Linkuri accesibilitate

Vasile Botnaru în dialog cu istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru despre doleanțele protestatarilor din PMAN.

Gheorghe Cojocaru: „La numai câteva luni de la închiderea urnelor de vot folosite în alegerile locale, segmente importante din societate şi anumite forţe politice cu reprezentare parlamentară sau extraparlamentară au cerut la unison, şi cer în continuare alegeri anticipate, avându-se în vedere alegerile parlamentare anticipate, ultimele alegeri în Legislativul Republicii Moldova fiind cele de la sfârşitul lunii noiembrie de anul trecut.”

Europa Liberă: Revendicarea privind alegerile parlamentare anticipate este formulată nu doar de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, dar şi de formaţiunea care se declară de stânga, cea a socialiştilor. De ce această coincidenţă de opţiuni?

Gheorghe Cojocaru: „Cerinţa alegerilor anticipate este expresia unui protest social, care are la bază pierderea încrederii unei părţi importante a societăţii faţă de guvernarea actuală. Jaful secolului şi lipsa de reacţie practic a puterii la această nelegiuire au scos oamenii în piaţă. Furia faţă de tunul financiar dat prin cele trei bănci închise de guvernul Streleţ nu împarte oamenii în funcţie de convingerile lor politice. Şi dacă oamenii sunt solidari în ceea ce priveşte identificarea şi pedepsirea celor vizaţi de frauda financiară, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ceea ce ar dori ei să se întâmple, după alegerile anticipate, cu Republica Moldova. În timp ce unii văd în cerinţa alegerilor parlamentare anticipate posibilitatea unei purificări a scenei politice şi accelerarea cursului de integrare europeană alţii, dimpotrivă, visează la o revanşă politică şi la deturnarea acestui curs din ultimii ani. Or, pierderea cursului european nu poate fi plata pentru nişte alegeri parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Care e soluţia în această situaţie?

Gheorghe Cojocaru: „Reţete perfecte nu există. Iar în circumstanţele unei presiuni sociale şi politice în creştere asupra puterii, la care se adaogă şi dificultăţile financiare şi economice ale etapei pe care o traversează societatea, mai ales că şi majoritatea parlamentară devine din zi în zi tot mai fragilă, va fi tot mai dificil de dat un răspuns adecvat. Totuşi, orice detensionare a situaţiei va fi imposibilă, atâta timp cât nu se va da un răspuns clar la întrebarea cum de a fost posibil furtul secolului şi cine sunt făptaşii.”

Europa Liberă: Dar făptaşii s-ar putea să fie colegi de partid, colegi de alianţă, funcţionăraşi tutelaţi de această alianţă. Adică guvernarea ar trebui să-şi dea cu stângul în dreptul. Prin urmare, doar rocada parlamentară ar garanta scoaterea la lumină a făptaşilor, a adevăraţilor făptaşi.

Gheorghe Cojocaru: „Nu trebuie să uităm că drumul către iad e pavat cu cele mai nobile intenţii. Nimeni nu poate garanta că cei care vor veni la putere, eventual, după nişte alegeri parlamentare anticipate, vor face lumină în cazul miliardului furat. Tema „furtului secolului” este una foarte bună pentru bătăliile politice electorale, însă care se poate volatiliza imediat după ce se sting reflectoarele campaniei electorale. Apoi alegerile parlamentare anticipate astăzi ar putea menţine acelaşi raport de forţe, fiind mai mult convenabile puterii actuale decât protestatarilor, dacă ar fi să judecăm după rezultatele alegerilor locale din acest an. În fine, faţă cu jaful secolului oamenii poate ar trebui să pretindă un răspuns punctual, cerându-şi înainte de toate banii înapoi.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG