Linkuri accesibilitate

27 martie 1991 – România-Moldova, împreună sau separat?


Chișinău, Arcul de Triumf

Chișinău, Arcul de Triumf

Materiale extrase din arhiva Institutului Hoover de la Universitatea Stanford, California, de istoricul Sergiu Musteață

Fragment din „Programul politic” din 27.03.1991. Editor: Mircea Carp, Liviu Tofan

La microfon Raluca Petrulian, care vă invită să ascultați în continuare Programul Politic. La Belgrad, opoziția anticomunistă demonstrează astăzi. La Moscova, se va demonstra mâine în favoarea lui Boris Elțin, iar miliția moscovită (al cărei șef a fost demis de Gorbaciov și care a fost scoasă de sub controlul autorităților locale) este în plină acțiune, pentru a împiedica demonstrația de mâine. Membrii Consiliului Municipal declară că se vor afla în primul rând al demonstranților, în eventualitatea izbucnirii unei violențe. Se așteaptă ca la demonstrațiile de mâine să participe peste 500.000 de persoane. (FF-71.)

Victor Moroșan, este posibil deci ca mâine să explodeze o bombă, dacă nimeni nu va reuși s-o dezamorseze.

INSERT ESKENASY I: SOVIET ROUNDUP

NARRATOR: Dezbaterile asupra naturii relațiilor dintre România și Republica Moldova cunosc o nouă acuitate acum, în urma declarațiilor președintelui Mircea Snegur, dar și a celor aparținând ministrului de externe, Adrian Năstase. Relatează Tomy Bărbulescu.

INSERT KAVANIAN I: ROMANIA MOLDOVA

Ministrul de externe român, Adrian Năstase, a chemat marți la o discuție publică asupra viitorului legăturilor cu republica sovietică Moldova.

La înapoierea dintr-un turneu în care a vizitat Moscova, Kiev și Chișinău, ministrul român a stăruit că românii nu trebuie să se lase împinși de pasiunea naționalistă și să nu caute o unificare imediată de stil german, care ar putea genera un conflict.

După ce conducerea naționalistă a Moldovei a declarat, anul trecut, suveranitatea republicii ca un prim pas pe calea independenței de Moscova, mulți români au chemat (fie la demonstrații, fie în presă) la, cităm: ”ruperea celui de-al doilea zid al Berlinului” pentru reintegrarea României Mari, care a existat înainte de cel de-al doilea război mondial.

Amintim că republica Moldova a boicotat recentul referendum asupra reformării Uniunii Sovietice.

În declarația lui, Năstase a afirmat că românii nu pot considera Moldova o țară străină, dar că trebuie că ia în considerare ”realitățile europene”, cât și propria dorință de independență a Moldovei.

”Va trebui să acceptăm deocamdată” - a spus el - ”ideea existenței a două țări românești”. Cred că pentru noi este foarte important să stabilim dacă respectăm declarația de suveranitate a Moldovei sau dacă să aderăm la ideea potrivit căreia Moldova este o provincie a României, care să fie preluată printr-o unificare imediată.”

Năstase a atras atenția că o unificare rapidă este utopică și că poate fi contraproductivă ducând la ruperea contactelor dintre Moldova și România.

”Trebuie să facem o diferențiere clară, a spus el, între acțiunea politică și dimensiunea sentimentelor noastre”.

Pe de altă parte, președintele republicii Moldova, Mircea Snegur, care a avut convorbiri cu Adrian Năstase, a declarat într-un interviu cu ziarul spaniol El Pais, publicat zilele trecute, că republica Moldova nu va uita niciodată că aparține României. ”Dar, - a continuat el, - poporul moldovean dorește un stat independent cu relații privelegiate cu România”. Snegur a mai spus că republica Moldova va păstra de asemenea legăturile economice cu Uniunea Sovietică și că va promova astfel de legături cu celelalte republici sovietice.

La înapoierea în România, ministrul de externe, Adrian Năstase, a declarat că din discuțiile purtate reiese că republica Moldova nu dorește să fie considerată o colonie românească și că a ales să se constituie ca stat suveran, căutându-și în timp independența, afirmându-și dreptul la autodeterminare. ”Se va căuta o apropriere culturală între românii din stânga și din dreapta Prutului, pentru a se ajunge la o dezvoltare a complementarității noastre de simțire, dar și a intereselor economice”, a mai spus Năstase.

La Moscova, Năstase a parafat un nou proiect de tratat de prietenie româno-sovietică, în care cele două state recunosc inviolabilitatea frontierelor lor și renunță la folosirea forței în relațiile dintre ele. Fiecare parte se angajează să nu se alăture niciunei alianțe care ar amenința pe una dintre ele. În noul tratat de prietenie, cu un termen de 15 ani - parafat la Moscova - Uniunea Sovietică și România se angajează de asemenea să se consulte reciproc în orice situație care ar amenința securitatea internațională sau securitatea propriilor interese.

Între timp, consilierul de presă al președintelui Uniunii Sovietice a reafirmat declarația ministrului de externe sovietic, Alexandr Besmertnîh, potrivit căreia, președintele Ion Iliescu va semna tratatul menționat în cel mai scurt timp, cu prilejul vizitei sale la Moscova, care însă nu va avea loc înainte de sfârșitul lunii martie.

XS
SM
MD
LG