Linkuri accesibilitate

Punct de vedere săpătmânal în dialog.

Igor Boţan: „Mass-media discută un şir de proiecte de legi privind reformarea Serviciului de Informaţii şi Securitate. Trei proiecte de lege au fost înregistrate în Parlament încă în luna octombrie. Unul se referă la Serviciul de Informaţii şi Securitate, care va purta o altă denumire – Serviciul Naţional de Informaţie. Un alt proiect de lege se referă la activitatea de informare şi contrainformare. Şi un proiect de lege a fost înregistrat pentru modificarea legii privind statutul ofiţerului de informare şi securitate.”

Europa Liberă: Directorul SIS, atunci când a fost în Parlament convocat pentru ca să raporteze despre acţiunile Serviciului în subiectul miliardului, a sugerat că nu are suficiente posibilităţi. Încolo se duce concepţia?

Igor Boţan: „Eu împărtăşesc punctul de vedere al directorului Serviciului, pentru că într-adevăr noul proiect de lege lărgeşte foarte mult sfera de activitate a Serviciului. Articolul patru prevede tocmai 23 de activităţi pe care trebuie să le aibă în vizor, eventual, noua instituţie.”

Europa Liberă: Rebotezata.

Igor Boţan: „Da. Reformată. Şi în cadrul acestor 23 de acţiuni, Serviciul Naţionale de Informare va avea dreptul de a desfăşura activitate specială de investigaţie. Inclusiv acest set de activităţi cuprinde şi subminarea securităţii statului în domeniul financiar, bancar ş.a.m.d. Deci, aceste lucruri acum sunt prescrise în proiectul de lege foarte clar. Eu cred că aceste modificări care se prevăd sunt binevenite, ele fac parte din Strategia de reformare a SIS, adoptată în 2014. Și aceste modificări sunt prevăzute de Planul naţional privind implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: După povestea cu Banca de Economii şi miliardul, SIS a ieşit onorabil, spre deosebire de CNA, Procuratură, judecători, aceeaşi Bancă Naţională. Într-adevăr SIS a făcut tot ce a putut?

Igor Boţan: „Nu cred că SIS a făcut totul ce a putut, dar sunt de acord cu dumneavoastră că SIS a avut un comportament onorabil. Dacă ne amintim de dezbaterile parlamentare din 7 mai, SIS a trimis 17 scrisori clasei politice, informând despre derapajele în sistemul bancar şi financiar, lucru pe care nu l-a făcut Centrul Naţional Anticorupţie. Şi raportul Kroll s-a bazat pe informaţia pe care a furnizat-o SIS. Deci, SIS în această situaţie, trebuie să recunoaştem, a avut un comportament mult mai bun decât alte instituţii, inclusiv Banca Naţională, care aveau obligaţiuni directe să supravegheze sistemul respectiv.”

Europa Liberă: Mai este un subiect care apare de fiecare dată în legătură cu SIS sau serviciile speciale, ca să fie discreţi, nu pot să iasă în piaţă să-şi raporteze activităţile. Pe de altă parte, o societate democratică are nevoie de controlul civil, controlul parlamentar asupra acestor activităţi. Cum pot fi împăcate aceste două lucruri – capra şi varza?

Igor Boţan: „Proiectul de lege se referă la principiile de activitate a noului Serviciu şi unul din principii este principiul conspiraţiei. Deci, activitatea SIS are acest specific. Totuşi, noua lege prevede în mod explicit care sunt mecanismele de control asupra instituţiei respective, mecanismele publice, inclusiv controlul parlamentar, inclusiv activitatea financiară. Trebuie să remarcăm că autorii proiectului au luat în consideraţie cele mai bune practici ale serviciilor respective din Uniunea Europeană, în special din Germania, Franţa şi ţările Europei Centrale.”

Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă în Transnistria va intra în zona de interes a viitorului SIS?

Igor Boţan: „Cu certitudine, da. Şi Strategia privind securitatea naţională prevede în mod expres problema transnistreană ca un pericol la securitatea naţională. Dar vreau să revin la obligaţiunile pe care le are SIS şi care acum sunt descrise detaliat şi SIS va avea dreptul, cum a avut şi până acum de investigaţie specială, de activitate specială de investigaţie în domeniile prevăzute de Codul Penal referitoare la securitatea statului – 23 de itemuri sunt reflectate plenar în proiectul de lege. Autorul acestor trei proiecte la care ne referim este un lider liberal – Veaceslav Untilă. Şi autorul insistă asupra unor prevederi din Constituţie şi din legislaţia penală a Republicii Moldova – SIS trebuie să combată atacurile la suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Iar articolul din Codul Penal care se referă la aceste crime, articolul 337, este în mod expres invocat. Problema e că liderii liberali consideră că Republica Moldova trebuie să se unească cu România, adică trebuie să renunţe la suveranitate şi la independenţă. Şi acest mesaj este transmis pentru publicul larg, acest lucru îl fac şi miniştrii liberali. Pe de altă parte, deputatul, şeful comisiei specializate din Parlament, insistă ca şi directorul SIS să depună jurământ, în vederea ocrotirii suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Și se referă în mod special la activitatea SIS pentru a combate activităţile care pun în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar eventualele dosare le vor examina judecătorii, ei vor decide ceea ce subminează sau nu subminează suveranitatea.

Igor Boţan: „Exact acest lucru vreau să-l menţionez – unul este mesajul politic al Partidului Liberal şi cu totul alta este activitatea legislativă a acestei formaţiuni politice. Lucrurile se bat cap în cap.”

Europa Liberă: Pledoaria pentru unirea cu România ar putea fi clasificată la judecătoria din Căuşeni, de exemplu, drept activitate subversivă?

Igor Boţan: „Eu nu cred aşa. Pentru că orice cetăţean al Republicii Moldova este în drept să aibă un punct de vedere privind viitorul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar un judecător ar zice: „Domnule, faptul că pledezi pentru unire înseamnă că vrei să lichidezi statul cu tot cu guvernanţi”.

Igor Boţan: „Tocmai de aici vine îngrijorarea mea privind activitatea deputatului Veaceslav Untilă. Dacă s-ar întreprinde acţiuni ferme în privinţa unirii Republicii Moldova cu România, aceste acţiuni ar trebui să fie combătute de către SIS, inclusiv declaraţiile publice ale miniştrilor liberali care au depus jurământ să apere suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, iar pe de altă parte vorbesc despre necesitatea unirii.”

Europa Liberă: SIS are şanse să fie depolitizat? Sau este deja depolitizat?

Igor Boţan: „Proiectul de lege, ca legea în vigoare, prevede în mod expres care sunt principiile de numire a conducerii SIS. La această funcţie candidatura este propusă de şeful statului şi este votată, a propos, cu majoritatea absolută a deputaţilor aleşi în Parlament. Iar principiile, la care mă refeream, prevăd în mod expres că activitatea SIS trebuie să fie depolitizată.”

Europa Liberă: Adică să fie luaţi la bani mărunţi toţi, indiferent ce apartenenţă politică au. Dar noi ştim foarte bine că partajarea se face pe o foaie de hârtie pe care figurează toate ministerele, agenţiile, inclusiv SIS, inclusiv funcţiile viitoare, ursul care se plimbă încă prin pădure, cum ar fi funcţia de şef de stat.

Igor Boţan: „Da, exact. Aici trebuie să menţionăm: candidatul nu trebuie să fi făcut parte din partidele politice în ultimii doi ani de zile, să aibă reputaţie ireproşabilă. Iar în privinţa reputaţiei ireproşabile, criteriile nu sunt foarte clare. Am putea invoca criteriile pe care le-a elaborat domnul Ion Sturza, care pot fi extinse, extrapolate asupra oricărei funcţii publice. Dar deocamdată aceste criterii nu sunt luate în serios de către instituţiile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci, viitorul SIS va fi depolitizat sau nu?

Igor Boţan: „Depinde cine va fi preşedintele Republicii Moldova.”

XS
SM
MD
LG