Linkuri accesibilitate

Alina Radu: „Chioșcurile care vând ziare sunt înlocuite cu cele care vând cafea și ţigări”


Interviul matinal la EL cu directoarea Ziarului de Gardă, pe marginea scrisorii deschise ale mai multor ziare despre deteriorarea situației presei scrise.

Editorii de la mai multe publicații şi instituții de presă au adresat recent o scrisoare deschisă legislativului, guvernului, ministerului Tehnologiei Informației, consiliului municipal al capitalei şi „Poștei Moldovei” în care au cerut măsuri urgente pentru a anula cauzele şi practicile proaste ale deteriorării presei scrise. De ce redacțiile se simt într-un pericol deosebit acum – vom afla peste câteva minute, când vom vorbi cu jurnalista Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă”.

Europa Liberă: Aşadar, mai mulţi editori şi oameni de presă au semnat o scrisoare deschisă în care cer autorităţilor măsuri urgente pentru elaborarea şi aplicarea unei „strategii de lungă durată privind încurajarea dezvoltării presei periodice, inclusiv a difuzării acesteia la nivel naţional şi local, conform bunelor practici europene”. Povestea e veche ca şi ţara, am spune, dar de ce acum este vital să se pună sau repună, drastic, problema în acest fel?

Alina Radu: „Pentru că luna octombrie este luna încheierii noilor contracte de difuzare, de distribuţie, de abonare. În fiecare an, de fapt, punem această problemă. În fiecare an nu merge. În acest an am înţeles că am epuizat posibilităţile de dialog prietenos cu „Poşta Moldovei” şi am decis să ne adresăm altor instituţii superioare care poate nu vor fi atât de opace şi vor auzi marea problemă a presei scrise. Trebuie să remarcăm că, de la an la an, situaţia presei scrise e în decădere, în toată lumea, nu doar în Republica Moldova. Dacă statele civilizate pot trece peste această problemă ştiind că cetăţenii au un nivel de trai mai ridicat şi practic toată populaţia este computerizată, atunci în Republica Moldova încă avem un număr mare de cititori în fond rurali care au nevoie de ziare tipărite.”

Europa Liberă: Guvernului şi Parlamentului li se cere, prin scrisoare respectivă, să înceapă elaborarea unei strategii de lungă durată privind încurajarea dezvoltării presei periodice. Nu credeți că, după ce pe parcursul a aproape un sfert de veac autorităţile care s-au perindat nu au dat naştere unei asemenea strategii, acum este oarecum ironic să li se ceară aşa ceva?

Alina Radu

Alina Radu

Alina Radu: „Da, după un sfert de veac de luptă, cel puţin la Ziarul de Gardă de 10-11 ani încercăm să facem şi să convingem distribuitorii că ziarele trebuie, merită distribuite şi cetăţenii au nevoie de asta. Timp de 10 ani practic ne-am întâlnit cu toţi prim-miniştri care s-au perindat. Ne pare foarte ironic să ne mai adresăm o dată unui guvern care nu se ştie cât va sta în funcţiune şi care nu se ştie dacă e interesat de această problemă privind la lista mare de probleme pe care le are în faţă şi lista e mai mare ca oricând. Dacă nu te adresezi, dacă nu baţi la uşi, nu poţi să zici niciodată că nu vei reuşi. Cel puţin, nu am crezut că vom reuşi şi cu jurnalismul de investigaţie, dar pentru că am insistat, am reuşit. Suntem siguri că e nevoie de un efort acum ca să nu lăsăm ziarele tipărite să dispară.”

Europa Liberă: „Poşta Moldovei” ar forţa acum încheierea unor contracte. Ne puteţi da exemplu al modului în care se nesocotesc interesele redacţiilor?

În fiecare an „Poşta Moldovei” majorează preţul distribuţiei. Acum, noi, cel puţin, plătim o treime din costul unui ziar pentru „Poşta Moldovei”...

Alina Radu: „În fiecare an „Poşta Moldovei” majorează preţul distribuţiei. Acum, noi, cel puţin, plătim o treime din costul unui ziar pentru „Poşta Moldovei”. O persoană care face abonament trebuie să fie conştientă că o treime din costul acestui abonament îl ia „Poşta Moldovei”. Dar pentru ce serviciu? Toată lumea o să vă spună că ziarele ajung cu întârziere. Ziarele ajung uneori boțite, pierdute, învechite. În unele localităţi poştaşii refuză să ducă ziare. În unele localităţi nu mai sunt poştaşi şi nici nu mai duc ziare. Pentru acest serviciu „Poşta Moldovei” îşi ia o treime din cost. Se discută deja o clauză care iarăşi va duce la creşterea preţului abonamentului.”

Europa Liberă: De ce este important să se ştie că tocmai „Poşta Moldovei” ar trebui să distribuie presa scrisă şi nu - aşa cum probabil s-a sugerat şi s-a încercat – vreo nouă instituţie privată sau creată de redacţii?

Alina Radu: „Din păcate, actualmente şi în toată această perioadă „Poşta Moldovei” a deţinut monopol de stat la distribuţia de ziare. Ar fi trebuit să fi fost create nişte reţele private. Ele au fost create, dar sunt mici. „Poşta Moldovei” are deja aceste instituţii create. Ziare, din păcate, nu sunt atât de multe şi tot mai mulţi se descurajează şi îşi închid redacţiile. De aceea, reţeaua de distribuţie exestând deja, noi nu vedem acel dezinteres al „Poşta Moldovei” de a se implica mai activ în distribuţie pentru că totuşi sunt bani, vă zic, ei îşi iau 30 la sută din distribuţia unui ziar. Şi atunci nu văd altceva decât un interes politic de a descuraja ziarele să apară, de a descuraja ziarele să fie distribuite şi oamenii să se aboneze.”

Europa Liberă: „Poşta Moldovei” nu a dorit până acum – cum susţin editorii – să negocieze „de pe poziţii egale cu „editorii”. De fapt, ce motive invocă administraţia acestei instituţii de stat?

Din păcate, în toată această perioadă „Poşta Moldovei” a deţinut monopol de stat la distribuţia de ziare...

Alina Radu: „Nu a dorit să discute nici până acum. De câteva ori am creat noi nişte consilii ad-hoc, nişte posibilități de a discuta, dar discuţiile nu au dus la nimic. De aceea, nu mai avem încredere că putem discuta la egal cu Poşta. Vrem ca acest dialog să fie monitorizat.”

Europa Liberă: Este oare „Poşta Moldovei” „nefericită” cumva că ar trebui să facă nişte concesii certate eventual cu logica economică, de afaceri?

Alina Radu: „Solicitările noastre anterioare de a vedea care sunt veniturile şi care sunt pierderile Poştei s-au soldat cu eşec. Cu un an sau doi în urmă, ei au declarat că au venituri peste un milion sau mai multe milioane. Toate acestea ne dau de bănbuit că Poşta dispune de bani. Este adevărat că banii se reţin undeva în structurile centrale ale Poştei. Atunci când discutăm cu satele vedem că poştaşii primesc bănuţi. Poştaşii, într-adevăr, sunt foarte dezinteresaţi să meargă de-a lungul satelor şi să ducă aceste ziare. Când am solicitat, ca cetăţeni şi ca jurnalişti, să vedem ce se face cu aceşti bani, care sunt veniturile Poştei, nu am obţinut acces adecvat la aceste informaţii. Deci este clar că sunt şi nişte scheme economice, financiare care sunt ţinute departe de ochii presei. Sunt nişlte interese financiare pe care noi nu putem să le înţelegem. Dacă mergem la un oficiu poştal din sat vedem că Poşta vinde şamponuri, săpunuri, ţăgări sau alte produse, nu şi ziare, de parcă cetăţenii ar avea nevoie doar de ţigări.”

Europa Liberă: Se cere Guvernului să trimită la negocierile editorilor cu „Poşta Moldovei” un reprezentant „pentru a garanta respectarea intereselor legitime ale editorilor”. În baza a ce un delegat guvernamental ar putea fi avocatul presei scrise?

Presa este o putere din acest stat. Noi nu cerem să fim favorizaţi. Noi cerem un dialog...

Alina Radu: „Presa este o putere din acest stat. Noi nu cerem să fim favorizaţi. Noi cerem un dialog. Cerem ca guvernul să monitorizeze acest dialog pentru că Poşta Moldovei este o instituţie de stat, în subordinea statului, întreţinută pe bani publici. Nu poate cineva privat să forţeze într-un fel Poşta Moldovei. Deşi într-un stat normal nu ar fi trebuit să se facă deosebire pentru că şi presa prestează serviciul public, face un bine societăţii, oferă informaţie. Pentru că Poşta e o instituţie de stat care se subordonează Guvernului, de asta am cerut Guvernului.”

Europa Liberă: Distribuţia cu amănuntul, veşti proaste şi aici: municipalitatea pare să reducă prin diferite metode, mai mult sau mai puţin alambicate, gheretele de vânzare a presei. De ce raţiuni, liberale sau de altă natură, s-ar călăuzi decidenţii când fac sau intenţionează să facă aşa ceva?

Alina Radu: „Ca să înţelegeţi cât de alambicate sunt aceste decizii am să vă dau un exemplu. Probabil toată lumea a văzut ştiri cu un nou chioșc care a apărut lângă Casa Presei. E foarte scandalizată treaba. Acolo se va vinde cafea, deşi mai sunt deja acolo două chioscuri care vând cafea şi pe lângă cafea, mă rog, biscuiţi, napolitane şi alte lucruri, care sunt amplasate imediat lângă un liceu şi de care probabil o fi având mare nevoie copiii. Atunci când am încercat să săpăm şi am întrebat municipalitatea de ce a apărut acest chioșc, am aflat că el a apărut pe locul unui fost chioșc de ziare. Vă daţi seama, chioșcurile care vând ziare sunt înlocuite cu cele care vând cafea, ţigări, în curând alcool, pentru că astea se vând mai uşor şi pe astea cetăţenii le consumă mai uşor. Pe când informaţia corectă într-o ţară atât de manipulată, într-o ţară cu valori atât de distorsionate, nu are loc. Deci asta facem, înlocuim valorile cu ţigări şi cafele.”

Europa Liberă: În condiţiile tensionate, acum, cât de greu este să-ţi păstrezi cumpătul şi să nu iei ceva din spiritul acesta protestatar, care nu ar trebui în mod ideal, în mod normal, să atingă presa?

Alina Radu: „Cu atât mai greu este să-ţi păstrezi cumpătul atunci când faci jurnalism de investigaţie şi când in fiecare zi reporterii descoperă noi scheme de a lua banul din sectorul public şi de a-l pune în cel personal pentru mulţi funcţionari, şefi de agenţii, miniştri, politicieni etc. Dat fiind că datorită vârstei şi perioadei de muncă am trecut prin mai multe revoluţii, am înţeles, pe parcursul timpului, că o tonalitate echilibrată ajută să explici cel mai bine o problemă. Noi, de fapt, asta vrem să facem, să explicăm cât mai bine problemele cetăţenilor, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru autorităţile publice. Poate, poate într-o bună zi ajungem să discutăm civilizat în această situaţie.”

XS
SM
MD
LG