Linkuri accesibilitate

Iurie Ciocan: „Atunci când strada face presiune asupra organului electoral, este la fel de nociv, cum ar face-o şi cei de la guvernare”


Președintele Comisiei Electorale Centrale, în dialog cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Printre revendicările protestatarilor e şi cea cu privire la demisia pe care v-o cer insistent. De ce credeţi că cei care protestează au ajuns să vă ceară demisia?

Iurie Ciocan: „Deja de mai mult timp personal şi colegii noştri de la Comisia Electorală Centrală trăim sub presiunea politicului, ceea ce nu este bine pentru un organ electoral. Atunci când strada face presiune asupra organului electoral, este tot atât de nociv cum ar face-o şi cei de la guvernare ori cei din opoziţia parlamentară.”

Europa Liberă: Şi cei din opoziţia parlamentară o fac. L-am auzit pe domnul Voronin, liderul comuniştilor, care vă cere şi el această demisie.

Iurie Ciocan

Iurie Ciocan

Iurie Ciocan: „Şi de la socialişti am auzit acelaşi lucru. Potenţial de protest a existat întotdeauna în Republica Moldova, de fiecare dată protestatarii au încercat într-un fel ori altul să-şi manifeste poziţiile. Eu având şi doctorat în domeniul partidelor politice, înţeleg foarte bine mişcările acestea, pentru că ele fac parte dintr-o strategie clară de promovare a partidului. De ce se bate într-o instituţie a statului, în aşa caz erodând din credibilitatea acesteia?..”

Europa Liberă: În mai multe instituţii, inclusiv entitatea pe care o conduceţi dumneavoastră.

Iurie Ciocan: „Îmi vine greu să dau un răspuns clar. Este evident că noi, cei de la Comisia Electorală Centrală, putem şi trebuie să fim criticaţi într-o manieră constructivă, indicându-ne erorile.”

Europa Liberă: Ei spun că, chipurile, desfăşurarea alegerilor nu ar fi fost corectă.

Iurie Ciocan: „Din punctul lor de vedere, a celor care nu au acumulat un anumit număr de voturi la care s-au aşteptat, posibil că ei cred că alegerile ar fi fost cumva, într-un fel ori altul, afectate. Dar instituţii precum Consiliul Europei, OSCE, Uniunea Europeană au dat avize pozitive la procesele electorale din Republica Moldova, inclusiv observatorii naţionali au zis acelaşi lucru. Plus aceste rezultate au fost confirmate de Curtea Constituţională. Am avut posibilitatea să citesc opinia Partidului Comuniştilor, pentru că ei sunt unicii care şi-au argumentat poziţia de ce îmi cer demisia personal mie – pentru că nu a fost scos din runda electorală partidul clonă.”

Europa Liberă: Partidul Comunist Reformator.

Iurie Ciocan: „Da. Aşa cum zic ei, partidul clonă, Partidul Comunist Reformator. Dar noi am avut un proces de judecată cu Partidul Comuniştilor pe parcursul desfăşurării campaniei electorale pentru parlamentarele din 2014, această hotărâre a CEC privind înregistrarea acestui partid clonă a trecut controlul judiciar, a fost atacată la Curtea de Apel, ulterior la Curtea Supremă de Justiţie. Şi avem o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie, care spune că organul electoral, în cazul dat CEC, corect a înregistrat un partid care la acel moment era în Registrul de stat al partidelor. Ca să ne imaginăm, noi, CEC, arbitrar să nu înregistrăm un partid care este în Registrul de stat al partidelor.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, creşte nemulţumirea partidului lui Renato Usatîi, formaţiunea sa a fost exclusă din cursa electorală.

Iurie Ciocan: „La acea etapă era vorba de un alt partid, Partidul Patria, al cărui lider atunci s-a declarat domnul Usatîi. Ei au fost excluşi, iarăşi, printr-o hotărâre definitivă a instanţei de judecată. Aici noi trebuie să vedem întrebările în context. Şi eu, şi întreaga societate, vedem că mai multe partide îşi permit să facă acţiuni în campania electorală care trezesc mai multe întrebări la capitolul finanţare a acestor campanii electorale. De fiecare dată am avut o poziţie proactivă. Atunci când ni se zice: „Uite, nu aţi văzut ce a făcut PLDM” ori „Nu aţi văzut ce a făcut PD”, ori „Nu aţi văzut ce au făcut alte partide”, au am contraargumente. Pur şi simplu, nu prea vor să audă ceea ce zic eu. Aşa cum ne-am adresat la Procuratură, la CNA în cazul Usatîi versus Partidul Rodina, aşa ne-am adresat şi în cazul Partidului Democrat, Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal în alegerile precedente locale. De fiecare dată am întreprins acelaşi set de măsuri care este impus de către lege.”

Europa Liberă: Domnule Ciocan, ştiţi de ce mai apar aceste întrebări? Pentru că nu a existat un consens şi în cadrul Comisiei Electorale Centrale, au fost unii membri care au avut păreri separate.

Iurie Ciocan: „Mie îmi pare absolut normal acest lucru.”

Europa Liberă: Mă refer la opinia domnului Urâtu.

Iurie Ciocan: „Inclusiv. Este foarte bine că apar opinii divergente. Noi suntem un organ colegial, noi am fost selectaţi de către Parlament pe criterii profesioniste. Şi este absolut normal aşa să fie. Deci, dacă noi am fi maşină de vot unanimă, atunci sigur că dubii ar fi mai multe. Toate şedinţele comisiei sunt transmise online pe internet, sunt disponibile pe pagina web CEC. Deci, în cazul dat la maximă transparenţă cu argumente.”

Europa Liberă: Totuşi, admiteţi că sub presiunea străzii aţi putea să plecaţi din funcţie?

Iurie Ciocan: „Ar fi o mare iresponsabilitate din partea mea. Eu îmi respect profesia, am comunicat întotdeauna cu toţi protestatarii. Eu am discutat cu protestatarii şi în 2007, şi în 2005, când se revendicau drepturile studenţilor de a participa la votare în Chişinău, am discutat şi în 2009, atunci când am fost în birou la mine şi îmi făceam munca de zi cu zi, când se desfăşurau acele tragice evenimente din Piaţa Marii Adunări Naţionale în urma alegerilor parlamentare. Şi de fiecare dată am comunicat cu oamenii, am venit cu opinii, am venit cu precizări. Din păcate, umbra politicului întotdeauna a planat asupra CEC, ceea ce se datorează faptului că până astăzi există nominalizări politice în organul electoral. Eu personal, colegii mei de la CEC, rămânem adepţii creării unor instrumente de nominalizare în calitate de membru în Comisia Electorală Centrală nepolitic, nu prin nominalizări din partea partidelor parlamentare. Trebuie create instrumente fie de concurs, de preselecţie publică, fie pe orice alte criterii nepolitice.”

Europa Liberă: Deci, repartizarea funcţiilor conform algoritmului politic vă joacă festa?

Iurie Ciocan: „Astăzi noi avem acest lucru scris în Codul Electoral. Din cei nouă membri din care este constituită Comisia Electorală Centrală unul este nominalizat de către preşedintele ţării şi ceilalţi opt de către partidele parlamentare proporţional reprezentării lor în Parlament.”

Europa Liberă: Dacă revenim la aceste revendicări pe care le înaintează protestatarii şi dintr-o tabără, şi din alta, insistenţa dizolvării actualului Legislativ şi organizarea unor alegeri anticipate, e nevoie ca aceste alegeri parlamentare să bată la uşă?

Iurie Ciocan: „Noi ne-am făcut meseria în 2014. Alegerile din 2014 au fost, cum am zis, general acceptate atât de comunitatea internaţională, cât şi de clasa politică şi societatea civilă din Republica Moldova. Noi nu am avut după alegerile parlamentare proteste în masă ori alte acţiuni ce ar pune la îndoială rezultatele alegerilor. Toate evenimentele protestatare ori legate de proteste sunt, în primul rând, legate de nemulţumirea de calitatea vieţii. În al doilea rând, criza sistemului bancar s-a pliat pe criza moralităţii clasei politice. Şi în contextul dat, sigur că viciile acestui sistem politic pe care îl avem azi într-un fel ori altul umbresc şi instituţia pe care o reprezintă astăzi. Cert este, şi acest lucru încă o dată vreau să-l reiterez, de când a fost creată instituţia Comisiei Electorale Centrale, ne-am pus scopul şi obiectivul nostru strategic să fim o instituţie profesionistă, liberă de influenţa politică şi să ne facem munca doar pe bază de libertate a profesiei, garantat de lege.”

Europa Liberă: Dar este uşor ca instituţia să fie liberă de factorul politic?

Iurie Ciocan: „E foarte greu. Dar nouă ne reuşeşte acest lucru. Astăzi nu mai ştiu dacă există un politician care mă salută ori discută cu mine. Pentru că toţi au primit porţiile suficiente de „Nu şi nu, şi nu” din partea mea. Deci, am fost întotdeauna deschişi, dar niciodată nu am permis cuiva să domine organul electoral ori să ne impună voinţa.”

Europa Liberă: Legea spune clar – alegerile parlamentare anticipate au loc în trei cazuri: atunci când nu este ales preşedintele ţării de către Parlament în cazul Republicii Moldova, atunci când Parlamentul nu poate învesti un nou cabinet de miniştri şi atunci când Parlamentul nu adoptă legi pe o perioadă mai mult decât şase luni de zile.

Iurie Ciocan: „Aritmetic vorbind, sigur că termenul cel mai minimal ar fi aceste şase luni. Iarăşi absolut ipotetic, dacă Parlamentul şase luni de zile nu adoptă niciun act normativ, deci, nu este o majoritate suficientă pentru a adopta o lege, o hotărâre ori nu se învesteşte guvernul în cazul în care este criză guvernamentală, dar astăzi noi avem guvern învestit, ori în cazul în care Parlamentul este inapt să aleagă preşedintele. Astăzi se pedalează mult pe demisia preşedintelui.”

Europa Liberă: Şi pe o majoritate fragilă în Parlament.

Iurie Ciocan: „Este adevărat. Această majoritate fragilă există astăzi şi, din câte am văzut eu, cu rea voinţă unii politicienii încearcă să o mai destrame. Deci, este un element al jocului politic. Şi aici, pornind de la filosofia stipulată în arta războiului încă de filosoful Confucius, care spunea că nu sunt ei aşa de puternici, pe cât suntem noi slabi. Şi aici trebuie să înţeleagă cei de la guvernare că ei reprezintă o majoritate de 51% şi trebuie să-şi asume toate riscurile şi toate consecinţele.”

Europa Liberă: Aţi avut un gând ceva mai devreme referitor la alegerea şefului statului.

Iurie Ciocan: „Chiar dacă se pedalează mult pe demisia şefului statului, chiar dacă să zicem că acest act va avea loc, pe care eu nu mi-l doresc şi nu recomand să aibă loc o asemenea situaţie, aceasta înseamnă că Parlamentul trebuie să purceadă la alegerea şefului statului. Şi de ce astăzi cei care protestează exclud posibilitatea de a alege un nou şef al statului?”

Europa Liberă: Un referendum de modificare a Constituţiei referitor la alegerea şefului statului nu mai poate avea loc?

Iurie Ciocan: „Poate. Eu cunosc asemenea iniţiative, una care a fost avizată.”

Europa Liberă: Dar cu şase luni înainte de expirarea mandatului şefului statului?

Iurie Ciocan: „Nu este o problemă aici. Şase luni se referă la imposibilitatea preşedintelui de a dizolva Parlamentul. Dar dacă m-aţi întrebat de eventuale referendumuri de modificare a Constituţiei, astăzi eu, graţie funcţiei pe care o ocup, cunosc două inițiative, una la etapa actuală nici nu este iniţiativă legislativă, este o iniţiativă civică. Noi am fost informaţi în scris, la semnătura privată a domnului Dodon, precum că dânşii intenţionează să creeze un grup de iniţiativă care ulterior să adune semnături pentru iniţierea unui referendum constituţional privind modificarea Constituţiei şi introducerea normei de alegere directă a preşedintelui ţării. Şi altă iniţiativă înregistrată în Parlament, la semnătura a 48 de membri în Parlament, avizată pozitiv şi de Curtea Constituţională, privind diminuarea numărului de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui în Parlament.”

Europa Liberă: Avizată pozitiv de Curtea Constituţională, dar care lasă la latitudinea legiuitorilor, deputaţilor din Parlament, să decidă ei.

Iurie Ciocan: „Întocmai. Ei decid dacă numesc ori nu numesc data referendumului. Dar acest referendum poate avea loc, conform rigorilor, nu mai devreme de şase luni de la avizul pozitiv al Curţii Constituţionale. Şi aici dacă Curtea Constituţională, să luăm factologia problemei, s-a expus pe data de 24 iulie, respectiv, 24 ianuarie este termenul limită, în interiorul căruia nu poate avea loc referendum, dar după acest termen Parlamentul poate decide organizarea unui asemenea referendum. Sigur că noi, fiind o instituţie profesionistă, vom face faţă şi acestei sarcini. Dar iniţial trebuie parcurse toate procedurile constituţionale. Totodată, este de remarcat că dacă la acelaşi subiect, şi aceasta este o normă a legii, cum ar fi procedura de alegere a preşedintelui ţării, sunt organizate concomitent două iniţiative, una în interiorul Parlamentului şi una la iniţiativa populară, iniţiativa parlamentară este sistată şi se dă undă verde iniţiativei populare.”

Europa Liberă: Deci, dacă un partid adună semnături suficiente pentru organizarea unui referendum, are prioritate formaţiunea politică care a adunat semnăturile?

Iurie Ciocan: „Nu. Are prioritate iniţiativa populară. Pentru că, în cazul dat, nu formaţiunea politică va reprezenta această iniţiativă, dar oamenii.”

Europa Liberă: Semnăturile cetăţenilor.

Iurie Ciocan: „Da. Şi aici trebuie să fim conştienţi că este vorba de cel puţin 380 de mii de semnături, deci, o jumătate din raioane, câte cel puţin 20 de mii din fiecare raion.”

Europa Liberă: Dar se zice că anterior s-au mai adunat semnături de către anumite formaţiuni pentru ca şeful statului să fie ales cu votul direct al cetăţeanului.

Iurie Ciocan: „Nu. A fost un caz când s-a încercat trecerea la republică prezidenţială, semnăturile adunate atunci de un grup de iniţiativă sub egida domnului Dumitru Braghiş, dar acest grup de iniţiativă a fost în anul 2000.”

Europa Liberă: Şi PLDM adunase semnături.

Iurie Ciocan: „Dânşii aşa şi nu le-au prezentat la CEC.”

Europa Liberă: Şi Partidul Popular al domnului Oleinic aduna semnături.

Iurie Ciocan: „Nu este adevărat. Niciunul dintre partidele care le-aţi enumerat dumneavoastră.”

Europa Liberă: Deci, la CEC nu aveţi adunate semnături suficiente pentru organizarea unui referendum referitor la modalitatea de alegere a şefului statului? Şi ne referim la adunarea semnăturilor pentru ca preşedintele ţării să fie ales cu votul cetăţeanului.

Iurie Ciocan: „Nu au fost şi nu sunt. Dar avem totodată o scrisoare de intenţie privind constituirea unui grup de iniţiativă, la semnătura privată a domnului Dodon, astăzi. Să vedem cum vor derula evenimentele în continuare.”

Europa Liberă: Pot zice că pe moment sunteţi ca pompierul: atunci când se dă un semnal CEC va reacţiona şi va spune că este gata.

Iurie Ciocan: „Nu-mi place acest statut de pompier, dar aşa este. În principiu, într-un stat normal noi trebuie să muncim programatic, în baza unor planuri strategice, ceea ce şi facem. A propos, acum suntem în faza de finalizare a pregătirii ediţiei a doua a planului strategic al Comisiei Electorale Centrale.”

Europa Liberă: Care prevede ce?

Iurie Ciocan: „Este un document foarte amplu, care prevede în continuare construirea unei instituţii transparente, moderne, bazate pe tehnologii informaţionale, pe respectarea tuturor drepturilor omului. Dar ca punct final, în 2018, noi intenţionăm să pilotăm un proiect de votare la distanţă prin intermediul sistemelor electronice.”

Europa Liberă: Cât de mult contează totuşi această transparenţă, domnule Ciocan, în activitatea oricărei instituţii a statului?

Iurie Ciocan: „Foarte mult. Pentru că atâta timp cât noi suntem plătiţi din banii contribuabililor, noi trebuie şi avem obligaţia să fim transparenţi. Şi ştiu că nu avem ce ascunde. Şi acest lucru mă face sigur pe mine, sigur să fiu în forţele proprii şi atunci când sunt presiuni din partea unor politicieni. Dar presiunile politicienilor trebuie apreciate ca act politic. Vă daţi seama ca un arbitru, de exemplu, într-un meci de fotbal, să demisioneze la cererea unui fotbalist? Vă pare bizar acest lucru. Dar de ce acum luăm atât de serios din partea unui om politic cererea să demisioneze un conducător al unui organ electoral ori organul electoral în întregime? Este bizar. În sediul CEC noi avem permanent reprezentanţi de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, care ne asistă pe noi şi văd toţi paşii noştri pe interior. Şi dacă noi am fi tentaţi să comitem măcar o mică fraudă, imediat am fi fost penalizaţi. Dacă aceste lucruri nu se înţeleg şi se merge cu demisii, alegeri anticipate, noi avem decât să-l vedem ca parte a jocului politic, în care noi nu ne implicăm şi nu vrem să fim parte a acestor procese.”

XS
SM
MD
LG