Forumul Public, convocat pentru a dezbate probleme arhicunoscute – societatea civilă crede că dialogul a eşuat, iar Guvernul nu vrea ultimatumuri. Observaţiile sunt formalate în Adevărul Moldova, urmare a întrunirii convocate miercuri la Palatul Republicii din inițiativa comună a președintelui Nicolae Timofti, premierului Valeriu Streleț și președintelui Parlamentului, Andrian Candu.
Într-un articol ce anticipează evenimentul, Victor Ciobanu scrie în „Ziarul Naţional” că guvernarea va vrea să mențină statu-quo-ul și va face tot ca să cedeze cât mai puțin posibil, iar liderii protestatarilor vor cere mult ca să obțină măcar ceva. Despre scopurile fiecărei părţi, Victor Ciobanu crede că cel al guvernării este de a se menține la putere, doar că aceasta trebuie să țină cont că este acum foarte vulnerabilă. Pe de o parte, nu are susținerea populară, pentru că oamenii au pierdut încrederea în urma jafului secolului (și toate sondajele indică această problemă). Pe de altă parte, AIE-3 e la limită cu cele 51 de voturi în Parlament. Și orice figură de stil, orice mișcare de deget a regizorului haosului controlat, în orice moment poate transforma majoritatea în minoritate.
Scopurile liderilor protestului ar putea fi lansarea unui nou proiect politic care ar capitaliza energia protestelor. Dar se pare că această șansă a fost ratată, scrie Ciobanu. Liderii lipsesc, iar când se vor găsi, nu se va avea ce capitaliza, pentru că nu vor mai fi protestatari în piață, continua autorul. „Oricum, timpul a fost pierdut. Și acum nu le rămâne altceva decât ieșirea onorabilă din situație. Adică demisii mai mici și mai ritualice. Da, și permanentizarea discuțiilor despre cum trebuie să reformăm mai bine orice”, este pronosticul lui Victor Ciobanu.
„Ziarul de Gardă” publică o anchetă întitulată „Stăpânii supermarketurilor”. Cele mai mari şase lanţuri de supermarketuri din Republica Moldova ar fi deţinute de doi milionari ucraineni şi patru familii din Republica Moldova. Trei reţele de magazine, inclusiv cele două care aparţin milionarilor ucraineni, sunt fondate de firme din zone off-shore, se arată în investigaţie.
Pe portalul politicon.md apar două comentarii semnate de autori români cu referire la Republica Moldova. Iulia Badea-Gueritee scrie că avem acum un Chişinău care nu e sinonim de “elev model al parteneriatului estic”, ci de stat mafiot, de haos, de poveste de groază. Autoarea crede că e ca şi cum Chişinăul ar fi preluat ceva năravuri din România şi le-ar fi am plificat de o mie de ori. Povestea care a scos oamenii în stradă ar avea afacere, potrivit ei, cu o schema complicate şi ingenioasă prin care cineva, diabolic, ar fi plănuit uciderea unui stat, a unei naţiuni care nu a încetat să se caute, a unui popor fără identitate. Păcat de Moldova, scrie pe final Iulia Badea-Gueritee.
Mădălin Necşuţu observă, la rându-i, că protestele de la Chişinău au reaprins în spaţiul public de la Bucureşti discuţiile despre Republica Moldova. Ceea ce e bine, la părerea autorului. Sugestia lui este că Bucureştiul trebuie să investească intelligent în generaţiile vikitoare care ar putea pregăti intrarea Republicii Moldova în UE: în partea economică, în partea educaţională. Politica paşilor mici este întotdeauna mai eficientă decât soluţia emoţională, mai crede autorul pe care îl publică politicon.md.
