La Muenchen a început Conferința anuală de securitate care va fi dominată probabil de conflictul din Ucraina. Zeci de lideri internaționali și miniștri se adună timp de trei zile în capitala Bavariei. Are detalii Oana Serafim.
Conferinta are loc intr-un climat extrem de tensionat în relaţiile dintre Occident si Rusia şi pe fundalul cresterii alarmante a violenţelor din estul Ucrainei, intre forţele guvernamentale si separatistii pro rusi.
„Ne aflam într-o faza de escaladare reinnoită a tensiunilor, a violenţelor in estul Ucrainei. Asa cum spuneam ieri la Riga si Varsovia, situatia este extrem de periculoasa si a venit vremea să mai incercam o data sa calmam spiritele şi să ajungem la un acord de încetare a focului, înainte ca situatia sa iasa complet de sub control”, declara vineri la Berlin ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier.
La Moscova se afla cu o noua propunere diplomatica pentru presedintele Rusiei Vladimir Putin cancelarul Germaniei Angela Merkel si presedintele Franţei Francois Hollande, iar sîmbătă vor avea loc la Munchen convorbiri pe tema ucraineana si intre secretarul de stat american John Kerry si Serghei Lavrov.
Situatia de pe teren din estul Ucrainei este prilej de ingrijorare majora pentru Alianţa Nord Atlantica, care a decis joi la reuniunea ministrilor apărarii din tarile NATO, desfasurarea unei viitoare forțe de reacție rapidă in șase tari periferice ale NATO şi din vecinătatea Rusiei: tarile baltice, Polonia, Romania si Bulgaria. Forta de reactie rapida NATO are in forma actuala efective de aproximativ 13.000 de militari si ele vor fi suplimentate pana la 30.000 de oameni, dintre care 5.000 vor fi in permanență disponibili pentru a fi mobilizați in cateva zile.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat joi că această brigadă permanentă de 5.000 de oameni va fi sprijinită de forțe speciale aeriene și maritime.
Șase țări aliate s-au propus pentru a forma cadrul respectivei forțe permanente. E vorba de Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia și Marea Britanie.
La sosirea la Munchen, secretarul general al NATO şi-a exprimat în continuare îngrijorarea fata de miscările separatistilor pro-rusi din estul Ucrainei:
„Știm ca separatistii au avansat mult peste linia originala de contact şi ca au obţinut ajutoare substanţiale in arme in ultimele zilei. Acest fapt le-a permis sa lanseze noi atacuri şi am văzut ca luptele s-au intensificat pe linia originala de contact. Si asta arata cit de serioasa si de critica este situatia acum in Ucraina”.
Intr-un interviu pentru agentia Reuter, ministrul britanic de externe Michael Fallon a spus ca Londra sustine cu tarie noile eforturi diplomatice ale Germaniei si Frantei, dar ca nu va trebui in nici un caz ca teritoriile cistigate acum de separatistii pro-rusi să fie recunoscute intr-un eventual nou acord de încetare a focului.
Pe de alta parte Londra crede, la fel ca si Berlinul si Parisul, ca a acorda acum un ajutor militar Ucrainei, in echipamente defensive letale, ar putea duce la escaladarea conflictului.
In Statele Unite, mai multi politicieni influenţi din ambele partide susţin nevoia de a sprijni militar Ucraina, iar sectetarul de stat John Kerry a declarat la Kiev miercuri că presedintele Barack Obama va lua o decizie asupra acestui subiect in curind.
La Bruxelles, vicepresedintele american Joe Biden a declarat la intrevedrea pe care a avut-o vineri cu presedintele Consiliului European Donald Tusk ca in acest moment Ucraina lupta pentru supravietuirea ei ca natiune:
„Ucraina lupta acum pentru supravietuirea ei. Rusia continua sa escaladeze conflictul trimitind mercenari si tancuri şi pe asa numitii „omuleti verzi”, cum îi numim noi eufemistic in Statele Unite, care sunt implicati operaţiuni speciale sofisticate. Presedintele Putin continua sa ceara noi planuri de pace in timp ce trupele lui calca in picioare satele ucrainiene şi el ignora complet toate intelegerile pe care tara sa le-a semnat de curind, inclusiv la Minsk”
Joe Biden a făcut și un apel la unitate translatlantica:
„Este un moment in care Statele Unite si Europa trebuie să rămîna ferm împreuna. Nu putem să-i permitem Rusiei sa redeseneze harta Europei. Exact asta face Rusia acum”
