Linkuri accesibilitate

Paharul sârbesc, pe jumătate plin sau gol? (fragment)


Alegerile generale anticipate din Serbia, din 24 aprilie nu s-au încheiat, ultimele alegeri parțiale reluate vor fi pe 4 mai. Cu toate acestea, pentru majoritatea capitalelor europene, victoria premierului Alexander Vucic și a Partidului Progresului este dovada clară că Serbia rămâne pe calea integrării europene.

Pe jumătete adevărat, pentru că realitatea este ceva mai complicată. Partidul lui Vucic a pierdut, până acum, 27 de mandate în noul Parlament, deși alegerile au fost organizate tocmai pentru a întări mandatul pro-european al premierului. Un mandat care este contestat de mulți și în sânul partidului său, Partidul Progresului.

Mediile din Rusia interpretează și ele alegerile drept un referendum asupra politicii europene. Au comentat victoria forțelor pro-europene, dar preferă să se concentreze pe rezultatele a două partide de extremă-dreapta: partidul Radical și Dveri. Ambele se opune intrării în UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

Totodată se opun oricărei normalizări a relațiilor dintre Blegrad și Pristina. Nu este încă sigur dacă Dveri va intra în noul Parlament, rezultatul final va veni după reluarea parțială a alegerilor, pe 4 mai.

Radicalii lui Vojislav Seselj vor controla însă 22 de locuri, după ce în Parlamentul precedent nu fuseseră reprezentați.

Seselj se bucură se sprijinul deschis al unor oficialități din Rusia, iar partidul său a primit un loc disproporționat de mare în relatările mediilor rusești privind alegerile. În ianuarie, când a fost la Belgrad, vicepremierul Dimitri Rogozin a avut o întâlnire privată cu Seselj. Succesele partidelor de extremă dreapta în Serbia, mai ales ale partidului Radical, sunt văzute de mediile rusești drept semnul unui opoziții crescânde față de „drumul pro-european al lui Vucic”.

Pentru acești comentatori, importantă este creșterea popularității partidelor de extremă-dreapta, nu victoria lui Vucic. Motiv pentru care cred că drumul Serbiei spre Uniunea Europeană va fi lung și sinuos. Iar Moscova nu anticipează nici o schimbare în politica pro-rusă a Serbiei pentru că alegerile din 24 aprilie ar fi marcat „ofensiva partidelor care se opun NATO și simpatizează cu Rusia”.

Este interpretarea cotidianului rus Komersant, care se uită mai departe, la alegerile prezidențiale din Serbia din 2017, pe care le vede drept adevăratul test al poiticii Belgradului în raport cu Uniunea Europeană și cu Rusia. Pentru Komersant, Vucic ar fi „învinsul” alegerilor din 24 aprilie, pentru că în pofida victoriei, nu a obținut majoritatea puternică pe care o dorea pentru a continua nestingherit integrarea europeană. Iar noul Parlament, crede Komersant, ar putea fi mult mai sceptic față de intențiile premierului.

Propaganda rusească va încerca cu siguranță ca aceste predicții să devină realitate. Potrivit „Centrului pentru o Societate Civilă”, organizație neguvernamentală cu sediul la Belgrad, în Serbia sunt active în acest moment 40 de site-uri care promovează politica și interesele Rusiei, pe lângă radio Sputnik.

XS
SM
MD
LG