Linkuri accesibilitate

Aldona Jočienė: „Dacă în sectorul bancar există netransparenţă, apare riscul ca beneficiarii să folosească banii deponenţilor în scopuri personale”


Consiliera Aldona Jočienė

Consiliera Aldona Jočienė

Un interviu cu consiliera UE pe lîngă Banca Națională a Moldovei.

De câteva luni, 25 de înalţi consilieri europeni se află la Chișinău pentru a oferi asistență în sectoarele cheie ale Acordului de Asociere, începând cu cel bancar şi terminând cu cel anticorupție. Misiunea europeană de consiliere a fost creată la solicitarea guvernului moldovean de a i se acorda asistență la realizarea reformelor democratice şi accelerarea asocierii şi integrării economice a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Aldona Jočienė, aleasă de UE să consilieze Banca Naţională a Moldovei, a activat timp de 20 de ani la Banca Națională a Lituaniei şi a participat la reforma în domeniul supravegherii bancare din această ţară, apoi la procesul de creare a Uniunii Bancare Europene și de aderare a Lituaniei la Mecanismul unic de supraveghere. Într-un interviu la Radio Europa Liberă, Aldona Jočienė a lăsat să se înţeleagă că Banca Centrală a Moldovei se mişcă în direcţia bună în ceea ce priveşte întărirea supravegherii bancare.

Aldona Jočienė, în studioul Europei Libere

Aldona Jočienė, în studioul Europei Libere

Aldona Jočienė: „Întâi de toate, este foarte important să înţelegem cum este construit sistemul bancar moldovenesc. Vestea bună este că în Moldova există patru grupuri internaţionale cum sunt grupul francez Groupe Société Générale, grupul german ProCredit, grupul italian Gruppo Vento Banca şi grupul austriac Erste Group. Aceste reprezentanţe ale grupurilor internaţionale folosesc în guvernanţa internă, managementul riscurilor şi furnizarea serviciilor financiare cultura bănci-mamă. Totodată banca-mamă foloseşte şi experienţa de a oferi asistenţă, în caz că este necesar.

Dar, din păcate, există şi vestea proastă că aceste bănci ocupă doar 25% din activele sistemului bancar din Republica Moldova. Iar sectorul bancar este dominat de bănci cu probleme de acţionariat. Proprietarii finali ai acestor bănci sunt nişte proprietari mici şi netransparenţi. De exemplu, dacă vorbim de Moldagroindbank, atunci BNM a identificat peste 20 de acţionari care au activat concertat, fără permisiunea BNM, ceea ce reprezintă 40% din acţiunile băncii.

Cel mai important lucru în procesul de supraveghere bancară este etapa de licenţiere, întrucât acest lucru asigură ca doar acţionari cu reputaţie bună să poată achiziţiona acţiunile acestor bănci. Recenta criză globală financiară a făcut ca UE să întărească testele pentru managementul băncilor din UE. Şi aceasta este una din direcţiile cele mai importante pentru a întări supravegherea bancară din Repunlica Moldova. BNM şi-a concentrat acţiunile pe două direcţii principale: prima şi cea mai importantă e de a rezolva problemele deja existente, iar a doua -de a crea un cadru de reglementare şi control eficient în conformitate cu cele mai înalte standarde UE.

Aldona Jočienė

Aldona Jočienė

Banca Centrală e inclusă în proiectul Twining şi colaborează foarte activ cu Banca Centrală din România şi din Olanda. Acest proiect twining creează o abordare modernă pentru procesul de supraveghere bancară. Ca rezultat, avem noua lege a instituţiilor de credit şi mai mult de 20 de regulamente, adică un pachet de legislaţie secundară, care este în pregătire. Pentru procesul de supraveghere e important să avem o abordare anticipativă, o abordare bazată pe risc şi o abordare de judecată, folosind standardele UE. Aceasta semnifică de fapt că toate problemele trebuie depistate la un stadiu incipient şi tot atunci soluţionate.

Actualmente BNM are o multitudine de instrumente de supraveghere şi dacă descoperă o bancă cu probleme, trebuie să acţioneze imediat. Este foarte impiortant ca BNM să devină o instituţie independnetă şi tehnocrată. Un alt scop strategic e de a crea o cultură de aplicare a sancţiunilor. Şi desigur supravegherea la faţa locului trebuie să devină foarte puternică. ”

Europa Liberă: Vorbim din nou despre lucruri care abia urmează să se întâmple, şi nu deja întâmplate. Dar iată că în ajunul vizitei misiunii FMI, directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alex Kremer, a spus că, de fapt, cauzele de bază ale fraudei bancare nu au fost încă eliminate. De la guvern tot auzim că se pregăteşte un pachet de regulamente. De ce vine el atât de greu?

Aldona Jočienė: „În foaia de parcurs privind acţiunile prioritare de reformă sunt prezentate cele mai importante măsuri care trebuie luate pentru relansarea negocierilor cu FMI. Rezolvarea problemelor din sectorul bancar e o prioritate. Deci, în acest sens BNM a pregătit deja strategia de diminuare a vulnerabilităţilor din sectorul bancar şi lucrează în această direcţie foarte strâns cu FMI. Şi desigur că BNM comunică societăţii deciziile luate. A fost efectuat un exerciţiu de transparentizare a acţionarilor la Moldagroindbank şi BNM a luat anumite decizii privind studiile de diagnoză la cele trei bănci aflate sub supraveghere. Şi desigur că am citit în presă că au fost înlăturaţi asnumiţi top-manageri din anumite instituţii bancare.

Dar problema principala acestor trei bănci sub supraveghere este transparenţa acţionariatului. Obţinerea acestui lucru nu este o misiune uşoară. În Europa, spre exemplu, dacă a fost identificată o problemă, ea devine prioritate şi nu va fi abandonată până nu se rezolvă. Iar când sunt depistate probleme în legătură cu acţionariatul, este foarte important să depistăm cine sunt beneficiarii finali şi să avem aceste exerciţii de transparenţă a acţionariatului, cujm e de exemplu cel de la Moldagroindbank. Şi este foarte important de a întreprinde anumite acţiuni, de a depista dacă sunt anumite pierderi ascunse sau contracte ascunse de bănci şi de a rezolvat aceste probleme în faze incipiente. Iar după ce avem o situaţie reală a băncilor, este foarte important ca băncile să aibă capital pentru a acoperi aceste probleme. Dacă avem o situaţie de insolvenţă la o bancă, trebuie de utilizat instrumente de insolvenţă cât mai devreme. Este o experienţă care deja este utilizată în UJE, de Banca Centrală din UE, de asemenea şi Banca Centrală din Moldova lucrează în această direcţie.

Dacă în sectorul bancar există netransparenţă, apare riscul ca beneficiarii să folosească banii deponenţilor în scopuri personale, să participe în spălări de bani şi alte activităţi infracţionale. Actualmente, aceste trei bănci sunt sub supraveghere specială, iar aceasta semnifică că sunt restricţii asupra împrumuturilor şi creditării. Şi, de asemenea, că BNM zi de zi supraveghează activitatea lor de creditare, tranzacţiile zilnice.

Această supraveghere specială semnifică că ele nu pot acorda credite neperformate şi aceasta duce la stabilizarea situaţiei în aceste bănci. Deja observăm că băncile au o abordare mai conservativă în acţiunile de creditare şi avem nişte suplimente de capital care ajută băncile în caz de apariţie a unui risc. De exemplu, în 2015 băncile respective au fost foarte profitabile şi observăm că profitul anului 2015 a fost folosit nu pentru plata dividendelor, ci pentru a crea aceste rezerve de capital în caz de apariţie a unor riscuri.

Dar opinia mea e că, dacă în Republica Moldova se doreşte rezolvarea din rădăcini a problemei, este nevoie acută de a atrage investitori instituţionali, reputabili, pentru o transformare semnificativă a sectorului bancar.”

XS
SM
MD
LG