Linkuri accesibilitate

Prof. Sergiu Musteață: pe urmele a ceea ce a însemnat Europa Liberă în anii comunismului


Din arhiva lui Efim Crimerman (Grigore Singurel) la Aachen (Foto: Sergiu Musteață)

Din arhiva lui Efim Crimerman (Grigore Singurel) la Aachen (Foto: Sergiu Musteață)

De vorbă cu decanul Facultății de istorie a Universității de Stat „Ion Creangă” despre proiectul de cercetare „Moldova sovietică în emisiunile Europei Libere în perioada Războiui Rece”.

Profesorul Sergiu Mustețea, decanul Facultății de Istorie a Universității de Stat „Ion Creangă”, în colaborare cu Hoover Institution, este inițiatorul unui proiect complex de cercetare, intitulat Moldova Sovietică în programele Europei Libere în perioada Războiului Rece. Aflat zilele trecute la Frankfurt, la invitația universitarilor germani, prof. Musteață a acordat un interviu Europei Libere despre progresele făcute în realizarea proiectului pe care îl conduce.

Europa Liberă: Cui îi este destinat și cum se va materializa acest proiect?

Sergiu Musteață: „Vreau să vă reamintesc că proiectul este Moldova Sovietică în programele Europei Libere în perioada Războiului Rece și [că], după ce am lucrat în arhiva de la Hoover și am colectat mii de documente, în acest an care s-a scurs am reușit să procesăm o bună parte din aceste documente. Între timp am căutat să iau legătura cu oamenii care au lucrat, care au contribuit direct la promovarea realităților din Moldova sovietică în emisiunile Europei Libere și ale Radio Libertatea.”

Europa Liberă: Pe cine ați găsit deci din protagoniștii fostei Europe Libere de la München?

Sergiu Mustețea: „Am reușit să-i găsesc pe toți trei care au lucrat anume pe subiectele Basarabia și RSSM. În primul rind este vorba de Nicolae Lupan care are peste 90 de ani, trăiește la Paris [și] mai vine din cînd în cînd la București; am avut o primă întîlnire la București, de curînd.

Efim Crimerman astăzi la Aachen (Foto: Sergiu Musteață)

Efim Crimerman astăzi la Aachen (Foto: Sergiu Musteață)

Al doilea ar fi Efim Crimerman, care a lucrat din 1981 și pînă în 1994, la M ü nchen, în special pentru Radio Svoboda, dar și pentru Europa Liberă; a făcut o mulțime de emisiuni prezentînd situația din Moldova sovietică și deja independentă. L-am găsit și pe el bine merci la Aachen, este și dumnealui trecut de 90 [de ani], am avut, zilele trecute, un interviu nemaipomenit cu dînsul, [și] are o arhivă bine păstrată, bine închegată, pe care mi-a cedat-o.

Sper ca în viitorul apropiat să o procesăm și să o publicăm în cel mai scurt timp, ca să se bucure și alții despre aceste contribuții, să știe mai bine ce s-a prezentat, cum s-a prezentat și cum s-a făcut istoria la Europa Liberă. Și cel de-al treilea ar putea fi Vladimir Socor…”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre documentația pe care o păstrează Lupan și Crimerman, în mod special; Vladimir Socor, știm, continuă să colaboreze cu Europa Liberă.

Copertă a scriptului unei emisiuni EL (Hoover Institution Archives; Foto: Sergiu Musteață)

Copertă a scriptului unei emisiuni EL (Hoover Institution Archives; Foto: Sergiu Musteață)

Sergiu Mustețea: „Nicolae Lupan și-a publicat din emisiunile sale două volume și ni le-a prezentat ; l-am rugat [ca] dacă mai are ceva în arhiva proprie să ne prezinte și, poate, să reluăm, să încercăm să facem un volum comun, legat de contribuția lui la Europa Liberă.

Efim Crimerman a publicat o cărțulie, în limba rusă, în special contribuțiile lui la Radio Svoboda, și cîteva amintiri, cîteva memorii, dar, în mare parte, arhiva lui este bine păstrată și organizată; de aceea, eu cred că preluarea acesteia ne va ajuta să înțelegem exact ce a făcut și ce subiecte a abordat în acei peste zece ani de activitate la Europa Liberă. Este un volum de lucru extraordinar…”

Europa Liberă: Ce înseamnă [arhivă] bine organizată pentru un cercetător care așteaptă și caută cu disperare arhive și documente despre Europa Liberă?

Sergiu Mustețea: „În comparație cu experiența mea de la Arhiva Hoover, unde nu este clar unde să cauți, aici, la Crimerman în bibliotecă, în arhiva personală, am găsit o abordare foarte structurată ; și-a pus scriptele unul după altul, practic după ani și după activitatea sa, ceea ce ține de Radio Svoboda separat. Al doilea component este legat de problema evreilor în regiune, în Uniunea Sovietică și în Moldova sovietică, și cel de-al treilea component sînt contribuțiile la Radio Europa Liberă, Serviciul românesc. Asta mă bucură, că și le-a organizat, și acum este mai simplu de procesat această informație.”

Europa Liberă: Parte din documentația de la Hoover am înțeles că s-a întors în copii la București. Cum intenționați - sau ce-ați realizat deja - pentru a avea acces la aceste arhive și ce așteptați în continuare de la ce există acum în România?

Prof. Sergiu Musteață la Frankfurt

Prof. Sergiu Musteață la Frankfurt

Sergiu Mustețea: „Între timp, după cum spuneam și anul trecut, am încurajat și am îndemnat tinerii să se implice în acest proiect și am o doctorandă tînără, care a fost înmatriculată anul trecut și deja progresează în această direcție. Este vorba de Elena Varta, care se află la București și a luat legătura cu colegii de acolo. Eu sper să fie o mai bună deschidere din partea oamenilor de la București, care dețin informație, care dețin arhivă, care dețin resursele necesare pentru a putea valorifica aceste documente de arhivă care au ajuns nu numai de la Hoover la București, dar care au ajuns și din arhivele personale. Fie că este vorba de colaboratorii sau protagoniștii de origine românească, care au cedat arhivele lor instituțiilor de la București, fie altă lume care a adunat documente, a adunat alte informații și biblioteci și le-a cedat instituțiilor din România. Eu sper ca acest lucru să fie folosit…”

Europa Liberă: Puteți să dați niște exemple concrete?...

Sergiu Mustețea: „În primul rînd eu cred că ceea ce a lăsat [N.C.] Munteanu, ceea ce a lăsat [Gelu] Ionescu, contează foarte mult. Acum nu pot să spun atît de mult, deoarece nu am lucrat în arhivele și institutele de la București, fie că este vorba de Institutul Holocaustului, fie de Institutul de Studiere a Crimelor Comunismului, sau alte biblioteci care, probabil, ascund încă multă informație și ea trebuie să fie valorificată.”

Europa Liberă: Ați găsit ceva nou, material suplimentar audio din ce s-a transmis către Moldova?

Sergiu Mustețea: „Din cîte știu, o bună parte sau ceva material audio se păstrează la București. Doctoranda mea Elena a ajuns în această arhivă, chiar acum două-trei săptămîni am discutat cu ea, ne-am uitat peste catalogul acestor înregistrări și sînt foarte multe, dintre care și cu referință la Basarabia și problemele Moldovei sovietice, pe care urmează să le selecteze, să le audieze, și, probabil, poate face copie, ca să putem lucra mai atent cu aceste înregistrări audio.

În Arhivele Hoover Institution

În Arhivele Hoover Institution

Dar, eu rămîn încă la ideea ca cei de la Hoover, care au cea mai mare parte a înregistrărilor să le digitalizeze și într-un viitor apropiat să putem beneficia și noi de pe urma acestor înregistrări. Deoarece una sînt scriptele, iar alta sînt vocile, care le auzi și îți impun să trăiești anumite emoții, în ceea ce a însemnat Europa Liberă în anii comunismului.”

Europa Liberă: Cum se profilează pe termen scurt, în viitor, această cercetare, pentru anul următor?

Sergiu Mustețea: „Vom continua interviurile, vom continua selectarea informației, în special audio, și vom procesa informația scrisă ca în cel mai scurt timp, și, la rugămintea dlui Crimerman, să scoatem un prim volum din ceea ce înseamnă documente și scripte ale Europei Libere, care reflectă problemele Moldovei sovietice în epoca comunistă.”

Europa Liberă: Mai precis, pentru cei de la Chișinău, în ce context, cu ce editură lucrați, în ce context universitar?

Sergiu Mustețea: „Eu voi continua să lucrez cu studenții, le voi propune chiar și un curs, în special pentru studenții de la masterat, [despre] ceea ce înseamnă programele sau Europa Liberă, ce înseamnă programele mass-media, confruntarea aceasta dintre propaganda Est-Vest în perioada Războiului Rece.

Vladimir Beșleagă, un martor prețios al unor vremuri trecute...

Vladimir Beșleagă, un martor prețios al unor vremuri trecute...

Avem și o listă de oameni pe care vrem să-i intervievăm în cel mai scurt timp. Spre exemplu, prieteni ai lui Crimerman, cum ar fi [Vladimir] Beșleagă, cum ar fi [Andrei] Strîmbeanu, atît în ceea ce înseamnă relația lor cînd Crimerman a fost la Chișinău, dar și ceea ce înseamnă percepția emisiunilor Europa Liberă în perioada regimului comunist, cum le ascultau, cum discutau, dacă discutau între ei anumite subiecte pe care le ascultau la Europa Liberă. Deoarece contează foarte mult să înțelegem cum oamenii de atunci încercau să asculte alt gen de informații decît cel care era promovat de mass-media sovietică!

Pe de altă parte, voi continua activitatea cu editurile din Chișinău, am negociat cu unele din ele și sperăm că vom reuși să publicăm un prim volum de documente chiar în anul următor.”

XS
SM
MD
LG