Linkuri accesibilitate

România în 2016: „două rânduri de alegeri” (C. Câmpeanu/România liberă).

„Marea problema pe care o întâmpină conducătorul rus Vladimir Putin este identificată de Emilian Isăilă într-un articol publicat pe site-ul ziare.com: „profilul său politic, scrie analistul, are nevoie de o economie care să-i ofere puterea de a-și impune deciziile”. Or 2016 va fi probabil un an dificil pentru Rusia. Rămân sancțiunile occidentale, prețul scăzut al petrolului și se restrânge drastic lista de aliați, fie și potențiali, ai Rusiei. Germania, care a funcționat vreme ca principal avocat al Rusiei în Europa, și-a revizuit poziția după criza refugaților. Isăilă amintește de asemenea cât de ușor s-au prăbușit toate înțelegerile țesute în timp de Moscova cu Turcia și cât de mici sunt șansele unei susțineri din partea Chinei. Beijingul are nevoie ca de apă de investițiile occidentale, la fel și de piețele europeană și americană, se arată în analiza de la ziare.com.

Rusia ar fi deci, în acest moment, un stat mai degrabă izolat. Puține oportunități de ieșire din situație pentru liderul său Vladimir Putin. Concret, arată Emilian Isăilă, în Federația Rusă va fi vorba despre stagnare, șomaj și accentuarea sărăciei.

Cotidianul Adevărul pune în circulație în rezumat raportul Stratfor privind viitorul României pe următorii zece ani. „Va avea un rol important de jucat într-o coaliţie antirusească”, spune titlul articolului, care vorbește despre regrupări spectaculoase pe continentul european. Statele Unite ar susține o colaborare puternică între Polonia, ca stat puternic emergent în cadrul Uniunii Europene, și România. Pe fondul tangajului economic în care ar urma să intre Germania - o țară a cărei economie se bazează în mare măsură pe exporturi, iar ele scad dramatic – Polonia va dobândi multă influență politică, prognozează analiștii Stratfor. Economia poloneză va crește, iar populația țării nu va scădea în același ritm cu a altor mari state europene. Polonia și România ar urma să colaboreze într-o coaliție care va încerca să retraseze, în următorii zece ani, granițele Rusiei, recucerind de la ea unele teritorii „pierdute prin măsuri formale şi informale”. Sinteza din Adevărul vede Europa următorului deceniu divizându-se oarecum în „Europa Occidentală, Europa de Est, Scandinavia și Insulele Britanice, care vor fi în continuare vecini, însă nu vor mai fi atât de interconectaţi ca înainte”.

Comentatorii de politică sunt însă îngrijorați de ce se va întâmpla cu România în 2016. Cristian Câmpeanu reamintește în România liberă că urmează „două rânduri de alegeri”, că țara are „un guvern parazitat din punct de vedere bugetar de politicieni iresponsabili, dar, mai important decât orice, (că) vom avea parte de noi numiri în fruntea Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție”. Primul scrutin, pentru locale, ar fi deja viciat de păstrarea prevederii că primarii se aleg într-un singur tur. Acesta este marele „blat” dintre Partidul Social-Democrat și Partidul Național Liberal, care au astfel șanse să obțină scoruri bune și e foarte posibil să se asocieze în viitoarea guvernare.

După parlamentarele din toamnă, cam toată lumea va fi la putere, ceea ce creează un mediu propice de dezvoltare a mișcărilor extremiste, consideră Câmpeanu. Marea miză a lui 2016 rămâne însă numirea viitorului șef al DNA. Numele Laurei Codruța Kovesi a fost deja pus în discuție. Tehnic vorbind, decizia se află la ministrul de Justiție și la președintele României, care validează propunerea. Noul ministru de justiție Raluca Prună a făcut declarații contradictorii, așa că lucrurile nu se pot lămuri decât la Cotroceni: „Dacă își menține angajamentul făcut la învestire privind continuarea luptei anti-corupție, atunci Klaus Iohannis îi va semna decretul de reînvestire doamnei Kövesi”.

XS
SM
MD
LG