Linkuri accesibilitate

Visul european a fost compromis iremediabil (Adevărul)

Portalul anticoruptie.md publică un interviu cu ministrul Educaţiei, Maia Sandu, care, printre altele, explică de ce a criticat atât de dur condamnarea ex-ministrului de Finanţe, Veaceslav Negruţă. „Încet pică şi ultima brumă de fard de pe chipul hâd al statului captiv în mâinile oligarhilor”, a scris Maia Sandu pe o reţea de socializare la pronunţarea verdictului împotriva lui Negruţă. „Am fost oripilată să aflu că o persoană integră a fost condamnată într-o țară în care nici cei mai mari hoți nu sunt condamnați”, a explicat ea în acest interviu. Ministra educaţiei spune că pentru ea acest caz este un exemplu clar de poliție politică, dar şi un mesaj din partea celor care controlează organele de drept, adresat puținilor oameni integri care se aventurează în funcții publice de responsabilitate, că locul lor nu este acolo. „Toți știu că Negruță nu a tras niciun folos din funcția publică pe care a deținut-o. Tocmai de aceea, mi se pare un exemplu de nesimțire totală. După mine, acest exemplu reprezintă o turnură dramatică în acest proces de capturare a statului”, a mai spus Maia Sandu vorbind pentru anticorupţie.md.

Acelaşi portal administrat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice publică opinii despre extinderea investigaţiilor în cazul Băncii de Economii, anunţată de procurorul general Corneliu Gurin. Procuratura însăşi ar trebui să constituie subiect de investigaţie, crede Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului. La fel şi Alexei Tulbure, fost ambasador al Republicii Moldova la ONU: Procuratura este complice la jaf, declară fostul ambasador, iar iniţiativa procurorului i se pare o încercare de a potoli revolta populară provocată de inacţiunea Procuraturii.

Concluzia unui comentariu la acelaşi subiect publicat de Nicolae Negru pe portalul politicon.md ar fi că anunţul procurorului general este o reacţie la dezvăluirile lui Negruţă, pentru a-l determina să tacă. Ex-ministrul a publicat documente referitor la devalizarea BEM şi a dat numele unor persoane pe care le crede implicate. A urmat ieşirea la rampă a bancherului Ilan Shor, principalul suspect în dosarul devalizării băncilor, care avertizat că nu are de gând să tacă. A fost o ameninţare directă la adresa puterii, comentează Nicolae Negru. Impresia sa e că şi Shor, şi Gurin au reacţionat astfel la dezvăluirile lui Negruţă, pentru a-l determina să tacă.

Ion Mischevca notează pe pagina web a ziarului „Adevărul” că impresia creată atât înainte, cât mai ales după Summitul de la Riga (din 21-22 mai) este că „scurta perioadă romantică în relaţia UE-RM s-a încheiat”. „Euforia şi butaforia de la Vilnius, secondată de trufia şi mârlănia de la Chişinău au compromis inevitabil şi iremediabil visul european. Din care sperăm că ne vom trezi, înainte de a deveni coşmar”, scrie autorul. Ion Mischevca susţine că multiplele semnale venite de la Bruxelles, deopotrivă descurajatoare şi îngrijorătoare, trebuiau să-i motiveze pe guvernanţi să accelereze, nu să stopeze reformele. „Fireşte că procesul de integrare europeană este incompatibil cu interesele mercantile ale venalilor şi penalilor de la Chişinău, dar iată că nici oficialii UE nu mai sunt dispuşi să închidă ochii la matrapazlâcuri şi să gireze nişte autorităţi corupte sau incompetente”, menţionează analistul.

Despre decizia aleșilor locali din municipiul Bălți (al doilea oraş ca mărime din Moldova) de a organiza un referendum privind autonomia locală pe 1 noiembrie 2015 scrie Vitalie Călugăreanu în cadrul unei relatări pentru „Deutsche Welle”. „În Republica Moldova, lucrurile merg din rău în mai rău”, conchide jurnalistul. . „După ce au fost devalizate trei bănci, cu acordul tacit al autorităților, unii politicieni au început să rupă țara în bucăți”, mai notează el. Scenariul legat de Bălţi i se pare asemănător autorului cu un plan periculos de federalizare forţată cu girul Rusiei. „Decizia de a desfășura referendumul a fost votată de aceeași consilieri comuniști care, la sfârșitul lunii martie 2012, fiind încurajați de liderii PCRM de la Chișinău, au profanat drapelul național, votând arborarea unui steag bicolor (roș-albastru, atribuit de comuniști domnitorului Ștefan cel Mare) pe instituțiile publice”, mai precizează autorul.

Victor Moşneag scrie în „Ziarul de Gardă” că până a figura în buletinele de vot, numele unor candidați la funcția de primar din mai multe localități figurează mai întâi în dosare penale. „Pe lângă Ilan Șor, învinuit de implicare în furtul miliardului din sistemul bancar, candidat la funcția de primar de Orhei, sunt alți zeci de candidați cu trecut penal”, precizează autorul. Jurnalistul aminteşte şi despre dosarele penale în care a figurat Renato Usatîi. Un alt candidat controversat este Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru. „În preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, numele lui Usatîi figura în trei dosare penale, în care era bănuit că ar fi amenințat un jurnalist de la un post de televiziune, că ar fi făcut contrabandă, după ce ar fi adus în perioada 2009-2014 în țară peste 6 milioane de lei, pe care i-ar fi tăinuit de organul vamal, dar și pentru că l-ar fi filat ilegal pe comisarul de Bălți. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, Partidul „Patria”, care-l avea cap de listă pe Renato Usatîi, a fost exclus din competiție, fiind învinuit de folosirea mijloacelor financiare din afara țării”, aminteşte Victor Moşneag.

Victor Ciobanu comentează în editorialul său publicat pe pagina web a „Ziarului Naţional” rezultatele sondajului prezentat marţi, 26 mai, de CBS-AXA. Doi candidați conduc detașat cursa pentru primăria capitalei. Autorul aminteşte că rezultatele care le-ar putea obține actualul primar Dorin Chirtoacă și candidatul socialiștilor Zinaida Greceanîi sunt de 43% și, respectiv, 31% din cei care au exprimat o opțiune de vot. „În concluzie, vom avea cel mai probabil turul doi. Deși candidatul socialiștilor încearcă să joace cartea problematicii capitalei, totuși votul în turul doi cu siguranță va fi unul deja tradițional pentru Chișinău – ești cu rușii sau salvăm democrația? Spre regret, nici de această dată nu vom ajunge să discutăm la modul serios problemele locale”, scrie autorul.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG