Linkuri accesibilitate

Mai multe ONG-uri cer transparență în selectarea candidaților la funcții importante în stat.

Mai multe organizaţii ale societăţii civile cer publicarea avizelor Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, ce îi vizează pe candidaţii la funcţii importante în stat, printre aceştia judecătorii sau membrii Comisiei Electorale Centrale. Motivul invocat de ONG-urile ce monitorizează actul guvernării e că în lipsa unui proces transparent de selectare a demnitarilor, în funcţii cheie din stat pot ajunge persoane cu o reputaţie dubioasă.

Aspiranţii la funcţii publice importante, plătiţi din banii cetăţenilor, sunt verificaţi de Serviciul de Informaţii şi Securitate în baza unei legi adoptate în 2008. Acest filtru de verificare a fost introdus pentru ca la conducerea unor instituţii importante să nu ajungă „persoane care prezintă o ameninţare pentru interesele securităţii naţionale” sau pentru „prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice”.

Doar că legea nu spune foarte clar dacă aceste informaţii trebuie făcute publice, autorităţile preferând să le dosească de ochii lumii. Mai mult, observă Irina Corobcenco, asistent de program în cadrul Asociaţiei Promo-Lex, organizaţie ce se regăseşte printre semnatarii apelului, deseori nici persoanele care iau deciza de a admite un candidat într-o funcţie publică nu ştiu ce conţin recomandările SIS. De exemplu, în cazul alegerii judecătorilor Consiliului Superior al Magistraturii, doar trei din nouă membri au acces la informaţia oferită de SIS: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General şi Ministrul Justiţiei. Ceilalţi membri supun votului candidaţii fără să cunoască aşa zisul dosar SIS, constată Irina Corobcenco:

„În momentul în care ceva se ascunde este suspect. Cel mai bine e să fie, totuşi, transparenţi. Cu siguranţă, în anumite situaţii nu putem spune că e ceva foarte grav de ascuns, dar în momentul în care nu se spune, asupra acestor instituţii planează nişte suspiciuni. (…) Solicitarea noastră e ca aceste avize să se facă publice, este în beneficiul tuturor şi în interesul celor care ne reprezintă.”

Argumentele invocate de reprezentanţi ai societăţii civile sunt privite cu scepticism de cei care cunosc cum funcţionează Serviciul de Informaţii şi Securitate. Fostul ministru al securităţii, generalul Tudor Botnaru, de exemplu, face trimitere la normele care apără demnitatea şi onoarea cetăţenilor. Tudor Botnaru crede că decizia dacă aceste avize să fie sau nu făcute publice ar trebui să se ia în funcţie de dorinţa persoanei care a fost verificată:

„Să fie, în primul rând, coordonată cu persoana care a fost vizată. Dacă pe Dvs vă verifică, trebuie să vă aducă la cunoştinţă concluziile. Vreţi să fie publicate? Le publicăm! Din practică vă spun că absolut nimeni nu doreşte. Numai dacă e un înger, dar altfel, nu.”

O anchetă realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice anul trecut, reporterii căruia au obţinut mai multe avize de la SIS în privinţa a zeci de judecători, arăta că o parte dintre magistraţi deţin averi nejustificate, au probleme de integritate sau au relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. În pofida acestor constatări, mulţi dintre aceştia şi-au găsit loc în sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Iată de ce, crede preşedinta Centrului, Cornelia Cozonac, când e vorba de funcţionari plătiţi din banii contribuabililor, transparenţa ar fi mai presus decât interesului personal:

„Atunci când se doreşte, anumite informaţii sunt făcute publice, indiferent pe ce canale. Când nu se doreşte, ei aleg să secretizeze informaţia. În general, tot ce ţine de secretizare, de secret de stat, trebuie să fie strict reglementat prin lege. Deci, dacă nu este reglementat, înseamnă că această informaţie trebuie să fie făcută publică. Cetăţenii ar cunoaşte cine sunt cei care aspiră la o funcţie publică. Dacă au anumite pete pe imaginea lor, au probleme de integritate, ei nu ar trebui să fie acceptaţi într-o funcţie publică.”

De fapt, concluzionează Cornelia Cozonac, şi funcţionarii de stat ar trebui să fie interesaţi în publicarea avizelor întocmite de SIS. Şi asta pentru că documentele, utilizate cu rea credinţă, ar putea fi îndreptate împotriva angajaţilor incomozi sistemului.

XS
SM
MD
LG