Linkuri accesibilitate

Subminarea noțiunii de conducere tehnocrată (Andreea Pora/„22”).

Dan Gheorghe relatează pentru România liberă cum a decurs duminică la Chișinău aniversarea a 98 de ani de la alipirea Basarabiei la România. Prezintă atmosfera în care s-au reunit cei dornici să pună bazele unui al doilea Sfat al Țării. Discursul liderului acestui grup de inițiativă, scriitorul Nicolae Dabija, este rezumat aici și se amintește că proclamația care a rezultat în urma dezbaterilor a fost primită entuziasm de participanții la mitingul din faţa Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Proclamația, scrie Dan Gheorghe, „este un fel de foaie de parcurs, pe etape, adică ce îşi propun ei, basarabenii, să facă în următorii doi ani, pentru că scopul final este ca în 2018 unirea Republicii Moldova cu România să înceteze a mai fi un deziderat, devenind realitate”: informarea comunităţii internaţionale asupra proiectului unirii celor două state româneşti; înfrăţirea tuturor localităţilor Republicii Moldova cu oraşe sau comune din România; adunări publice în toate localităţile Republicii Molodva, unde intelectualitatea locală, dar şi cei care fac parte din „Sfatul Ţării 2”ar trebui să le vorbească oamenilor despre avantajele, în special, economice unirii cu România”. ”Iată, - scrie jurnalistul - Chişinăul devine tot mai vocal pe tema unirii cu România. Mare diferenţă, pot spune, văzând şi auzind ce fac politicienii din România, când e vorba de subiectul unirii, pe care îl ocolesc cum pot ei mai bine. Sau despre care se limitează să spună, în sporadice interviuri, doar atât, nu avem niciun plan. Deci să nu ne facem iluzii, doar Chişinăul ţipă, în timp ce Bucureştiul tace!”

Pe blogurile Adevărul, universitarul clujean Doru Pop se întreabă „Cât de europeană este Europa noastră”. Textul critică poziția antiimigrație adoptată de unele state mai nou membre ale Uniunii Europene. „Tocmai ungurii, tocmai polonezii, tocmai românii care au trăit jumătate de veac în spatele unei cortine de fier au dreptul să devină apărătorii instalării unei noi cortine de sârmă ghimpată?” Comentariul polemizează cu „filosofii de pe malul, Dâmboviței” care „plâng după Vechea Europă”, dispărută acum șapte decenii. „Foarte bine că nu mai există”, exclamă blogger-ul, convins că deceniile de după al Doilea Război Mondial trebuie privite ca un interval benefic, primul de pace neîntreruptă. „Cei care îşi permit să critice Europa multiculturalismului poate nu vor să îşi amintească de momentul când această viziune era cât pe ce să fie înlocuită de Europa ucigaşă şi intolerantă”, mai scrie Doru Pop.

În ediția din această săptămână a revistei 22, Andreea Pora arată cum sunt subminate pas cu pas, pe măsură ce se apropie alegerile, noțiunile de tehnocrat și conducere tehnocrată în România. Pora consideră că guvernul Cioloș a făcut deja unele greșeli, dar a făcut și destule lucruri bune și, oricum, este un guvern mult mai bun decât cel condus de Victor Ponta. Cota de susținere pe care o avea echipa lui Dacian Cioloș la puțin timp după ce a început să funcționeze la Palatul Victoria ar fi speriat partidele și s-ar fi dat un semnal de campanie negativă. Ea se vede deja cu ochiul liber pe posturile de televiziune, inclusiv, arată Pora, în titlurile știrilor și în informația furnizată pe crawl-uri, unde Cioloș apare ca „premierul tehnocraților” și se vorbește despre „ce le mai pregătesc tehnocrații românilor”.

XS
SM
MD
LG