la salarii, la anumite probleme sociale și la condiții de viață. Și alta este când ai grijă de o țară întreagă...”

Europa Liberă: De pensionari și de angajaţii din domeniul bugetar...

Ion Sturza: „…Aceasta, desigur, este foarte stresant. Eu, de exemplu, nu îl invidiez. Este o povară foarte mare atât pentru psihic, cât și pentru buzunar.”

Europa Liberă: Însă este foarte ușor să-ți scoți stresul: să lași afacerea și să pleci undeva, pe Mali, de exemplu, ceea ce și îi dorim acestui acționar.

XS
SM
MD
LG