Linkuri accesibilitate

Cîteva observații la încheierea misiunii de zece zile a Fondului Monetar Internațional în R.Moldova.

Chiar dacă nu anunţă încheierea propriu-zisă a acordului, invocând „câteva aspecte” care ar fi rămas să fie clarificate în următoarele zile, deja de la distanţă, se pare că FMI este decis să dezgheţe relaţia cu Republica Moldova.

„Misiunea și autoritățile au progresat considerabil în negocierile privind un nou acord cu FMI și discuțiile au ajuns la o etapă avansată”, anunţă un comunicat difuzat vineri de FMI, la încheierea unei misiuni de zece zile la Chişinău.

„Am ajuns la înţelegeri în reformele menite să imbunătățească guvernarea corporativă și să sporească transparența în sectorul bancar, să asigure sustenabilitatea financiară a sectorului energetic și atingerea obiectivelor politicii bugetar-fiscale pe termen mediu. Mai rămâne de convenit doar asupra câtorva aspecte; pe parcursul următoarelor zile, vom continua discuțiile din Washington. După ce va exista un acord la nivel de experți, va fi difuzat un comunicat de presă în acest sens deja de la Washington”, a spus într-un briefing comun cu premierul Pavel Filip şefa misiunii, Ivanna Vladkova-Hollar.

Pe o tonalitate optimistă, şeful executivului moldovean a dat la rândul său asigurări că guvernul va îndeplini toate angajamentele pe care şi le-a asumat în faţa misiunii.

Dacă va fi încheiat cu succes, acordul Republicii Moldova cu Fondul va avea valoarea de 180 de milioane de dolari.

Banii vor veni în următorii trei ani, prin două mecanisme de creditare - Mecanismul de finanţare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF) - în scopul „susținerii programului de reformă economică a statului”.

Surse din presă au spun că FMI ar cere în schimb reducerea drastică a cheltuielilor bugetare. Informaţiile despre această presupusă condiţie a FMI au apărut în presă acum două zile, după o întrevedere a misiunii de experţi ai fondului cu un grup de analişti locali, dar nu ele nu au fost confirmate oficial.

Într-un comentariu postat pe pagina sa de pe o reţea de socializare, fostul premier Ion Sturza a dat o estimare a sumei de cheltuieli care ar trebui să fie redusă la cererea FMI, după ce a fost programată în legea bugetului.

Ar fi vorba, potrivit lui Sturza, despre 5 miliarde de lei, adică aproape tot atât cât constituie deficitul bugetar din acest an.

„Adio măriri de salarii și pensii, dinții – pe poliță. Dar și asanarea băncilor devenite ale „lor”, a mai adăugat Sturza, ultima propoziţie din acest comentariu părând să fie o aluzie la faptul că FMI şi-ar fi temperat exigenţele faţă de măsurile necesare pentru însănătoşirea sistemul bancar moldovenesc.

Anterior, reprezentantul permanent al FMI la Chișinău, Armine Haciatrian, a avertizat că pericolele care au generat devalizarea şi lichidarea celor trei bănci implicate în frauda bancară nu au fost în totalitate înlăturate.

FMI a decis totuşi să trimită o misiune de negocieri la Chişinău după ce guvernul a întreprins câteva măsuri agreate de instituţia financiară.

Cu o zi mai devreme de încheierea actualei misiuni a FMI, fosta ministră a educaţiei, Maia Sandu, lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, şi-a atras criticile premierului Pavel Filip după ce a cerut printr-o scrisoare publică adresată FMI ca acesta să nu ofere necondiţionat bani guvernului de la Chişinău.

„Există indicii serioase că unele persoane de la putere sînt implicate în furtul bancar,” a afirmat Maia Sandu în scrisoarea trimisă la FMI, căruia i-a cerut să se asigure mai întâi că banii pe care îi va împrumuta Moldovei nu vor fi delapidaţi.

Ca urmare a acestei scrisori, Pavel Filip a acuzat-o pe fosta ministră „de cinism şi iresponsabilitate”.

Într-un interviu telefonic pentru radio Europa Liberă, Maia Sandu a spus că ar fi o greşeală dacă FMI va aproba acordul cu guvernul înainte ca acţionarii din sistemul bancar să fie deconspiraţi:

„FMI are un instrument acum şi acesta este cel mai puternic instrument - condiţiile pentru program. Dacă FMI aprobă acest Acord fără ca să rezolve problemele cele mai grave ale sistemului bancar, sau fără ca să determine guvernul să rezolve cele mai grave probleme ale sistemului bancar cum ar fi transparenţa acţionarilor, atunci va trebui să aşteptăm până la următoarea tranşă, care poate să se întâmple peste un an de zile. De aceea cred că acum trebuie să se insiste pe îndeplinirea condiţiilor. Eu nu spun că nu trebuie să existe un Acord în principiu, ci zic că trebuie să existe un Acord doar după îndeplinirea condiţiilor. Şi aceste condiţii trebuie să ne ofere o garanţie minimă că furturile în sistemul bancar sunt stopate.”

Încheierea unui acord cu FMI va permite deblocarea finanțărilor din partea unor parteneri externi cum ar fi Uniunea Europeană sau România, care a aprobat deja un credit rambursabil pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro, care este însă deocamdată înghețat.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG